Faceți căutări pe acest blog

joi, 23 noiembrie 2017

Margareta Paslaru de vorbă cu producătorul de film Dan Burlac


Sursa: Radio Clasic.ro – 22.11.2017
Click montaj video:



Joi, 23 noiembrie, de la ora 12:00 invitatul doamnei Margareta Paslaru este domnul Dan Burlac, producător de film, jurnalist și director al Festivalului Alpin Film Fest.
Dan Burlac a studiat regie de film la Fémis, Paris, unde a absolvit în 1995. În 2006 este cursant la E.A.V.E. (European Audiovisual Entrepreneurs), în 2007 la A.C.E. (Ateliers du cinéma européen), în 2009 la TrainEastFilm, iar în 2010 la Producer in the Move – Cannes. Între 1995-2001 a fost reprezentantul la Paris al Departamentului de Ştiri Media Pro, iar între 2001-2006 a fost consultant la TVR şi Realitatea TV.
Din 2008 este director al casei de producţie Elefant Films România şi se implica, ca producător, în realizarea şi promovarea filmelor româneşti. Este unul dintre organizatorii evenimentului Romanian Short Waves de la Cannes. Este producător la filme româneşti premiate – Camera D’Or Cannes 2006 pentru A fost sau n-a fost?, regizat de Corneliu Porumboiu, Palme D’Or Cannes 2007 pentru 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, regizat de Cristian Mungiu. Contribuie la realizarea multor filme cu succes de critică şi public – Visul lui Adalbert, regizat de Gabriel Achim, Nunta mută, regizat de Horaţiu Mălăele, Periferic, regizat de Bogdan Apetrei, Nuntă în Basarabia, regizat de Napoleon Helmis. Este co-producător la filme europene: Sette opera de misericordia/Seven Acts of Mercy (Italia), regizor De Serio, în care joacă Olimpia Melinte, Agon (Albania), regia Robert Budina, Historia de la meva mort/Story of my Death (Spania-Franţa), regia Albert Serra (Leopardul de Aur la Locarno 2013).


marți, 21 noiembrie 2017

Margareta Paslaru, calendar 2010 - articol "O fantana nesecata de muzica buna"


Sursa: Jurnalul National 21 noiembrie 2010 (varianta pe hartie); autor Carmen Anghel-Dobre
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-fantana-nesecata-de-muzica-buna-560351.html

