"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

luni, 26 ianuarie 2015

Aniversare Margareta Paslaru - 46 de ani de la Gala M.I.D.E.M. 1969


Discul de Aur Electrecord 1968                       Trofeul M.I.D.E.M. Cannes 1969

Margareta Paslaru a castigat in decembrie 1968, “Discul de Aur” al Casei de discuri Electrecord pentru inregistrarea a 100 de melodii pe disc si vanzari constante de-a lungul anilor.

Ca urmare, este invitata Targul International al Discului de la Cannes iar Gala M.I.D.E.M. 1969 a avut loc pe 25 ianuarie. Este, pana acum, singura interpreta de muzica usoara din tara noastra care a primit Trofeul M.I.D.E.M. La festivitatea de decrenare, Margareta Paslaru a fost aplaudata pe scena alaturi alti de mari interpreti: Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano. In acel an, Supertrofeul MIDEM a fost acordat decanului de varsta al sansonetei franceze, Maurice Chevalier, cu prilejul aniversarii a 80 de ani.

De la stinga: Margareta Paslaru, Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie,
Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez,
Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano


Sursa: Revista Flacara Nr. 52 / 30 decembrie 1961/ Sanda Faur-Dima: "(...) discul 3002, cu piesa "Chemarea marii" pe una din fete, a cunoscut cel mai mare tiraj in 1961: 26.000 exemplare (...)"


Sursa: Informatia: Margareta Paslaru a primit "Discul de Aur" 

"In cadrul "Saptamanii discului", la magazinul Muzica, Margaretei Paslaru i s-a inmanat "Discul de aur" - premiu acordat de C.S.C.A. pentru interpretarea compozitiilor romanesti. Anul acesta, odata cu ultimul disc aparut pe luna decembrie, Margareta Paslaru a intrunit un numar de 100 de melodii imprimate la Electrecord."

Margareta Paslaru felicitata de Maurice Chevalier
Gala M.I.D.E.M., Cannes, Franta 1969



Margareta Paslaru alaturi de Dalida, Mireille Mathieu si Adriano Celentano la
Targul International al Discului Cannes, Franta, 1969

Sursa: Contemporanul / 31ianuarie 1969: MARGARETA PASLARU SI DISCUL DE MARMURA
Intoarsa zilele acestea de la Cannes, unde a fost invitata la festivitatile Targului international al Discului (M.I.D.E.M.), Margareta Paslaru a adus cu sine o noua confirmare a harului si tenacitatii sale artistice: trofeul M.I.D.E.M., acordat cantaretilor celor mai populari, ale caror discuri au fost in mod constant cele mai solicitate. Pe estrada unde defileaza de obicei marile vedete ale filmului, au putut fi de asta data aplaudati "idolii" muzicii usoare: Dalida, Mireille Mathieu, Amalia Rodriguez, Adriano Celentano, Udo Jurgens etc. Printre ei, si Margareta Paslaru. Reamintim ca supertrofeul M.I.D.E.M. a fost acordat decanului de varsta al sansonetei franceze, Maurice Chevalier, cu prilejul aniversarii a 80 de ani. 



Dintre toti marii artisti prezenti la Gala M.I.D.E.M. 1969 Margareta Paslaru s-a reintalnit doar cu Mireille Mathieu. In timpul concertului sustinut la Sala Palatului din Bucuresti pe 24 martie 2014 artista franceza a invitat-o pe scena pe Margareta Paslaru care i-a daruit o fotografie cu toti artistii care au primit Trofeul M.I.D.E.M. la Cannes in 1969. 




Margareta Paslaru prezinta pe ... Nadia Trohin


Rubrica "Margareta Paslaru prezinta pe ..." a avut-o la microfon pe tanara interpreta de jazz Nadia Trohin.
Fragmentul din emisiunea "Espresso de week-end cu Daniela Ivanov" - Radio Romania Cultural 25.01.2015 poate fi ascultat aici:


____________________________________________________

Sursa: http://www.radioromaniacultural.ro/pages/printeaza/26780

Nadia Trohin - una dintre cele mai bune soliste de jazz - interviu realizat de Margareta Paslaru

Nascuta in Chisinau, Nadia Trohin decide sa studieze Conservatorul la Bucuresti, ca mai apoi sa fie remarcata si sa ajunga una dintre cele mai bune soliste de jazz din Romania.

