Crucea Rosie Romana - 3 sept. 2010: Doamna Margareta Paslaru, voluntar de
onoare al Crucii Rosii Romane, este initiatoarea proiectului Banca de Alimente
in Romania
Jurnalul TVR1 27.11.2019:
„(...) Lansat in 2009 in plina criza economica, programul Crucii Rosii „Banca
de Alimente” a fost o idee importata din America de artista Margareta Paslaru.
Datorita programului, 200.000 de familii din Romania nu mai sufera de foame
(...)”
In pregatirea editiei de colectie cu CD "Margareta Paslaru" :
LINK: Margareta - un mit al muzicii uşoare
Pentru editia 2015 a licitatiei caritabile "Artisti pentru Artisti" organizata de Casa de Licitatii Artmark Margareta Paslaru a donat cartea "Eu si Timpul".
Volumul semnat de legendara artista a fost adjudecat pentru 150€, pretul de pornire fiind de 80€.
Margareta Paslaru a donat pentru toate licitatiile caritabile organizate de UNITER cu prilejul Festivalului National de Teatru: "Artisti pentru Artisti" 2015 si "Daruind vei dobandi" 2014, 2016 - 2018 si toate obiectele au fost adjudecate.
Licitatia caritabila "Daruind vei dobandi" editia 2018 a fost organizata de Casa de Licitatii Artmark la initiativa organizatorilor Festivalului National de Teatru.
Cu prilejul Festivalului National de Teatru, cateva zile la rand Margareta Paslaru a oferit autografe pe albumul de autor "Actorii canta". CD-ulComunicatul FNT aici: Margareta Paslaru a deschis seria intalnirilor cu publicul in cadrul manifestarilor FNT din Pasajul Universitatii
Cu acest prilej, prezentand-o pe Margareta Paslaru doamna Ruxandra Sararu - redactor si realizator la Radio Romania, spunea: "(...) Institutia Margareta Paslaru a incremenit intr-o poza de statuie antica, in care ne-a facut mai bine de 50 de ani noua, romanilor, si nu numai lor, si pe multe alte meridiane ale lumii, viata mai traibila, mai posibila, ne-a facut sa visam, ne-a facut sa ne identificam cu ochii aceia frumosi o izbanda de fiecare data precum farul din Alexandria. Si nu intamplator spun “precum farul din Alexanria” pentru ca in spatele Margaretei Paslaru se afla o biblioteca, o pinacoteca, un muzeu. (...)"
Articolul publicat de editura Curtea Veche Publishing despre eveniment poate fi citit aici: Sesiune de autografe Margareta Pâslaru la Ceainăria Cărtureşti
Regozorul Andrei Calarasu a ales-o pe Margareta Paslaru sa interpreteze propriul rol in pelicula "Doi baieti ca painea calda" turnata in 1962 cu premiera in 1965. In film sunt incluse si doua piese interpretate de artista: pe genericul de inceput „Buna seara Bucuresti” iar la min. 37:38, pe fundalul dialodului se aude „Visul meu”, ambele muzica Emanuel Ionescu, text Val Cebotenco.
________________________________________________________________
Premiera a avut loc pe 20 iunie 1966 in cadrul Festivalului National de Film "Pelicanul de Aur", editia a III-a. Juriul i-a acordat Margaretei Paslaru Diploma pentru Debut in Cinematografie.
________________________________________________________________
In august 1966 regizorul Lucian Bratu incepea filmarile la pelicula “Un film cu o fata fermecatoare”. Pentru rolul principal a fost aleasa Margareta Paslaru. Ruxandra Vancu, personajul creat de scenaristul Radu Cosasu, era o tanara absolventa de liceu aspiranta la statutul de actrita. Premiera a fost pe 3 martie 1967 la cinema Republica, actual Scala.
Noul rol, total diferit de cel “Tunelul”, este un adevarat maraton actoricesc. Interpretarea foarte naturala si convingatoare a dus in final la retragerea filmului din cinematografe dupa doar cateva zile de la premiera. Motivul a fost cat se poate de clar: personajul Ruxandra putea influenta negativ tineretul anului 1967. Pentru asta, dupa foarte multe cronici care laudau filmul si interpretarea actritei Margareta Paslaru, au aparut articole de condamnare a eroinei principale si cereri de interzicere a peliculei.