Margareta Pâslaru lansează albumul de autor „50 de ani de la primul disc” – „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” – sâmbătă, 20 noiembrie, de la ora 13:30, la Târgul de Carte Gaudeamus, la standul Casei de discuri Electrecord. Recenta compoziţie „Era o fântână” va deschide CD-ul de autor, iar artista a hotărât să cedeze drepturile de autor în beneficiul UNITER – campaniei „Artişti pentru Artişti”.
Am rugat-o pe marea artistă să pună faţă în faţă poveştile celor două albume: primul disc din cariera sa şi CD-ul aniversar.
„De la primul disc din ebonită cu Nr. 3002 «Chemarea mării» – melodie compusă de George Grigoriu special pentru vocea mea – până la noul CD de autor «Lasă-mi, toamnă, pomii verzi», am avut o colaborare trainică cu tradiţionala «Casă de discuri Electrecord». Marii muzicieni-dirijori Teodor Cosma şi Alexandru Imre m-au îndrumat la începuturi, apoi directorii casei de discuri Nestor Gheorghiu, Teodor Cartis, Grigore Petreanu, Cornelia Andreescu, alături de care am trăit istoria muzicii de calitate, au adus multă bucurie melomanilor de toate vârstele.”
Experienţa primului disc i-a rămas întipărită în suflet. „Primul meu disc 3002 a apărut într-o copertă generală fără fotografie. Profit de împrejurare pentru a face un apel către bunicii şi părinţii cititorilor de azi, rugându-i să ne comunice prin intermediul Jurnalului Naţional dacă discul 3002 se mai găseşte cumva în podul casei.... Ar fi minunat să-l putem fotografia pentru a-l păstra în arhivă. Următorul tiraj, de data asta pe suport din vinil – EDC 275 -, la care s-au adăugat alte trei piese, avea pe fundal tabla neagră, amintind că era vorba despre o şcolăriţă. «Şi-n apa mării» – cum a rămas în memoria ascultătorilor, s-a înregistrat la Radio în 1959, apoi pe disc, în decembrie 1960. Iată ce scria (peste ani) primul compozitor atras de timbrul meu, cel care mi-a mai compus alte 30 de melodii, printre care muzica filmelor «Vacanţă la mare», «Tunelul» şi «Împuşcături pe portativ».
«Chemarea mării» («Şi-n apa mării») – muzica George Grigoriu; text Mircea Block. Compozitorul povestea în Super Magazin 1994 – În noaptea de Revelion ‘59-’60 se dă pe postul de radio de vreo şase, şapte ori. Pe 1 ianuarie ‘60 se cânta în Concert public, «pe viu», cu orchestra Radio dirijată de marele Sile Dinicu şi se transmite în direct la tv. Face tris. Lumea striga «toată de la început»... În 24 de ore se naşte un şlagăr mare şi o şi mai mare vedetă care în două luni ajunge un mit: Margareta Pâslaru şi cântecul ei «Chemarea mării» («În apa mării»)”
Compozitorul Elly Roman scria în prezentarea EDC 1217: „Intensitatea mării îşi găsea în glasul acestei copile de 15 ani rezonanţele cele mai adecvate: de aceea, «Chemarea mării» a devenit primul ei mare succes şi, în acelaşi timp, unul dintre marile şlagăre ale muzicii uşoare româneşti”.
În 1975, în revista Discul-Electrecord, Şasa Georgescu îşi amintea: „(..) Dar, după câteva zile, fata cânta pe micul ecran «Chemarea mării». O voce cu o culoare apar­te se revarsă ca un torent sălbatec, chemând par­că vântul şi valurile. Un timbru grav, matur, ce contrasta fla­grant cu mutriţa de păpuşică a debutantei. După o săp­­tămână, puţinii – în acea epocă – posesori de tele­vi­zoare nu vorbeau decât despre şcolăriţa cu «apa mării de pe întregul litoral (...)». Iar în revista Flacăra, din decembrie 1961, Sanda Faur îi lua un interviu proaspetei vedete:
„– Dumneavoastră aţi imprimat deci discul care a bătut toate recordurile anului...
– Eu?
- Da, discul 3002, cu piesa «Chemarea mării» pe una din feţe, a cunoscut cel mai mare tiraj în 1961: 26.000 exemplare de la prima ediţie... nu ştiaţi?”.
Presa avea să urmărească avidă orice informaţie despre cariera Pâslăriţei: „Informaţia / 21 decembrie 1968: Margareta Pâslaru a primit «Discul de Aur»/ În cadrul «Săptămânii discului», la magazinul Muzica, Margaretei Pâslaru i s-a înmânat «Discul de aur» – premiu acordat de C.S.C.A. pentru interpretarea compoziţiilor româneşti. Anul acesta, o dată cu ultimul disc apărut pe luna decembrie, Margareta Pâslaru a întrunit un număr de 100 de melodii imprimate la Electrecord”.
Discul de Aur acordat de CSCA (Consiliul de Stat pentru Cultură şi Artă) a determinat invitaţia de a reprezenta Casa de discuri Electrecord la M.I.D.E.M – Cannes. (Doamna Margareta completează: totalul înregistrărilor Electrecord în prezent se ridică la 249 de piese. Separat, la radio, tv, turnee în ţară şi festivaluri internaţionale se adaugă cu aproximaţie alte 430 de melodii, contabilizate de fani).
CONTEMPORANUL – 1969 – „Întoarsă zilele acestea de la Cannes, unde a fost invitată la festivităţile Târgului internaţional al Discului (M.I.D.E.M.). Margareta Pâslaru a adus cu sine o nouă confirmare a harului şi tenacităţii sale artistice: trofeul M.I.D.E.M., acordat cântăreţilor celor mai populari, ale căror discuri au fost în mod constant cele mai solicitate. Pe estrada unde defilează de obicei marile vedete ale filmului, au putut fi de astă dată aplaudaţi «idolii» muzicii uşoare: Dalida, Mireille Mathieu, Amalia Rodriguez, Adriano Celentano, Udo Jurgens etc. Printre ei, şi Margareta Pâslaru. Reamintim că supertrofeul M.I.D.E.M. a fost acordat decanului de vârsta al şansonetei franceze, Maurice Chevalier, cu prilejul aniversării a 80 de ani (...)”.
De-a lungul vremii, artista a împrumutat unele dintre piesele sale colegelor de scenă. „Regretata Anda Călugăreanu mi-a cerut permisiunea de a cânta «Timpul» în Germania. Povestindu-mi despre succesul avut cu piesa mea, i-am oferit şi Păunitei Ionescu «Voroneţ» pe versurile Constanţei Buzea, iar Evei Kiss «Spune tu care ştii atât de multe» în spectacolul Teatrului Tănase. Într-un duet inedit – eu la pian, iar Corina Chiriac solistă – am prezentat «Despotici în uimire» tot pe versurile Constanţei Buzea la Sala Radio. De altfel, Corina mi-a mai interpretat cu aplomb şi compoziţia comică «Bâlbâitul», o piesă interzisă din pricina textului... deşi nu avea legătură cu şeful statului. În anii ‘90 i-am dăruit Angelei Similea piesa «Flăcări» pe care, cu multă sensibilitate, a înregistrat-o. Versurile regretatului Virgil Carianopol, în care m-am regăsit, au fost sursa inspiraţiei.”
Ajunşi la încununarea jumătăţii de veac pe discuri Electrecord, prin intermediul CD-ului de autor, începe o altă poveste. „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” – 1981 – inspirată de versurile marii noastre poete Ana Blandiana, rămâne cel mai longeviv şlagăr din repertoriul meu, fiind preluat de mulţi. În 2004, „Lasă-mi, toamnă”... intră în CLASAMENTUL MELODIILOR NEMURITOARE – votată în primele zece pe site-ul Jurnalului Naţional, aşa cum a apărut în Ediţia de Colecţie de luni, 25 octombrie. A fost foarte apreciată de cititorii Jurnalului Naţional, dovadă fiind miile de răspunsuri primite la provocarea „Alegeţi şlagărul secolului XX!”. Ne aşteptam la o reacţie din partea dvs., dar nu credeam că vom număra peste 5.000 de voturi!
Piesele apreciate de melomani au fost incluse şi ele pe CD-ul aniversar. „Timpul” (muzică şi text) 1972 a rezistat în Tele-Top şase săptămâni, iar „Dacă ai ghici” (muzică şi text) a devenit Melodia Anului 1973. Apoi „Diamant fermecat” 1981, cu text de Eugen Rotaru, a obţinut prin Tele-voting Premiul de popularitate – creaţie – în emisiunea „Şlagăre în devenire” realizată de Titus Munteanu. Noua compoziţie „Fericirea mult visată” (muzică şi text) 2010 s-a clasat pe locul secund la Radio – Top Românesc. Ascultând cele 24 de melodii, veţi descoperi o altă Margareta. Unele au texte proprii, altele sunt izvorâte din versurile poeţilor consacraţi, la care se adaugă încă 12, din „potpuriul creaţiilor timpurii”. Din toate răzbat fărâme sufleteşti, dureri, bucurii, confesiuni, tristeţi sfâşiate de speranţă, explozii rebele, iubire purificată prin flacăra pasiunii, speranţă, rugăciune....”
Culegerea tipărită a unor compoziţii de pe acest album aniversar va fi lansată miercuri, 24 noiembrie, ora 13:30, la magazinul MUZICA, de pe Calea Victoriei. Aici, sesiunea de autografe va continua.
Pasiune
Noua piesă care deschide CD-ul de autor se nu­meşte „Era o fântână”. „Versurile Elenei Farago m-au obsedat într-atât, încât mă pomeneam fredonând melodia primelor versuri. Sonorităţi orientale seculare aduse de turci, bulgari, tătari, convieţuind paşnic la noi, formea­ză introducerea orchestrală; imagini dobrogene ari­de mi-au apă­rut în pulberi spulberate de vânt, tra­versate de fantoma fântânilor cu cumpănă. În video­clipul imaginat de mine, aş filma imagini suprapuse, spiritele celor însetaţi, dezamăgiţi de «apa sălcie, şi caldă, şi rea, APA VIEŢII» prăbuşiţi înainte de a fi ajuns să soarbă apa vie din poves­te”, încheie Margareta Pâslaru.