Potenţialul tinerei artiste este descoperit şi şlefuit de Mircea Tiberian care o îndrumă spre calea jazz-ului.

Anii trec, Nadia îşi termină studiile, se înscrie la masterat, iar anul 2011 îi aduce şi prima ei apariţie discografică alături de un prestigios grup de instrumentişti: profesorul ei, apreciatul pianist şi compozitor de jazz Mircea Tiberian, bass-istul american Chris Dahlgren şi bateristul german Maurice de Martin cu care, după o idee aparţinând lui Mircea Tiberian, retrasează în spirit jazz-istic, cele mai cunoscute şi iubite cântece interbelice.

Despre acest album, dar si despre Nadia Trohin, aflam mai multe, dintr-un interviu special, realizat de Margareta Paslaru.


miercuri, 14 ianuarie 2015

Margareta Paslaru a compus si pe versuri de Mihai Eminescu


Ce suflet trist” - Piesa compusa in 1995 a fost inregistrata in ianuarie 2012 in studioul Jolt Kerestely cu acompaniamentul chitaristului Capriel Dedeian. Melodia a fost difuzata in prima auditie absoluta pe 12.01.2012 la Radio Romania Cultural in emisiunea „Oaza de muzica” realizata Sorina Goia.
In interpretarea compozitoarei melodia este imprimata pe CD-ul "Margareta 70" editat de Fundatia Casa Radio si lansat pe 1 noiembrie 2013. 
Actorul Mihai Bisericanu a inregistrat-o pe CD-ul "Actorii canta" produs de Margareta Paslaru si UNITER in beneficiul Campaniei Nationale "Artistii pentru Artisti" si lansat pe 27 mai 2014.
Click videoCe suflet trist




"Vreo zgatie de fata" - versurile pline de umor (1878), pe alocuri atipice, au inspirat-o pe interpreta si compozitoarea Margareta Paslaru in anul 1979. Piesa este inclusa pe CD-ul produs de Fundatia Casa Radio, "Bucuria de a canta", lansat cu ocazia aniversarii a 80 de ani de Radio, la 1 noiembrie 2008. Artista l-a dedicat maestrului Sile Dinicu sub bagheta caruia a interpretat toate piesele de pe disc.
Click video: Vreo zgatie de fata











“Pasarile nu mor niciodata” pe textul scris da Ovidiu Dumitru inspirat de versurile lui Mihai Eminescu; melodie lansata in spectacolul "De ce nu cade soarele" (stagiunea 1980-1981 Teatrul Ion Vasilescu); inregistrata pe disc vinil in 1981 si CD-urile "Best of Margareta" (1996), "Margareta Paslaru - Muzica de colectie - Jurnalul National" (2007) si "Margareta, 50 de ani de la primul disc - Lasa-mi toamna, pomii verzi" (2010)
Click video: Pasarile nu mor niciodata



vineri, 9 ianuarie 2015

Margareta Paslaru - Primul interviu in presa scrisa 2015


Sursa: OK Magazine nr. 1(127) 08-21.01.2015 / autor Florentina Iana



INTERVIU cu Margareta Pâslaru: „Evit turnul de fildeş“

 „Un mit al muzicii uşoare“. Este descrierea atât de concisă şi pertinentă făcută de compozitorul George Grigoriu doamnei cu care am avut onoarea să stăm de vorbă, la început de an nou
N-a fost greu să înţeleg, deşi n-am trăit fenomenul Pâslărismului, ce-i fascina pe părinţii sau chiar buni­cii noştri la această mare doamnă. Răsfoind albumele virtuale cu fo­tografii de arhivă, dar, mai ales, stând de vorbă personal cu Margareta cea veşnic tânără, am ajuns să înţeleg fascinaţia de atunci şi respectul de acum pentru cea care a făcut enter­tainment cu mult înainte ca acest cuvânt să fie cunoscut la noi. „Faptul că publicul meu îmi apre­ciază arta, dăruirea şi pasiunea îmi dă satisfacţia lucrului bine făcut“, declara Margareta în 2009, cu mult înainte ca această expresie să devină un slogan popular. Un lucru bine făcut timp de 57 de ani, ani în care artista a sedus o generaţie, a avut puterea s-o ia de la zero în America, pentru a se întoarce apoi acasă, plină de inspiraţie. Astăzi, este la fel: compune, cântă la pian, scrie, are pla­nuri, este activă. Pe scurt, Margareta Pâslaru nu trăieşte în trecut.