In film au mai jucat Stefan Iordache, Marin Moraru, Emmerich Schaffer, Cornel Coman, Ileana Stana Ionescu, Jorj Voicu, Virgil Ogasanu, Dorin Varga, Victoria Gheorghiu, Grigore Gonta, Romulus Vulpescu, D.I.Suchianu
_______________________________________________________________
Tot in 1967 regizorul si scenaristul Cezar Grigoriu a distribuit-o pe Margareta Paslaru in rolul Nina Bina - o cantareata debutanta din filmul muzical "Impuscaturi pe portativ", scenariu Dimos Rendis si Cezar Grigoriu. Premiera a fost pe 5 februarie 1968 tot la cinema Republica, actual Scala.
Melodiile interpretate de artista au fost compuse de George Grigoriu pe texte de Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu. Margareta Paslaru fost acompaniata de formatia Sincron condusa de Cornel Fugaru.
Din distributie: Nae Roman, Puiu Calinescu, Stefan Banica, Dumitru Furdui, Stefan Tapalaga, Nicu Constantin, Ovid Teodorescu
_______________________________________________________________
In 1972 Regizoarea Elisabeta Bostan incepe filmarile pentru feeria muzicala "Veronica", scenariu Elisabeta Bostan si Vasilica Istrati, muzica Temistocle Popa, textele melodiilor Mircea Bloc.
Pentru prima data Margareta Paslaru a fost solicitata sa interpreteze doua roluri intr-un film: Zana cea buna si Educaroarea severa.
Din distributie: Lulu Mihaescu, Angela Moldovan, Vasilica Tastaman, Dem Radulescu, George Mihaita, Thuri Stefan, Mihai Stan
Premiera - 16 aprilie 1973 la cinema Patria si Gloria
_______________________________________________________________
Tot in 1972 s-a turnat si al doilea film din serie, "Veronica se intoarce".
De data asta, regizoarea Elisabeta Bostan a distribuit-o pe Margareta Paslaru in trei roluri: Zana cea buna, Educatoarea severa si Imparateasa furnicilor
Scenariul a fost scris tot de Elisabeta Bostan, muzica Temistocle Popa, textele melodiilor Mircea Bloc.
In distributie: Lulu Mihaescu, Angela Moldovan,
Vasilica Tastaman, Dem Radulescu, Violeta Andrei, Florian Pittis, George
Mihaita, Thuri Stefan
Premiera a fost pe 24 dec. 1973 la cinema Patria si Favorit
_______________________________________________________________
Pentru "Gloria nu canta" turnat in 1976, singurul film artistic de lung metraj realizat, regizorul Alexandru Bocanet a invitat-o pe Margareta Paslaru in rolul episodic "frizerita".
Cu un scenariu scris de Dumitru Solomon, in distributia filmului au fost alesi: Toma Caragiu, Jean Constantin, Tora Vasilescu, Horatiu Malaele, Margareta Pogonat, Octavian Cotescu, Margareta Paslaru, Stefan Mihailescu-Braila, Constantin Diplan
Premiera: 16 mai 1977.
_______________________________________________________________
Regizorul si scenaristul Francisc Munteanu a ales-o pentru a doua oara pe Margareta Paslaru sa interpreteze rolul principal feminin intr-unul dintre filmele sale - comedia muzicala "Melodii melodii" - 1978.
In rolul Lia Bogdan artista a interpretat si melodiile compuse de Temistocle Popa, texte Sasa Georgescu. Din distributie: Cornel Constantiniu, Sergiu Zagardan, Cornel Patrichi, Radu Goldis, Jean Constantin, Aurel Giurumia, Marga Barbu, Ion Dichiseanu, Amza Pelea, Costel Baloiu.
Premiera a fost pe 24 iulie 1978.
_______________________________________________________________
In 1979 regizorul Gheorghe Vitanidis a invitat-o pe Margareta Paslaru sa interpreteze un rol episodic, o taranca, in filmul "Clipa", scenariu Dinu Sararu.