sâmbătă, 18 noiembrie 2017

Margareta Paslaru, calendar 1968: Recital extraordinar de muzica usoara aniversand 10 ani de activitate artistica



18, 22, 25 Noiembrie 1968.

Margareta Paslaru a intrat in istoria muzicii usoare romanesti, ca fiind prima solista de muzica usoara care a sustinut un recital de doua ore (fara invitati pe scena): "One Woman Show". La numai 25 de ani, a serbat implinirea a zece ani de activitate artistica, printr-o serie de recitaluri sustinute pe scena Casei Centrale a Armatei si in tara, in regia Sandei Manu. Este totodata prima interpreta care a foat acompaniata de o orchestra proprie, condusa de Rolf Albrich.
In acest “Recital extraordinar de muzica usoara Margareta Paslaru” publicul a regasit fragmente din toate genurile artistice abordate pana atunci: muzica usoara, prelucrari folclorice, muzica din filmele in care aparuse si ca actrita, un fragment din spectacolul cu piesa "Opera de trei parale" de Bertold Brecht (marele regizor Liviu Ciulei o distribuise in acest spectacol care a avut aproximativ 400 de reprezentatii). Supriza oferita publicului au fost compozitiile proprii prezentate in prima auditie. In partea a doua a recitalului, pe langa alte piese, Margareta a interpretat si cateva dintre melodiile inregistrate pe discul jubiliar „Margareta Paslaru" la implinirea a 10 ani de activitate.
Din pacate, inregistrarea audio a acestui recital a fost editata, renuntandu-se la unele momente de prezentare si la o parte din aplauze.




Repertoriu


Partea I-a
1. Parada slagarelor: Chemarea marii, Mandolina mea, Polca dragostei, Pe aripa vantului, Cum e oare?, Oricare baiat e un Romeo, Doua randunici, Nu mai plange baby, Strada, Uitarea, Srisoare de dor, Glasul rotilor de tren, Margarete, Trandafirii tai.
2. The Ballad Of Mack The Knife _"Opera de trei parale" de Bertold Brecht
3. Sant osanca bine-mi pare – folclor
4. Valeleu – folclor
5. Tarina de la Gaina – folclor
6. Marea mea iubire – muzica George Grigoriu; text A.Grigoriu si R.Iorgulescu ; din coloana sonora a filmului "Tunelul"
7. Si tu imi placi – muzica George Grigoriu; text A.Grigoriu si R.Iorgulescu ; din coloana sonora a filmului "Tunelul"
8. Rata – muzica George Grigoriu; text A.Grigoriu si R.Iorgulescu ; din coloana sonora a filmului "Impuscaturi pe portativ"
9. Anotimpurile dragostei – muzica, text Margareta Paslaru
10. A nimanui – muzica, text Margareta Paslaru
11. Indiferentul – muzica, text Margareta Paslaru
12. Ceasu-i un vrajitor – muzica, text Margareta Paslaru
13. Cheia fericirii - – muzica, text Margareta Paslaru