Probabil că aţi mai auzit această întrebare de mii de ori, dar, văzându-vă astăzi, la 71 de ani, atât de tânără fizic, dar şi în spirit, vă întreb şi eu: cum reuşiţi să opriţi timpul în loc?
Margareta Pâslaru Vă mulţumesc pentru com­pliment. Atitudinea dezvăluie starea interioară, iar ochii, vorba poetului, sunt oglinda sufletului. Cât despre timp, nu l-aş opri în tipare depăşite, timpul îmi dăruieşte zilnic ceva nou, o dinamică angajantă.

Sunteţi neobosită şi, de câte ori reiau legătura cu dvs., aveţi atâtea planuri să-mi împărtăşiţi.
Faptul că sunt invitată mă stimulează, iar pro­priile idei completează suita activităţilor care de­păşesc sfera muzicală. Artiştii care s-au afirmat în anii ‘60 rămân deschizători de drumuri prin diversitatea abordată.

Sunteţi conştientă că Pâslărismul este încă în floare în România? N-aveţi idee de câte ori se fredonează şi azi „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi“!
Mă bucur dacă pasiunea mea transmite emo­ţie. Totul derivă din muzică! O nouă generaţie de ascultători fredonează şi recenta compoziţie pro­prie, „Libertatea nu se învaţă“, piesa care deschide CD-ul „Margareta 70“, editat de Fundaţia Radio România, cu drepturile donate „Băncii de Alimen­te“. Aceeaşi compoziţie a fost preluată de duetul Marius Bodochi şi Mihai Bisericanu pe CD-ul de autor „Actorii cântă“, ale cărui încasări sunt donate campaniei UNITER „Artiştii pentru Artişti“. Profit de această împrejurare pentru a mulţumi întregu­lui colectiv pentru solidaritate, spre binele colegi­lor vârstnici: Rodica Mandache, Emilia Popescu, Marius Manole, Florin Zamfirescu, Maria Buză, Silviu Biriş, Gelu Niţu, Mihai Bisericanu, Corina Chiriac, Anca Sigartău, Ovidiu Niculescu, Mirela Jienescu, Călin Grigoriu şi Jolt Kerestely.

Sunteţi oprită pe stradă de admiratori, primiţi complimente?
Recunosc entuziasmul lor sincer chiar şi la cumpărături. Unii vor să ne fotografiem cu telefo­nul, alţii mă ajută să găsesc un taxi. Admiratorii fi­deli au fost nelipsiţi de la evenimentele mele pre­cum lansarea CD-ului „Actorii cântă“, la Magazinul Muzica, reeditarea audiobook-ului „Basme ferme­cate“ la Târgul de carte Gaudeamus sau expoziţia creaţiilor mele vestimentare de la Muzeul Naţio­nal de Istorie şi îmi dăruiesc minunate buchete de flori chiar de la Galaţi, Craiova, Giurgiu.


Ei ar vrea să ştie şi ce se întâmplă în spatele cortinei. Cum arată o zi din viaţa dvs., atunci când nu cântaţi, compuneţi, scrieţi?
Nu-mi ajunge timpul pentru câte mai am de fă­cut. Ideile abundă, găsesc soluţii pentru a realiza un anume concept. Mă educ, şlefuiesc mesteşugul artistic, prin artă spiritul se purifică. Evit turnul de fildeş. (râde)

Sunteţi destul de activă şi pe pagina de Facebook. Dumneavoastră postaţi sau vă ajută cineva?
Şi una, şi alta. Un tehnician curăţă pagina de impurităţi.

Puţini ştiu că fiica dvs., Măriuca, care trăieşte în SUA, v-a dăruit, în urmă cu câţiva ani, un nepot. Spuneţi-ne mai multe despre acest eveniment fericit din viaţa dvs.
Luca, nepoţelul meu zburdalnic, a împlinit pa­tru ani şi jumătate. Îi plac poveştile pe care i le in­terpretez şi sportul cu mingea, fireşte. Mi-a dăruit un glob „pictat“ de el în nuanţe verzui, împreună cu un desen, abstract. Este minunat, facem naveta pe rând şi ne vedem zilnic pe Skype.

