Faceți căutări pe acest blog

joi, 10 iulie 2014

Margareta Paslaru, sarbatoritul saptamanii in revista VIP


Sursa: revistavip.ro/ 09.07.2014 /


La multi ani, Margareta Paslaru

Nascuta pe 9 iulie 1943, la Bucuresti, Margareta Paslaru  este o cantareata, compozitoare si textiera romana de muzica usoara-pop, folclor, actrita de teatru si film, realizatoare TV si Radio. A scris cartea „Eu si Timpul”.

Eleva Margareta Paslaru a debutat in muzica usoara la Casa de Cultura Grivita Rosie in 1958, acompaniata de Paul Ghentzer. Prima aparitie in public, la varsta de 4 ani si jumatate, a avut loc pe scena Operei in rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini.

Dupa o cariera de exceptie, Margareta Paslaru a fost sǎrbǎtorita la Uniunea Compozitorilor in 2008 cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la debutul sau. Īn 2010, la implinirea unei jumatati de secol de la primul disc, artista lanseaza CD-ul „Lasa-mi toamna, pomii verzi“ si i se ofera Trofeul Electrecord. Fundatia Radio Romania editeaza in 2013 CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistica.

Vom puncta succint cateva etape, activitatea in muzica, teatru, film, compozitie, folclor, a legendarei personalitati, „un mit al muzicii usoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.

Descoperita de Ileana Pop in 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 in emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toata lumea face sport" dedicata castigatorilor romani la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ in limba italiana; in studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu si Mircea Albulescu. In urmatoarea emisiune, in duet cu Marina Voica, lanseaza versiunea romaneasca a piesei "Pe aripa vantului". In 1961 Margareta Paslaru obtine Premiul I la faza oraseneasca a celui de-al VI-lea concurs al artistilor amatori din raionul Grivita Rosie.

Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tanarul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, in 1959, „Chemarea marii“ (numit de public "Si-n apa marii"). In interpretarea originala a talentatei cantarete, piesa devine mare slagar la Radio Romania. Ca urmare a succesului, in 1960 si Casa de Discuri Electrecord inregistreaza cantecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vanzarilor de muzica usoara in anul urmator. Discul de Aur primit in 1968 o catapulteaza la Cannes in 1969 unde i se decerneaza Trofeul M.I.D.E.M. si apare pe aceeasi scena cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat: pian, balet, pictura, cursul de perfectionare de pe langa Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta (Ministerul Culturii) clasa Camelia Dascalescu.

Sculptorul Ion C. Dimitriu-Barlad a fost bunicul cantaretei Margareta Paslaru.

Vocea cu infinite posibilitati de exprimare si timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii usoare Henry Malineanu, George Sbarcea, Camelia Dascalescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au incredintat creatiile lor. Dintre sutele de melodii inregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul sau aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea marii" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Doua randunici" (Radu Serban), "Va veni o clipa" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O masca rade, o masca plange" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscuta si sub titlul "La Marea Neagra" (Ion Cristinoiu), "Cine stie" (Horia Moculescu) si cate si mai cate, difuzate si in prezent la radio. Astfel Margareta Paslaru isi creeaza un repertoriu vast, la care se adauga slagare internationale: „Trandafirii tai”, „In gradina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam ca nu-mi pasa” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreti sa dansati” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cantecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost inregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cantate in turneele din tara si strainatate, a caror evidenta a ramas doar in memoria fanilor. Apreciata cantareata-interpreta evolueaza cu aplomb ca actrita in teatru si film, abordeaza folclorul, incepe sa compuna cu originalitate muzica si text, acompaniindu-se la pian.

In 1968, juriul international al Festivalului Cerbul de Aur ii ofera Margaretei Paslaru Mentiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce inscrie numele Romaniei in palmaresul primei editii. Artista sarbatoreste 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cantand 23 de piese, unele, compozitii proprii. In 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedeta in recital, acompaniata de propria formatie (Rolf Albricht) si creadu-si coregrafia. Invitata sa cante si in strainatate, Margareta nu primeste viza timp de 10 ani.