Partea a II-a
14. Felicitari - muzica Phil Coulter, Bill Martin; text Aurel Felea
15. Vremuri - muzica Phoenix
16. Acesta e cantecul meu – muzica Charles Chaplin; text Margareta Paslaru
17. Azi vreau sa rad din nou - text Margareta Paslaru
18. Bonnye And Clyde – muzica Georgie Fame; text Eugen Mirea
19. O! Un sarut! – repertoriul international
20. Un baiat - Sonny Bonno; text Aurel Felea
21. Viva Maria – muzica Ryszard Sielichi; text Margareta Paslaru
22. Doar muzica – muzica Pace, Panzeri; text Margareta Paslaru
23. Delilah - muzica Barry Mason; text Margareta Paslaru

Cinema nr. 1 - ianuarie 1969 Mircea Alexandrescu: "Pentru Margareta Paslaru recitalul sustinut la Casa Armatei nu a fost o obisnuita aparitie scenica, ci un jubileu. La 25 de ani, cantareata, actrita de teatru si film, am numi-o chiar personajul Margareta Paslaru, a implinit zece ani de viata in constiinta publicului zece ani de activitate. Talentul "arde etapele", spun francezii si, la varsta la care altii fac primii pasi sovaielnici, Margareta Paslaru este un nume cu acoperire si pe alte meridiane (vezi premiile pe care le-a obtinut la festivalurile de la Sopot pana la Cuba). Spectacolul cu care a inteles sa-si serbeze (tot prin munca) deceniul ei de arta, n-a fost nici el o simpla festivitate cu cantec, ci a marcat, poate, o noua treapta a aspiratiilor ei artistice; recitalul spectacol, cunoscut in lume sub denumirea de "One-man-show" adica un spectacol sustinut de un om, dar care trebuie sa te tina si sa te multumeasca pe tine spectator ca o intreaga distributie. Margareta Paslaru, singura - sau poate nu singura, caci a stat tot timpul alaturi de perseverenta, farmecul si incapatanarea ei, ne-a multumit, asa cum uneori o intreaga distributie nu izbuteste s-o faca. Cinste ei! Cinste muncii!"
Munca - 06.11.1968 "Viva Maria!" - Nestor Ghiorghiu Director Electrecord: "Un inceput promitator se anunta bunaoara in continutul propriilor sale compozitii: "A nimanui" si "Ceasul", pe care le canta in cadrul acestui recital si care par a constitui o noua dezvoltare a capacitatii sale de exprimare. Pentru ca orice s-ar spune, la 25 de ani ai inca multe de spus!"
Informatia Bucurestiului 20.11.1968 Augustin Sandu : "Talentul nativ, inclinatiile si aspiratiile s-au implinit printr-o experienta utila. Caci acum Margareta Paslaru stie ce sa faca cu vocea sa, sa alterneze inflexiunile tulburatoare in registrul grav, cu tonurile ample de registru acut, stie sa frazeze si sa plaseze accente in cadenta silabelor dintr-un vers. A aruncat insa si manusa invitand la confruntari artistice veritabile pe terenul recitalului de tinuta. Cine o va ridica primul?"
Saptamana Culturala a Capitalei 03.01.1969: "Dupa Margareta Paslaru inca o interpreta de muzica usoara care se incumeta sa prezinte iubitorilor genului un recital: Doina Badea."
Informatia Bucurestiului 03.01.1969: "Se pare ca actul, nu lipsit de temeritate, al Margaretei Paslaru - care s-a infatisat prima publicului cu un substantial recital, nu a ramas fara ecou. O colega de breasla Doina Badea va repeta gestul."
Informatia Bucurestiului 18.01.1969 Eugen Comarnescu: "Doina Badea reapare in fata amatorilor genului cu un recital. Meritand aprecierile in sine, temeritatea gestului (pana acum doar Margareta Paslaru s-a mai incumetat la o verificare atat de edificatoare a calitatilor ei) n-a ramas fara acoperire."
Margareta Paslaru a intrat in istoria muzicii usoare romanesti, ca fiind prima solista de muzica usoara care a sustinut un recital de doua ore (fara invitati pe scena): "One Woman Show".
Discul jubliar Margareta Paslaru - Saptamana nr.49 - 06.12.1968: Implinind zece ani de activitate artistica in slujba muzicii usoare, Margareta Paslaru a tinut sa marcheze evenimentul nu numai printr-un sir de recitaluri personale, ci si prin realizarea unui disc de proportii mai mari decat cele ale obisnuitelor discuri cu patru melodii. Noul disc al Margaretei Paslaru cuprinde asa dar opt melodii, alese dintre succesele recente ale- muzicii usoare internationale. Nu lipseste nici "Viva Maria", cu care tanara jubiliara a cucerit in acest an unul din premiile festivalului international de la Sopot. Un disc destinat succesului de public, atat prin personalitatea interpretei, cat si prin popularitatea pieselor inregistrate (disc 25 cm.diametru, nr. EDD 1217).