Care este locul dvs preferat din ţară? Dar al fetei şi-al nepoţelului dvs, când vin în România?
A numi un loc „preferat“ diminuează impor­tanţa altor spaţii cu aceeaşi valoare sentimentală. Prin urmare, semnificaţia expresiilor „cea mai“, „cel mai“ fluctuează. Iubim parcul Cişmigiu, pe aleile căruia am copilărit atât eu, adusă de buni­cu’, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, la o plimbare cu barca, cât şi fetiţa noastră, Măriuca, pe care o atrăgeau leagănele şi muzica din foişor. Desigur, şi valurile mării rămân amintiri frumoase, muzica lor m-a inspirat.

Spuneţi că nu trăiţi în trecut şi că vreţi să vorbiţi despre ziua de azi, activă fiind. Dar nu vă cuprinde niciodată melancolia şi dorinţa de a răsfoi albume cu fotografii vechi?
Sunt o visătoare care luptă pentru visele ei. Nu cunosc melancolia, lucrez la volumul al doilea al cărţii „Eu şi Timpul“, ceea ce mă obligă să caut fotografii din diferite decenii, ilustraţii aşteptate de cititori. Mă mândresc cu ele, fireşte.

Aţi fost vreodată vanitoasă?
Nu.

Aţi avut, de-a lungul timpului, nişte reguli alimentare stricte? Bănuiesc că aţi fost adepta unui meniu sănătos, pentru a ajunge să arătaţi atât de bine acum. Ce consumaţi cu preponderenţă la o masă şi de ce alimente vă feriţi?
Având un program imprevizibil uneori, hrana era frugală. Mâncam ce găseam, între repetiţii, pe drum, în autobuzul de turneu, la cabină. După spectacol, comandam o supă fierbinte în camera de la hotel. Din fericire, nu sunt gurmandă, nu gătesc. Îmi plac andivele, ouăle fierte, peştele cu lămâie, pâinea prăjită cu brânzeturi, fructele. Mă răsfăţ, uneori, când găsesc la cofetărie plăcintă proaspătă cu mere.

Nu vă era greu să vă afişaţi atât de frumoasă şi seducătoare în epoca sobrietăţii comuniste? Nu vă era frică de invidia cuiva... nu dăm nume?
Exteriorul trecător nu m-a preocupat nicioda­tă. Diversitatea propriilor posibilităţi îmi călăuzea imaginaţia către valori rezistente în timp.

Am înţeles că vă ocupaţi singură de vestimentaţiile de scenă. Cum aşa? Eraţi propriul dvs. designer?
Da. Încă din anii ‘60 îmi schiţam costumele po­trivit melodiilor încredinţate, colaboram cu arhi­tecţii Ghiţulescu. Am fost aleasa a 63 de compozi­tori, care mi-au îmbogăţit repertoriul, aproximativ 700 de înregistrări dintre o mie de melodii, inclu­siv compoziţii proprii, cântate în turnee interna­ţionale. Câteva creaţii vestimentare proprii, care au susţinut creaţii muzicale, se află în prezent la Muzeul Naţional de Istorie.

Click video: Lasa-mi toamna, pomii verzi
     https://www.youtube.com/watch?v=CYzx0fn4xEI

In încheiere, vreau să vă întreb unde v-a prins Anul Nou? Şi ce vă doriţi pentru anul acesta?
Revelionul m-a prins în familie. Trebuie să re­cunosc că după anul aniversar 2013, chiar şi 2014 a fost unul bun profesional, iar de la 2015 îmi do­resc realizarea a două proiecte: o galerie de artă multifuncţională şi un spectacol coregrafic ine­dit, pe vocile artiştilor care interpretează muzica CD-ului „Actorii cântă“.



Foto Lucian Nastase

joi, 1 ianuarie 2015

Daniela Caraman Fotea despre 'Ideile Margaretei' Paslaru


Sursa: cimec.ro / autor Daniela Caraman Fotea / 28.10.2014


IDEILE MARGARETEI... 

…se derulează în crescendo; dobândesc înveșmântări inedite, emoționante, cu urmări benefice, nu doar artistic: pentru că MARGARETA PÂSLARU – la ea mă refer, și-a făcut o regulă de viață în a-și ceda drepturile materiale cuvenite pentru discuri, celor în nevoie, copiilor dar și artiștilor de vârsta a treia. Așa se recomandă și CD-ul care marchează finalul acestui an: ACTORII CÂNTĂ, editat de UNITER, FONDUL DE SOLIDARITATE TEATRALĂ, în beneficiul Campaniei Naționale „Artiștii pentru artiști - ediția 2014”.

