Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 8 martie 2017

Margareta Paslaru - Recital Extraordinar la Festivalul International Cerbul de Aur 1969



La Festivalul International Cerbul de Aur - Brasov 1968, pentru interpretarea melodiei “Acesta e cantecul meu” juriul international a acordat Margaretei Paslaru Mentiunea Cerbul de Aur. Astfel legendara artista a inscris numele Romaniei in palmaresul editiei inaugurale.  


Ca urmare, marea artista este invitata la editia din anul urmator, trecand de la stadiul de concurenta la cel de vedeta in recital. 
Pe 8 martie 1969, acompaniata de formatia sa condusa de Rolf Albricht, Margareta Paslaru a sustinut un recital extraordinar interpretand 12 melodii: compozitii proprii, folclor, melodii ale unor compozitori romani sau slagare internationale carora le-a adaptat singura textul in limba romana. Recitalul extraordinar, in regia lui Valeriu Vazarov, a cuprins piesele: Tarina de la Gaina – folclor, Va veni o clipa - muzica Paul Urmuzescu; text Mihai Dumbrava- prima auditie, Doar tu imi placi – muzica George Grigoriu; text Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu, A nimanui sunt – muzica si text Margareta Paslaru, Un baiat – muzica Sonny Bono; text Aurel Felea, Azi mai mult ca ieri – muzica Camelia Dascalescu; text Flavia Buref; prima auditie, Azi vreau sa rad din nou – muzica Gene Raskin; text Margareta Paslaru, Nici ploaia – muzica Pace-Panzeri; text Margareta Paslaru, Acesta e cantecul meu – muzica Charles Chaplin; text Margareta Paslaru, Asa e viata – text Margareta Paslaru, Viva Maria – muzica Riszard Siszard; text Margareta Paslaru, Papusa – muzica F. Migliacci; text Matgareta Paslaru
Recitalul Margaretei a fost deosebit prin diversitatea repertoriului care i-a pus in valoare timbrul vocal, a propriei coregrafii creata special pentru fiecare melodie si tinuta vestimentara. Artista a cantat fara pauza, fara invitati, regizor fiind Valeriu Lazarov.


Este prima solista din Romania care a fost acompaniata de propria orchestra.

In acel an, pe langa marea noastra artista, au mai sustinut recitaluri: Cliff Richard, Ilinca Cerbacev, Ghiuli Cioheli, Tereza Kesovija, Udo Jurgens, Waldemar Matuska, Barbara, Gigliola Cinquetti, Frankie Avalon, Mie Nakao si Juliette Greco. 


Fara dansatori si grup vocal, interpretarea si jocul de scena al Margaretei Paslaru au atras aprecieri deosebite in presa vremii:
Mariana Parvulescu Romania libera 08.03.1969: "Numai intr-un singur an, tanara noastra cantareata a trecut de la incercarile concursului, pe podiumul vedetelor. Si Margareta de azi, aminteste si ea de un basm: «crestea intr-un an … cat altii in sapte…»"
Alexandru Cornescu Romania libera 09.03.1969: "In partea a doua, Margareta Paslaru a oferit un recital care-i rezerva fara nici un rabat locul printre vedetele festivalului. Ea oglindeste poate cel mai bine faptul ca, alaturi de talent, si in acest domeniu nu se poate lipsi staruinta. Caci daca ne amintim de fetita de acum zece ani careia in afara de o voce grava, nu avea mare lucru si o punem langa interpreta multilaterala pe care am vazut-o ieri seara, ne dam seama cum, in acest timp a fost urcata, treapta cu treapta, si nu fara stradanii, o buna parte din drumul spre inaltimea succesului. Primul regizor care a lucrat cu ea, Valeriu Lazarov, i-a asigurat aseara un decupaj inspirat."
C.F. (despre Cerbul de Aur) - "Scanteia"-duminica 9 martie 1969: "Am urmarit mai intai recitalul Margaretei Paslaru. Exemplu de munca asidua, de dorinta de perfectionare, Margareta Paslaru, insusindu-si o remarcabila miscare scenica, largindu-si repertoriul; nu este numai o actrita cu mari posibilitati expresive, dar si o excelenta cantareata. Recitalul de aseara e, in acest sens, o cununa de succes."
Scinteia Tineretului – 11.03.1969: Alaturi de satisfactiile pe care nu puteau sa nu le ofere nume prestigioase ca Greco, Barbara, Cinquetti, am avut revelatia unei Margareta Pislaru aliniata fara nici o reticenta, fara nici un rabat, zonelor inalte ale muzicii usoare, valorii internationale. Drumul ei - de munca, de perseverenta - este un exemplu pe care il dorim urmat de toate tinerele noastre "sperante".
Ecaterina Oproiu – Contemporanul - 12.03.1971 “Nu stiu ce parere au altii, eu, una, nu sunt in masura sa inteleg cum e cu putinta ca un festival ca cel de la Brasov sa se poata lipsi doi ani in sir de singura noastra posibila vedeta (canarete mai avem – poate chiar mai implinite – dar vedeta, adica o prezenta moderna, adica suflu magnetic, adica sansa de a trece granita printr-un farmec total, dupa parerea mea – fireste, subiectiva – nu e deocamdata decat ea). Romanul are sapte vieti in pieptu-i de arama. Dar viata unei cantarete este atat cat este, si daca am avea doua Margarete Paslaru n-as avea nimic impotriva ca cea despre care vorbesc eu aici sa stea acasa in timpul festivalului sis a tricoteze…”
Costin Buzdugan – „Steagul Rosu” - 9 Martie 1969: Prima vedeta a serii a fost Margareta Pislaru - aceasta inimoasa cintareata, model de perseverenta si seriozitate profesionala, cea care a fost in stare sa invete - si inca mult, ne-a aratat exact la un an de atunci - din cele intamplate la prima editie a "Cerbului de Aur". In remarcabil progres, intr-un progres care se pare ca-i va deschide meritata cariera internationala, ea s-a revansat in aceeasi sala, evoluand dezinvolta, ca o artista stapana pe arta ei implinita.
Scinteia Tineretului - Marti 11 Martie 1969: Alaturi de satisfactiile pe care nu puteau sa nu le ofere nume prestigioase ca Greco, Barbara, Cinquetti, am avut revelatia unei Margareta Pislaru aliniata fara nici o reticenta, fara nici un rabat, zonelor inalte ale muzicii usoare, valorii internationale. Drumul ei - de munca, de perseverenta - este un exemplu pe care il dorim urmat de toate tinerele noastre "sperante"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.