O parte dintre melodiile cuprinse pe discul jubiliar, aveau textele adaptate in romana chiar de Margareta Paslaru:
- Felicitari - muzica Phil Coulter, Bill Martin; text Aurel Felea
- Acesta e cantecul meu – muzica Charles Chaplin; text Margareta Paslaru
- Un baiat - Sonny Bonno; text Aurel Felea
- Ce dor imi e sa fiu acasa iar – muzica Curly Putman; text Eugen Mirea
- Viva Maria – muzica Ryszard Sielichi; text Margareta Paslaru
- Doar muzica - muzica Pace, Panzeri; text Margareta Paslaru
- Daca pleci - muzica Hayes; text Margareta Paslaru
- Delilah – muzica Les Reed, Barry Mason; text Margareta Paslaru
Melodiile au fost inregistrate cu acompaniamentul Orchestrei Electrecord  dirijata Alexandru Imre si sub indrumarea maestrului de sunet Theodor Negrescu.
Flacara nr.705 -30.11.1968Magda Mihailescu - Recital Margareta Paslaru: Nu m-a mirat catusi de putin ca Margareta Paslaru este prima dintre cantaretele si cantaretii nostri de muzica usoara care si-a luat inima in dinti si a iesit in lume cu un recital (prilejuit de implinirea a 10 ani de activitate). Cine era s-o faca? Sa nu ne ascundem dupa deget. Baietii si fetele noastre nu prea stiu sa cultive aceasta buruiana rara care se cheama ambitiea de a te masura cu tine insuti. Ei se masoara cu cine vrei si nu vrei, cu Adamo, cu Sandie Shaw si cu tot ce rasare mai nou (unii merg chiar pana la Tom Jones), dar nu si cu propria persoana. Margareta a descoperit demult ambitia asta frumoasa si inteligenta, s-a batut pentru ea, si o tine stransa in pumni. De aceea a facut teatru, film, (cat a avut prilejul), a scris cantece, a tradus si adaptat textele unor melodii straine, s-a apucat de muzica populara. Un concentrat din toate acestea ne-a oferit in proaspatul ei recital. Nici o clipa preocupata de confectionarea zambetului cu care trebuie sa salute publicul, ci pur si simplu bucuroasa ca se gaseste in fata lui, gata pentru confruntare, asa a aparut Margareta Paslaru pe scena. Timp de doua ore, ea cu baietii indraciti ai lui Rolf Albrich au dat cantecului asa-zis usor invelisul acela mult ravnit: al demnitatii. Demnitatea de a nu fi "tragedie inaltatoare" si nici zbenguiala buna pentru omoratul vremii, si ceea ce i se potriveste ei, acestei fete cu aer adolescentin: o comunicare, cand grava, cand voioasa, despre multele lucruri care ne inconjoara in viata de toate zilele: iubirea, indiferenta, tristetea, bucuria, necazurile pe care nu le facem unii altora. Margareta Paslaru le-a cantat cu glasul ei care stie sa fie si dramatic,- dar nu de un dramatism rupt din Hamlet - si sugubat, exact cand si cat trebuie. Le-a cantat si le-a dansat cu o gratie baieteasca, indelung slefuita, si cu un talent actoricesc clatit in cele mai curate ape ale comediei. Ce film se poate face cu toate astea!
Saptamana Culturala a Capitalei nr.9 - 28.02.1969 - Portrete in prim-plan : Pana la ora la care intram sub tipar, Comitetul de Radioteleviziune anunta ca pe vedetele "hors-concurs" pe doua dintre popularele noastre interprete de muzica usoara, carora le schitam cate un portret de prim plan, incercand sa desprindem caracteristicile artistice.
MARGARETA PASLARU
La varsta coditelor si extemporalelor, a erupt in muzica usoara aducand o fireasca exuberanta tinereasca si si un glas grav, capabil sa dea viata unor sentimente ce-i depaseau cu mult juvenilitatea. De zece ani se mentine mereu in prim-planul muzicii noastre usoare, aducand un repertoriu vast al carui eclectism i-a permis sa-si dezvolte o mare varietate stilistica, demonstrand cu prisosinta in recentul spectacol-recital pe care l-a sustinut in intregime.
Intr-un anume sens - si faptul a fost cu mult favorizat de incursiunile actoricesti in teatru si film ale cantaretei - Margareta Paslaru poate sa sustina o adevarata microenciclopedie a cantecului: cu o mare justete stilistica, interpreteaza slagarul languros al anilor '30 ('Marea mea iubire") si cantecul cu inflexiuni si problematica de sansoneta ("Ceasul","A nimanui sunt"), succesele comerciale ale "pop-music-ului" ("Astazi as vrea sa cant" - Les temps des fleaurs), si cantece populare ("Tarina de la Gaina"). Inzestrata cu cu un real simt scenic, cantareata stie sa lanseze un slagar. Isi studiaza cu precizie efectele interpretarii, nuantele si rapelurile la constiinta fiecaruia, castigandu-si admiratori in randul tuturor generatiilor.

