"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 20 martie 2021

Margareta Paslaru - Premiul Presei la Ankara 1971

 

La invitatia ziaristilor din Ankara, Margareta Paslaru a participat la festivitatile prilejuite de sarbatoatea presei din Turcia.

Artista a sustinut un recital in prezenta unor inalte personalitati ale Turciei iar la spectacolul de gala i-a fost decernat “Premiul Presei”. 















joi, 18 martie 2021

Aarc: Expoziție ”Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare”

 

Sursa: Aarc.ro_ 17.03.2021

http://aarc.ro/articol/expozitie-margareta-paslaru-longevitate-creatoare?fbclid=IwAR3o_RUMiBabX22tp7TSUlH4UcA5zJTa6Ka_ru2ouPVnPunoxROFHUwLZbg

 

Expoziție ”Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare”


Margareta Pâslaru se află în cel de-al 63 an de carieră artistică, iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță de teatru și film, realizatoare TV și radio.

Expoziția intitulată Longevitate creatoare, își propune să valorifice cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex, prezentând publicului larg de la afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor sale cât și în aparițiile de la TV. Se adaugă două busturi: unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă către Muzeul Municipiului București.

Expoziția propusă de Muzeul Municipiului București este deschisă la Palatul Suțu, din data de 26 februarie 2021, începând cu orele 10:00.



luni, 8 martie 2021

Margareta Paslaru isi face cadou sufletul - Feminitatea, cea mai gingasa forta din lume

 Sursa: Jurnalul National_ 08.03.2009_ autor Vlad Teodorescu

http://www.jurnalul.ro/special/margareta-paslaru-feminitatea-cea-mai-gingasa-forta-din-lume-145785.htm



"Margareta Pâslaru a fost fără îndoială un model pentru o generaţie întreagă. (...) Cu cât ajungi să o cunoşti mai bine, cu atât îţi dai seama că este o persoană care nu se poate înscrie în tipare. Vrei să o aşezi într-o matriţă şi nu poţi. (...) A sta de vorbă cu Margareta Pâslaru este o experienţă aflată undeva la limita dintre perfecţionism şi încântare."

(...) "Fiecare debut a însemnat progres; Casa de cultură Griviţa Roşie alături de orchestra Paul Ghenter şi premiul I pe Capitală la mişcarea artiştilor amatori, apoi duetul cu Marina Voica în studioul televiziunii acompaniat de Petre Firulescu, regia Valeriu Lazarov; prima înregistrare la Radio - «Chemarea mării» de George Grigoriu, sub bagheta marelui dirijor Sile Dinicu; primul disc la Electrecord; debutul în teatru; primele compoziţii proprii; primul film; debutul în muzica populară."  (...) . "Ar trebui să mulţumesc în primul rând maestrului Grigoriu, dar şi altor 61 de campozitori pentru muzica uşoară, doamnei Ileana Pop şi domnului Lazarov, apoi doamnei Maria Tănase pentru descoperirea şi abordarea comorii care înseamnă genul popular, domnului Liviu Ciulei pentru debutul în teatru, lui Francisc Munteanu, doamnei Elisabeta Bostan - care mi-a dat trei roluri în acelaşi film, dânsa fiind adevărata zână din Veronica, fiindcă dânsa a făcut adevărate minuni regizând filmul -, regizorului Lucian Bratu, care a crezut în mine ca actriţă de film, încredinţându-mi primul rol de proză de la început şi până la sfârşit, astfel că nici măcar muzica de generic nu am interpretat-o eu. Am numai cuvinte de mulţumire, de asemeni, pentru Ştefan Iordache, Dem Rădulescu, Florian Pittiş, Marin Moraru, Ileana Stana Ionescu şi alţi mari actori, numai unul şi unul, lângă care am jucat. Amintirea lor m-a însoţit permanent indiferent ce am făcut, indiferent unde am fost." (...)



(...) Nu e plăcut să mergi într-un spital, nu e plăcut să iei asupra ta durerea, spaima, suferinţa altuia. Şi nu oricine o poate face. "Într-adevăr, nu oricine! Eu am avut nevoie, de exemplu, de recomandarea prietenelor mele care făceau deja voluntariat. De fapt aşa a început totul. Am vrut să ajut şi eu societatea aşa cum făceau ele. Am început cu un program pentru persoanele în etate care nu se puteau descurca singure." (...) 
"De la acei oameni minunaţi am aflat că există un spital unde copiilor nu le-ar strica un ajutor în plus. Dar nu ştiam cum să fac. Ideea a venit de la fiica mea, care mi-a spus: «Mama, citeşte-le poveşti, aşa cum îmi făceai mie când eram mică!». Aşa a început totul, asta fac şi astăzi în România, la Spitalul Grigore Alexandrescu." (...)


