"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

luni, 24 iunie 2013

Margareta Paslaru despre Maria Tanase

Sursa: Jurnalul National – 22.06.2013 / autor Anca Nicoleanu

Margareta Pâslaru: “Răutăţile unor persoane mărunte nu pot umbri efigia iconică a Mariei Tănase”

La ceas de aduceri aminte, Margareta Pâslaru, ea însăşi o mare artistă, povesteşte despre Maria Tănase şi despre cum a marcat-o întâlnirea cu cea supranumită “Pasărea măiastră” a cântecului popular românesc. 
“În toamna anului 1962, maestrul Liviu Ciulei m-a ales pentru rolul Polly din piesa “Opera de trei parale” de Bertold Brecht". Ca urmare, am abandonat cursurile Facultăţii de Drept   Ştiinţe Juridice. Repetiţiile aveau loc atât la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala Izvor), cât şi la sala de lângă Grădina Icoanei. După prima lectură a textului, la repetiţii, am întâlnit şi restul distribuţiei: Toma Caragiu - partenerul meu, Jules Cazaban - tatăl, Rodica Tapalagă, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Dumitru Furdui, Mimi Enăceanu – mama, şi, Maria Tănase.
Discreţia dânsei, modestia şi disciplina atât pe scenă, cât şi în cabină, aveau darul de a-mi disipa, cumva, temerile debutului actoricesc, la cei 19 ani ai mei. Prin oglinda din cabină o observam pe Maria, avea părul grizonat, ondulat natural, ceea ce adăuga la distinsa-i înfăţisare. Statura medie, armonioasă, era dominată de privirea ochilor expresivi. Îmi ţineam răsuflarea când o auzeam lucrând asupra unor replici: “Băgaţi-vă <> în teacă... veţi vedea voi cine-i Jeny Spelunca”... Profunzimea glasului pătrudea, iar atitudinea necesară rolului, convingea.
Ascultându-mă din culise cum interpretam “songuri” de Kurt Weill potrivit indicaţiilor regizorale - adică vorbind pe muzică - dânsa m-a tras deoparte şi mi-a spus: “Ascultă, fă... tu trebuie să cânţi muzică populară, ascultă-mă pe mine, că-s vulpe bătrână”. Uluită de atenţia acordată, nu am îndrăznit să cânt folclor, în perioada următoare. Abia după trista despărţire din 1963, i-am urmat îndemnul de-alungul celor 55 de ani de meserie pe care îi aniversez anul acesta. Încheiam fiecare recital de muzică uşoară susţinut în ţară sau în străinatate, cu folclor, mulţumindu-i în gând Mariei. A avut fler!
Am păstrat în suflet şi acea amintire a unei zile de toamnă cu lumina blândă când, după repetiţii, m-a invitat în strada Popa Nan, unde locuia. Dorea să-mi dezvăluie “comoara” costumelor brodate de mână, păstrate într-un cufăr sculptat ca în basme.
Muzica pe care a înnobilat-o punându-şi amprenta unică, mulţimea care a inundat Calea Victoriei conducând-o spre locul de veci, confirmă - dacă mai era nevoie - că valoarea mult iubitei Maria rămâne, iar răutăţile unor persoane mărunte nu-i pot umbri efigia iconică.”

sâmbătă, 15 iunie 2013

Margareta Paslaru mentionata in Programul Centrului Cultural Roman din New York dedicat comemorarii poetului Mihai Eminescu


"Ce suflet trist" - muzica Margareta Paslaru, versuri Mihai Eminescu
___________________________________________________________________________________
Sursa: icr.ro

Program dedicat poetului Mihai Eminescu in reteaua institutelor culturale romanesti din strainatate - fragment
Directia Generala a Reprezentantelor in Strainatate organizeaza, in reteaua institutelor culturale romanesti din strainatate, un Program-cadru pentru promovarea profilului identitar romanesc dedicat poetului national, Mihai Eminescu. Astfel, in perioada 3-29 iunie 2013, sunt programate recitaluri de poezie, lansari si expozitii de carte, conferinte, lecturi, proiectii de film /fotografii/ documente, cursuri speciale pentru studiul poeziilor eminesciene. Programul este dedicat comemorarii a 124 de ani de la trecerea in eternitate a poetului national, Mihai Eminescu. (...)
Programul continua in S.U.A., unde pe 13 iunie Institutul Cultural Roman de la New York va organiza, la sediu, evenimentul „Eminescu – An American Perspective (A Tribute to Mihai Eminescu – the Last Great Romantic Poet)“. Directorul reprezentantei de la New York, Doina Uricariu, va sustine o scurta prelegere despre viata si opera poetului Mihai Eminescu. Adrian G. Sahlean (unul dintre cei mai cunoscuti traducatori ai operei lui Eminescu in limba engleza, co-fondator si presedinte al organizatiei non-profit Global Arts Inc., care promoveaza literatura, muzica si arta romaneasca in S.U.A.) va recita poeme de Mihai Eminescu, in traducere proprie, din volumul Eternal Longing, Impossible Love. Vor fi proiectate fotografii ale poetului, manuscriselor, copertelor volumelor eminesciene in diferite editii romanesti si americane, precum si imagini ale portretelor poetului national realizate de cunoscuti pictori si sculptori romani. Vor fi audiate fragmente muzicale inspirate de versurile lui Eminescu, cu solistii Doina si Ion Aldea Teodorovici, Stefan Hrusca, Margareta Paslaru, precum si lieduri interpretate de Ana Leonora Ion, Camelia Pavlenco sau Bogdan Baciu. Vor fi expuse, de asemenea, volumele de/sau despre Eminescu aflate in biblioteca Institutului Cultural Roman de la New York: poezii in limbile romana si engleza, monografii, studii. (...)
___________________________________________________________________________________

Click videao:   Vreo zgatie de fata - muzica Margareta Paslaru; versuri Mihai Eminescu http://www.youtube.com/watch?v=AyVZBPpv_b0


sâmbătă, 1 iunie 2013

Margareta Paslaru, invitata la Bookfest 2013


Margareta Paslaru este invitata Editurii Litera la editia 2013 Bookfest. 
Sambata, 1 Iunie, in pavilionul C3 ora 13:30, la "Clubul soriceilor de biblioteca", va sustine o sesiune de autografe si va prezenta copiilor cele trei carti insotite de CD-uri pe care actrita Margareta Paslaru joaca rolul povestitorului: Motanul incaltat, Degetica si Craiasa zapezilor.


_________________________________________________________________________________
Sursa: bookfest.ro 
Evenimente pentru copii
SÂMBĂTĂ, 1 IUNIE
 10.00-19.00  Ateliere şi concursuri de lectură, joc,  creativitate, integrame, teatru de păpuşi, precum şi alte surprize  pentru copiii care iubesc cartea. Se acordă diploma de „Şoricel de bibliotecă” celor mai talentaţi copii.
Invitați: Passionaria Stoicescu, Anastasia Popa, Crina Bucşan-Decuseară, Ioana Vasiloiu, Petru Demeter Popescu, Gabriel Coveşeanu, Oana Machidonschi

(…)

13.30-14.30 Sesiune de autografe cu Margareta Pâslaru