Informatia - 15.11.1968 - Recital Margareta Paslaru: Dupa succesul obtinut la Festivalul de la Sopot si dupa emisiunile elogiante la Televiziunea din Berlin, Margareta Paslaru revine in fata publicului bucurestean intr-un recital in care va aparea in tripla postura: solista vocala, compozitoare si prezentatoare a propriului ei program. Acompaniata de formatia Rolf Albrich si in regia Sandei Manu, Margareta Paslaru va interpreta melodii din spectacolul "Opera de trei parale" si din filmele "Tunelul", "Impuscaturi pe portativ", cantece folclorice in prelucrari moderne, precum si compozitii proprii pe texte proprii in prima auditie. Recitalul va avea loc in zilele de 18, 22 si 25 noiembrie a.c., in sala C.C.A. din bd. Gh. Gheorghiu-Dej. Cu acest prilej, casa "Electrecord" va lansa un nou disc reunind opt melodii imprimate recent de Margareta Paslaru.
Magazin nr. 582 - 30.11.1968 - Note si notite...de Elly Roman: O sarbatorire si un recital...Zece ani, de cand notam in carnetul meu: "Am vazut si ascultat la TV o papusica LENCI, cu glasul de arama, cu ochi mari, mirati de tot ce i se intampla. Este eleva Paslaru Margareta"... Intensitatea marii isi gasea in glasul acestei copile de cincisprezece ani rezonantele cele mai adecvate: de aceea "Chemarea marii" a devenit primul ei mare succes si unul dintre marile slagare ale muzicii usoare romanesti.... Au trecut de atunci zece ani si papusica modesta, cuminte si sarguitoare si-a pus rochita de domnisoara si azi la "considerabila" varsta de 25 de ani, Margareta e la apogeul carierei sale... Pe rochitele ei, de multe ori nastrusnice, si-a agatat decoratiile multor succese si ne-a aratat ca muzica usoara, folclorul, filmul si scena, gasesc in ea o interpreta de talent... Recentul ei recital este un efort de auto-depasire si consemnez cu bucurie reusita lui...Ramane ca saltul artistic evident al Margaretei Paslaru, sa fie inceputul unui drum nou, cu insusirea unui repertoriu mai amplu, cu cantece de idei, cu cantece de actiune, in care toate calitatile ei actuale sa-i serveasca, dupa auto-depasire, in atingerea unui nivel de interpreta de talie mondiala... Eu ii urez sa ajunga la aceasta treapta cat mai curand...
Contemporanul 23.11.1968 Recitalul Margaretei Paslaru:  Un recital jubiliar sustinut la 25 de ani pentru a sarbatori zece ani de actinitate muzicala: a fost un prilej pentru Margareta Paslaru de a reaminti publicului drumul pe care l-a strabatut ca vedeta de muzica usoara si de a o face punand in valoare ceea ce a fost mai bun in aceasta scurta si inca mult promitatoare cariera. Punctat cu succes, de momentele muzicale pe care tanara cantareata le-a inscris in palmaresul ei si ca actrita de teatru ("Opera de trei parale") sau de cinema ("Tunelul") acest "ONE GIRL SHOW" a devenit un spectacol complex asa cum am vrea sa mai avem ocazia de a auzi si vedea. Nu fara a remarca meritul pe care-l datoreaza formatiei acompaniatoare - condusa de Rolf Albrich - si al regiei - semnate de Sanda Manu.
Scanteia 18 .11.1968 - Recital jubiliar Margareta Paslaru - In atentia iubitorilor muzicii usoare: luni 18, vineri 22 si luni 25, la sala CCA din B-dul Gheorghiu Dej, se va prezenta Margareta Paslaru, in regia Sandei Manu.
Saptamana Culturala a Capitalei 15.11.1968 - Recital Margareta Paslaru: Odata cu implinirea a 25 de ani, Margareta Paslaru aniverseaza un deceniu de activitate muzicala. Dublul prilej este considerat de cantareata potrivit pentru a infatisa publicului primul sau recital cu caracter retrospectiv. Deschizandu-se cu un potpuriu alcatuit din cele mai reprezentative melodii pe care le-a lansat de-a lungul anilor, recitalul va continua cu momente muzicale din spectacolul "Opera de trei parale", cu o selectie de cantece populare, cu piese din filmul "Tunelul", prima parte incheindu-se cu compozitii proprii. In partea a doua Margareta Paslaru va interpreta slagare de ultima ora si cateva melodii in prima auditie. Solista va fi acompaniata de formatia condusa de Rolf Albrich. Regia artistica poarta semnatura Sandei Manu. Cu prilejul recitalului - care va avea loc luni - 18, vineri - 22 si luni - 25 noiembrie, ora 20 in sala CCA din Bulevardul Gh. Gheorghiu Dej, langa cinematograful "Central" - se va lansa si ultimul disc al interpretei (EDD - 1217).
Saptamana 20.12.1968 - Margareta Paslaru la "Microfonul de Aur": La numai cateva zile dupa ce a oferit bucurestenilor restransul sau ciclu de recitaluri, Margareta Paslaru a plecat peste hotare. La finele itinerarului sau muzical, cateva amanunte.
- Mai intai am cantat in fata iubitorilor muzicii usoare din Bulgaria. Alaturi de apreciatii solisti din tara vecina, Boris Giugunov si Margarita Dimitrova, am sustinut concerte la Sofia, Plovdiv, Varna, Tarnovo. Peste tot un public receptiv, entuziast, pentru care am interpretat majoritatea pieselor din recitalul bucurestean. Apoi, am avut marea bucurie de a participa ca invitata de onoare, alaturi de celebrul Antoine, la gala "Microfonul de aur", manifestare muzicala anuala, consacrata diverselor genuri, de la opera si opereta, pana la folclor si muzica usoara, organizata la Belgrad de Radioteleviziunea iugoslava.
- Proiecte?
- Voi continua seria de recitaluri la Bucuresti. In ianuarie va trebui sa raspund invitatiei Radioteleviziunii din Iugoslavia. De asta data voi sustine recitalul la Belgrad in compania orchestrei conduse de Rolf Albrich. Si, poate, imprimari la Casa de discuri "Barclay", unde m-a invitat impresarul Georges Leroux.