Margareta ne oferă un program de autor – compozitor: piese noi și mai vechi (între ele și câteva interzise altădată la difuzare; un exemplu, cea cu titlul ...Se ...bâlbâie...!). Orchestrațiile sunt noi, profesional concepute, cu fantezie ritmică și armonică de Călin Grigoriu (majoritatea), George Natsis, Mircea Drăgan, George Popa, Andrei Kerestely. Reîntâlnirea cu arta lui Radu Goldiș fiind la rândul ei delectantă. Masterizare Jolt și Andrei Kerestely.

Ideea salutară a Margaretei a fost alăturarea în florilegiul interpretării a vocilor unor artiști ai scenei teatrale, mulți aflându-se la prima lor întâlnire cu Euterpe. Recunosc: actori cu talent vocal au existat în context (Florin Piersic, Ștefan Iordache). Dar, distribuția, alegerile compozitoarei au fost acum, salutare: varietatea aparițiillor – 12 – pe scena ...audio crează o extraordinară diversificare a mijloacelor de expresie, fiecare protagonist valorizând o cât mai bogată zestre a artei actorului. Lesne de remarcat cum de la o strofă la alta, chiar de la un vers la altul registrul se schimbă. Ce fantezie, ce emulație! Emoția, ineditul, copleșesc. Cu un ingredient neașteptat: în atmosfera (aproape a) fiecărei piese, se simte, așa ca o străfulgerare, o sugestie a timbrului Margaretei... cea mai apropiată fiind Emilia Popescu. Maria Buză este excepțională, (ca de altfel în tot ce face). Are și o partitură superbă pe versurile unicat ale Agathei Grigorescu Bacovia: Amanții mei sunt cărțile-nțelepte... Mihai Bisericanu declara într-un interviu că a simțit cântând, o nespusă libertate. O și transmite! Silviu Biriș – o mare surpriză; glas agreabil, modulații neașteptate ale verbului, temperament. Întâlnirea, momentul de suprapunere, de topire a timbrului său cu sonoritea violoncelului măiestru condus de virtuozul Ștefan Cazacu, este o secvență antologică. Rodica Mandache găsește în melodia Pasiunea accente de ...midinetă! Mirela Jienescu – moment de candoare printr-o voce suavă. Shakespeare-anul Marius Bodochi, împlinește dramatismul printr-o perfectă rotunjire a silabei, sunetul glasului îi evocă imaginea impresionantă. Marius Manole nu cântă: parcurge o incantație... Corina Chiriac nu ne lipsește de umor. Gelu Nițu are sensibilitatea din poveștile lui Creangă. Florin Zamfirescu – sincer, nu mi-l închipuiam cântând, modulează și... literele! Ovidiu Niculescu ne poartă în ambianța interpretărilor moderne. Suntem în permanență captați de noi și noi mesaje expresive. Dorești revenirea la audiții. Rezultatul este și el neașteptat: reauzirea nu epuizează. Discul face parte dintre cele pe care le păstrezi aproape, apelându-l ori de cîte ori dorești o bucurie. Împlinită și de secvența duhovnicească a muzicii creată pe rugăciunea Tatăl Nostru.

Discul Margaretei nu părăsește atmosfera șlagărului. Am căutat să-mi conturez o preferință între piesele – altele decât secvența numită mai înainte. A fost greu pentru că programul se cere ascultat în integralitate, în căutare și dobândire a satisfacției sonore. Și încă un gând: Margareta, prin ideea de distribuție aleasă a conceput un scenariu, un fel de emisiune înscenată, așa cum semnau odinioară la Televiziune un Alexandru Bocăneț, Titus Munteanu, Cecilia Silvestri... Impecabilă îngemănare de muzică, vers și interpretare.

Parafrazând hit-ul notoriu al Margaretei care încheie programul – Lasă-mi, toamnă, pomii verzi, interpretat de întreaga garnitură solistică, pot formula pentru Margareta și inspirația ei mereu înnoită o rugă: Lasă-i, Doamne, pomii verzi...