In 1981 Margareta Paslaru prezinta primul recital de autor pe versurile unor poeti consacrati cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniata de „Romanticii“ lui Mircea Dragan, Margareta vine cu propriul concept prin care isi schimba costumatia la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o alta etapa importanta in cariera artistei.

Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generatie in generatie: "Timpul", "Daca ai ghici", "Diamant fermecat" si altele, triumfa "Lasa-mi toamna pomii verzi!", inspirata de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate varstele. Acest slagar solicitat de admiratori ani la rand, difuzat la Radio si pe CD-uri, se califica prin votul publicului in "Top 80" Radio Romania Actualitati, ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani.

Selectiuni din primul Caiet tiparit - 2010 „Margareta Paslaru si creatiile sale - Lasa-mi toamna, pomii verzi“ (voce si pian):
Timpul (muzica si text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasa-mi toamna pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fantana (versuri Elena Farago); Tatal nostru - rugaciune; A nimanui sunt (muzica si text); Ceasul e un vrajitor (muzica si text); Bunicii mei (muzica si text); Tigara (muzica si text); Nu! (versuri Virgil Carianopol); Ce bine ar fi (muzica si text), Soldatelul (muzica si text); Alergatori de cursa lunga (muzica si text); Balada focului (muzica si text); Pasiunea (muzica si text); Bucuria de a canta (muzica si text); Ghimpii (versuri Lucian Blaga); Spune tu care stii atat de multe (muzica si text); Eu si timpul (versuri Virgil Carianopol); Nu vreau sa moara florile de mar (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Mai bine soarta lui Sisif (versuri Ion Horea); Despotici in uimire (versuri Constanta Buzea); Romanta soarelui (versuri Ion Minulescu); Tare-am fost (versuri Virgil Carianopol); Cheia (versuri Ion Minulescu); Pasarile nu mor niciodata (text Ovidiu Dumitru cu o adaptare dupa Mihai Eminescu); Flacari (versuri Virgil Carianopol); Am cantat (versuri Virgil Carianopol); Fericirea mult visata (muzica si text); Iubindu-te (versuri Mariana Dumitrescu); As vrea sa fiu o stanca (muzica si text).

Selectiuni din Caietul II tiparit in 2013 „Margareta Paslaru si creatiile sale - Libertatea nu se invata“ (voce si pian):
Libertatea nu se invata (muzica si text); Ce suflet trist (versuri Mihai Eminescu); Setea de a cunoaste (muzica si text); Fara sa vrei (muzica si text); Sa fie oare adevarat (muzica si text); Amantii mei sunt cartile intelepte (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Daca ai ghici (muzica si text); Our day, children's day (muzica si text); Septembrie (versuri Romulus Vulpescu); Emotii, ciudate sentimente (muzica si text); Fii voluntar! (muzica si text); Riscul (versuri sAdrian Paunescutt); Sarbatori fericite (muzica si text); Un pod peste ocean (muzica si text); Un copil uitat (muzica si text); Ecou, ecou, ecou (muzica si text); Cu cine vorbeai la telefon (muzica si text); Omul bun invinge (muzica si text); Turneul (muzica si text); Se balbaia (muzica si text); Si viata merge mai departe (muzica si text); Cheia fericirii (muzica si text)

Compozitii semnate Margareta Paslaru:

Dambovita apa dulce (muzica si text); Regret (muzica si text); Tata (muzica si text); Avioane de hartie (muzica si text (Dragoste flamanda (muzica si text); Duminica fara el (muzica si text); E o lupta in toate cele (muzica si text); Multi ani fericiti (muzica si text); Acei copii, acei batrani (versuri Ion Horea); Batranul comisionar (muzica si text); Cat mai aproape cat mai departe (muzica si text); Cu haina pe umeri (muzica si text); Dar speri (muzica si text); Campia mea (text Eugen Rotaru); Vreo zgatie de fata (versuri Mihai Eminescu); Inapoierea cheii (Mi-e dor) (versuri Nichita Stanescu); Sah mat (text Mihai Dumbrava); Indiferentul (muzica si text); Ma strigai (muzica si text); Pace, sa fie pace (muzica si text); Listen my daughter (text in colaborare Greg Smith); Un martisor (muzica si text); Tulburatoare e aceasta primavara (muzica si text); Toate, toate trec (muzica si text); Voronet (versuri Constanta Buzea); Anotimpurile dragostei (muzica si text); muzica pentru doua episoade din serialul de desene animate „Mihaela“ (Nell Cobar) „Bravo Mihaela” si „Mihaela are probleme”

Teatru si film

1964 - Margareta Paslaru a fost distribuita de maestrul Liviu Ciulei, alaturi de Toma Caragiu, in piesa Opera de trei parale de Bertold Brecht, in rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat in 4 stagiuni, aproximativ 400 de reprezentatii, si a beneficiat de o distributie de exceptie: Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Maruta si Rodica Tapalaga.
1968 - Spectacolul de teatru radiofonic „Nu sunt Turnul Eiffel“ de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, aparut apoi si pe disc vinil; rolul „Manti“ alaturi de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalaga, Cornel Coman, Mihai Paladescu.
1969 - Serialul radiofonic „Soseaua Nordului“ - 6 episoade - dupa romanul lui Eugen Barbu - editat si de Electrecord; regia Constantin Moruzan; rolul „Marta“ alaturi de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Nucu Paunescu, Nicolae Neamtu-Ottonel, Mircea Albulescu, Emil Hossu, Alfred Demetriu
2009 - Basme fermecate - CD cu 5 basme de Hans Christian Andresen povestite de Margareta Paslaru - Editura Curtea Veche
2010 - rolul „Imparateasa cea rea“ din povestea „Alba ca Zapada“ de Fratii Grim - inregistrare pentru Fonoteca Radio Romania
2011 - Trei volume - carte + CD - Editura Litera: Degetica, Motanul incaltat si Craiasa zapezii - Margareta Paslaru joaca rolul povestitorului

Filmografie

1966 - „Tunelul” regia Francisc Munteanu. Margareta Paslaru castiga diploma de debut in cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, din coproductia romano-sovietica Tunelul la cea de-a III-a editie a Festivalului national al filmului Pelicanul de Aur care a avut loc la Mamaia. In film Margareta i-a avut ca parteneri pe Emerich Schäffer, Ion Dichiseanu; mai apar Stefan Banica, Florin Piersic.
1966 - „Un film cu o fata fermecatoare” - regia Lucian Bratu, cu Margareta Paslaru, Stefan Iordache, Marin Moraru, Emerich Schäffer,
1967 - „Impuscaturi pe portativ” - regia Cezar Grigoriu, cu Margareta Paslaru, Cornel Fugaru, Nae Roman, Stefan Banica, Puiu Calinescu si invitata de culoare Nancy Holloway.
1972 - „Veronica” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Paslaru, Lulu Mihaescu, Florian Pittis, Dem Radulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.
1973 - „Veronica se intoarce” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Paslaru, Lulu Mihaescu, Florian Pittis, Dem Radulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.
1976 - „Gloria nu canta” - regia Alexandru Bocanet, cu Margareta Paslaru alaturi de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horatiu Malaele, Tora Vasilescu.
1978 - „Melodii, melodii” - regia Francisc Munteanu, muzica Temistocle Popa, rol primcipal feminin Margareta Paslaru alaturi de Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu Goldis, Amza Pellea, Ion Dichiseanu.

1979 - „Clipa” - regia Gheorghe Vitanidis, rol episodic, Margareta Paslaru, o taranca din filmul „Clipa”, ipostaza inedita.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.