joi, 16 noiembrie 2017

Margareta Paslaru interviu in studioul Jolt si Andrei Kerestely




Margareta Paslaru de vorbă cu tenorul Alin Stoica


Sursa: Radio Clasic.ro – 16.11.2017

Joi, 16 noiembrie, de la ora 12:00, doamna Margareta Paslaru îl are invitat în studioul Radio Clasic pe tenorul Alin Stoica.
Absolvent al Liceului de Muzică „Dinu Lipatti”, București și al Universității Naționale de Muzică București, Facultatea de Interpretare Muzicală, secția canto, sub îndrumarea maestrului Ionel Voineag, Alin Stoica este din 2016 colaborator al Operei Naționale București. În 2012 a participat la un masterclass sub îndrumarea sopranei Marina Krilovici.
Doi ani mai târziu, în 2014, a debutat cu Alfredo în „La Traviata” de Verdi la Opera Națională Română Cluj-Napoca, iar în 2015, cu rolul Ciprian Porumbescu, în opereta „Lăsați-mă să cânt” de Dendrino.
În 2016 a susținut opt reprezentații cu Don Jose din „Carmen” de Bizet la Festivalul de Operă din Gut-Immling și alte două cu Turiddu din „Cavaleria Rusticană” de Mascagni la Teatrul Pergolesi din Jesi. În luna decembrie a aceluiași an Alin Stoica a participat la Gala Aniversară – 95 de ani de la instituționalizare, cântând în duet alături de soprana Anita Hartig.
La Opera Națională București, tenorul a fost distribuit în 2017 în rolul Alfredo din „La Traviata” de Verdi și a participat la o serie de concerte și recitaluri.

miercuri, 15 noiembrie 2017

Margareta Paslaru, calendar 2012 - interviu "Îmi folosesc numele spre binele altora"

Sursa: Jurnalul.ro / 15.11.2012 / autor Anca Nicoleanu

Celebra artistă ne spune povestea celui mai nou cântec în stilul pâslăresc, "Libertatea nu se învaţă", care se va regăsi pe următorul CD, le dă întâlnire celor care o iubesc, la Târgul Gaudeamus, week-end-ul viitor, şi ne oferă ultimele detalii despre... nepoţelul său Luca, în vârstă de doi ani.

● Jurnalul Naţional: "Libertatea nu se învaţă", cel mai nou cântec creat şi interpretat de dumneavoastră, are un puternic mesaj şi ingredientele unui hit, spun cunoscătorii. Care-i povestea lui şi când l-aţi compus?

● Margareta Pâslaru: A dărui bucurii prin muzică a devenit însăşi scopul existenţei mele. Accesările internauţilor şi aprecierea dumneavoastră stimulează noi creaţii. Răspunzând întrebării, în anii '90, despăduririle masive care au distrus şi habitatul animalelor sălbatice şi cuiburile păsărilor m-au tulburat profund. Sub acea impresie am schiţat la pian primele acorduri şi ideea textului. Mi-au atras atenţia şi alte aspecte referitoare la nepăsarea unora, inconştienţa altora, lipsa discernământului între bine şi rău. "Libertatea nu se învaţă, ci reflectă un fel de a fi/ Libertatea este-n spirit, fără ea nu poţi trăi/ Demn, ca un om adevărat!" (n.n acesta este refrenul cântecului). Piesa m-a obsedat, am continuat să lucrez la ea până s-a "copt" în stilul pâslăresc al anului 2012. Astă-vară am înregistrat-o în studiourile Andrei şi Jolt Kerestely, avându-l la chitară pe Călin Grigoriu. Entuziasmul ne-a adunat pe toţi la microfon, în grupul vocal dinamic ce degajă energie şi speranţă.

● Mulţi interpretează greşit libertatea. "Pădurea-i pângărită/ Vorbirea violentă/ Respectul răsturnat/ Asta nu e libertate/ Salvează-ne, Divinitate!", spuneţi în "Libertatea nu se învaţă". Dar până să ne salveze Divinitatea, noi cum ne-am putea salva?