(...) . Revenind la îmbrăcămintea despre care aţi pomenit, ea punea în valoare piesa, servea momentul artistic. Unii au declarat că am rămas «o firmă» prin realizări pe multiple planuri, prin faptul că am deschis drumuri noi colegilor de breaslă, inspirându-i. Eu cred că fiecare artist creează o treaptă care serveşte la urcuşul noilor talente." Mai trebuie spus că brandul "Margareta" nu a fost întotdeauna unul fericit. În pofida a ceea ce s-a crezut atât timp, cenzura a funcţionat şi în cazul artistei, despre care se spunea că are toate porţile deschise. De multe ori imprima piese noi, cu vestimentaţie deosebită, cu scenografie modernă şi decoruri îndrăzneţe şi aştepta în zadar difuzarea pe post. Cel mai rău era când se întâmpla la revelioane, atunci când toată familia stătea cu ochii pe micul ecran pentru un cântec scos în ultima secundă la montaj. "Visam lucruri atât de imposibile la vremea aceea, încât am îndrăznit mai mult decât mi s-a permis. Şi, de multe ori, rezultatul nu era cel aşteptat. Ce făceam în asemenea situaţii? Trăgeam un plâns bun, îmi ştergeam ochii de lacrimi şi o luam de la capăt!"

(...) Ce am mai putea afla despre un om, un artist despre care în decursul anilor s-a scris aproape totul? Că alege culorile în funcţie de starea emoţională, "mov în toate nuanţele, negru şi alb şi, în anumite ocazii, chiar roşu". Că adoră să citească şi că simte aceeaşi bucurie şi cu o carte pe genunchi, pe fotoliul din faţa şemineului, şi cu căştile pe urechi în faţa laptopului, ascultând cu plăcere o "e-book" într-o interpretare de excepţie. Că nu îi place să fie întrebată ce regretă că nu a făcut în viaţă, deoarece consideră că mai are încă multe de făcut pe acest Pământ. Că o trezeşte dis-de-dimineaţă pisoiul bengalez, că nu crede că două zile pot fi la fel şi că cea în care nu a compus, nu a scris sau nu a citit un rând este pierdută. Că prietenii artişti de peste Ocean îi spun că nu e posibil să doneze toate drepturile de autor din actele de caritate când practica generală este de 10 cenţi la un dolar. Că preţul pe care l-a plătit celebrităţii sunt poveştile inventate şi publicate fără măcar o sumară verificare. (...)"





duminică, 7 martie 2021

Titus Andrei și un moment muzical cu Margareta Paslaru

Fragment din emisiunea "Colectia de muzica - Succesele muzicii romanesti", realizator Felix Crainicu; editia 06.03.2021, Radio Romania Actualitati

Sursa: Top romanesc_ 06.03.2021

https://topromanesc.ro/titus-andrei-si-un-moment-muzical-cu-margareta-paslaru/

 

Titus Andrei și un moment muzical cu Margareta Pâslaru

 

VIDEOTitus Andrei și un moment muzical cu Margareta Pâslaru 

Fredonând, spontan, cântecul Margaretei, m-am gândit bineînțeles la artista Margareta Pâslaru și la faptul că marea personalitate nu se clădește cu floricele de stil.

La primul ei mare succes, Chemarea mării (compozitor George Grigoriu, 1959) impactul a fost grandios, succesul, greu de egalat, pentru că a stârnit și a atras rapid admirația unanimă.  În modestia ei, cred că ar primi cu reținere aceste câteva cuvinte ale mele.

Cert este că piesele veneau una după alta, compozitorii se întreceau să scrie special pentru ea și în acest context, Temistocle Popa pe care rafinatul textier, Aurel Storin l-a numit compozitorul ale cărui melodii se cântă singure, i-a propus Margaretei, intuitiv, aș spune, refrenul de astăzi, Margarete.

Apare pe discuri de vinil, dar și pe un album de compozitor din 2001, cu rânduri pline de sens.

Scriitorul Fănuș Neagu, adică un brăilean către un gălățean: Temi este asemeni copacilor cu trunchiuri multiple în care iau ființă tulburătoare armonii.

Scriitorul Dumitru Radu Popescu: Meșterul Temistocle Popa, mereu atent la zilele și nopțile sale din grădina sonoră cu opt note.

Margareta Pâslaru:  Cu admirație și emoție pentru toate experiența mea muzicală.