● Transformarea începe cu noi înşine, salvând câte un strop de apă vie dintre munţii care se bat în capete... Desigur, nu dau sfaturi. Este recunoscut faptul că violenţa verbală induce violenţa fizică. Copiii care sunt martorii gesturilor brutale în familie, sau faţă de animale, acei care sunt abuzaţi prin înjurături şi vulgaritate, peste ani vor repeta vocabularul nociv, crezând că dacă şi acasă, şi la televizor se vorbeşte urât, o pot face şi ei, perpetuând atitudinea. Din trei-patru minute cât durează o melodie, fiecare persoană va reţine esenţa, interpretând-o, fireşte, după cum simte şi gândeşte. În căutarea soluţiilor, apelul către Divinitate devine o metaforă. Înfăptuirea binelui stă în puterea omului care se respectă pe sine şi pe ceilalţi. Cred în puterea exemplului educativ, atenţie la cel malefic! Cei mici uneori nu-i ascultă pe părinţi, dar întotdeauna îi imită...

● Există posibilitatea ca mesajul piesei să-i determine pe reprezentanţii vreunui partid politic să vă propună o colaborare, eventual să-l preia. Aţi fi de acord?

● Vedeţi, eu am "campania" mea prin muzică de jumătate de veac (râde), îmi folosesc numele spre binele altora. De pildă, în calitate de Ambasador al Anului European al Voluntariatului am compus: "Fii voluntar! Eşti liber să alegi pe cine vrei să ajuţi".

● "Libertatea nu se învaţă" se va regăsi, în curând, pe un nou CD marca Margareta Pâslaru?

● Admiratorii fideli aşteaptă melodiile maturităţii artistice şi folclor, compoziţii proprii mai puţin cunoscute. Se pare că dorinţa li se va îndeplini, iar "Libertatea nu se învaţă" va deveni titlul CD-ului.

"Lasă-mi, toamnă, pomii verzi", reeditat de Electrecord

● Mare parte din timpul dumneavoastră îl dedicaţi activităţilor umanitare. Sunteţi, de asemenea, voluntar de onoare al Crucii Roşii. În ce acţiuni vă veţi implica acum, în preajma sărbătorilor de iarnă?

● Împreună cu voluntarii vom distribui nevoiaşilor pachete de la "Banca de Alimente" a Crucii Roşii, iar micilor pacienţi de la Spitalul Gr. Alexandrescu le vom oferi dulciuri şi surprize. Dar până atunci, ne pregătim pentru Gala Voluntarilor din 12 decembrie, alături de Anca Năstase şi Federaţia VOLUM.

● Week-end-ul viitor, la Târgul Gaudeamus, cei care vă iubesc au ocazia să vă întâlnească la trei evenimente...

● Sunt invitată la standul editurii Curtea Veche, sâmbătă, 24 noiembrie, la o sesiune de autografe, la a patra întâlnire cu cititorii programată la ora 16:30 şi prilejuită de cartea "Eu şi Timpul". Apoi, la standul Radio aşteaptă CD-ul "Bucuria de a cânta". La standul editurii Litera, părinţii vor găsi trei audiobook-uri în care joc rolul povestitorului. Cum CD-ul "Lasă-mi, toamnă, pomii verzi - 50 de ani de la primul disc" s-a reeditat la Electrecord, voi ajunge şi la standul lor. De altfel, longevivul meu şlagăr poate fi comandat şi prin E-Mag, la adresa: http://www.mediazoo.ro/muzica/lasa-mi-toamna-pomii-verzi-50-de-ani-de-la-primul-disc-margareta-paslaru-cd-p41813

● Se apropie sărbătorile. Veţi petrece Crăciunul alături de fiica, ginerele şi nepotul dumneavoastră? Ce vă face nepoţelul?

● Luca (n.n. Luca are doi anişori) şi-a făcut prieteni la cursuri de muzică şi desen, cântă prin casă "Vine primăvara... la, la, la", din filmul "Veronica", pe care îl vizionează des. Cât priveşte călătoria (n.n. fiica artistei locuieşte în Statele Unite), depinde de starea vremii, drumul este lung, se anunţă o iarnă grea. Riscul înzăpezirii în tranzit, pe aeroporturi aglomerate poate fi evitat (râde). Moşu' expediază din vreme daruri pentru Luca şi părinţii săi, care la rândul lor trimit surprize, pentru bunica... Vom asista împreună la deschiderea pachetelor, prin Skype (râde), prietenul nostru.

● Anul viitor e unul special pentru dumneavoastră. Împliniţi 70 de ani de viaţă, 55 de ani de carieră şi 50 de la apariţia pe scena Festivalului de la Mamaia. V-aţi dori să marcaţi într-un mod deosebit, în 2013, aceste evenimente importante?

● Am primit diferite invitaţii, vom vedea în ce măsură ideile fiecăruia se pot aplica la cerinţele anului 2013 (râde). Vom păstra legătura, veţi fi primii care veţi afla detaliile!




marți, 14 noiembrie 2017

Margareta Paslaru apreciata de marele regizor Geo Saizescu


La jumatatea lunii decembrie 2011, in Sala a Casei Universitarilor, marele regizor Geo Saizescu a decernat Premiile Nationale de Umor - ajunse la editia a XI a - ale Societatii Umoristice Pacala si Revistei Harababura. “Inzestrata actrita de cinema, compozitoare, poetesa si solista internationala de muzica usoara” Margareta Paslaru a primit Premiul “Vasilica Tastaman”.