Inca din 1963 mai multi regizori au ales melodii interpretate de Margareta Paslaru pentru coloanele sonore ale filmelor artistice realizate de-a lungul anilor.
Regizorul Francisc Munteanu a inclus in 1963 piesa Te iubesc asa cum esti, muzica George
Grigoriu, text Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu in filmul “La varsta dragostei”
la min. 11’45”.
In 1971 regizorul Mircea Dragan a ales pentru “BD la munte si la mare” melodia “La Marea Neagra” – muzica Ion
Cristinoiu, text Mihai Dumbrava (min. 8’22”). Putini stiu ca textul a fost
adaptat pentru acest film. Cu versiunea originala “Mediterana”, interpretata
tot de Margareta Paslaru, compozitorul a participat in 1970 la concursul de
creatie al Festivalului “Olimpiada Cantecului” – Atena.
Nell Cobar, creatorul celebrului serial de animatie “Mihaela” a apelat in 1976 la compozitoarea Margareta Paslaru pentru a scrie muzica la doua dintre episoade: Bravo, Mihaela si Mihaela are probleme. Despre inceputul acestei colaborari, autorul vorbeste in Informatia Bucurestiului, august 1976: "In ce priveste noul meu film "Bravo, Mihaela", pot sa va destainui ca are o muzica originala, scrisa special de ... Margareta Paslaru".
AUDIO: Margareta Paslaru "Mihaela" - fragmente
Regizorul Lucian Pintilie a inclus in coloana sonora a filmului “Niki Ardelean colonel in rezerva” – 2003 compozitia lui Temistocle Popa, text Mircea Bloc “Cantecul zanei”, tema seriei Veronica (min. 30’06”).
Pentru genericele de inceput si sfarsit ale filmului ”Moartea domnului Lazarescu” 2006
regizorul Cristi Puiu a ales Chemarea
marii - muzica George Grigoriu, text Mircea Block si Cum e oare - muzica Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu.
Filmul a primit Premiul „Un certain Regard” la Festivalul de la Cannes 2006.
Filmul “Chuck
Norris vs Communism” – regia Ilinca Calugareanu 2015 include doua melodii
semnate muzica si text Margareta Paslaru: Fara
sa vrei (min 31’20”), Pasiunea (min.
41’42”).
Pentru filmul “Banat”
2006, regizorul italian Adriano Valerio a ales in interpretarea Margaretei
Paslaru “Sa nu uitam sa iubim
trandafirii” muzica Florin Bogardo, text Ovidiu Dumitru. Tema se aude atat
pe parcursul filmului cat si pe genericul de final.
Tanara absolventa a Universitatii Nationale de Muzica din
Bucuresti, mezzosoprana Adelina Cociobanu a fost desemnata castigatoarea
"Premiului anual Margareta Paslaru pentru Originalitate
interpretativa" 2022
Sursa: Spectacola, 08.07.2022, autor Georgiana Ionita
Margareta Pâslaru împlinește 79 de ani. Interviu
emoționant pentru Spectacola: Relația cu Timpul meu a fost și este o seducție
riscantă
Margareta
Pâslaru, foto ARHIVA PERSONALĂ
Margareta Pâslaru, artista care a revoluţionat muzica uşoară românească, împlinește, pe 9 Iulie, 79 de ani și 64 de ani de carieră. Marea artistă a acceptat invitația de a vorbi, într-un interviu pentru Spectacola, despre viața și cariera sa.
Cântăreaţă
de muzică uşoară şi populară, compozitoare şi textieră, actriţă de teatru şi
film, Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. A debutat în
muzică în 1958, vocea ei amplă şi timbrul grav fiind remarcate rapid de
compozitorul George Grigoriu
„În tinerețe ne străduim să ne
facem un nume, la maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele
altora”, este
motto-ul după care se ghidează Margareta Pâslaru, și care a motivat-o să se
implice în acțiuni caritabile.
Longevitate creatoare pe multiple planuri: muzică, teatru, film, creații muzicale, susținerea tinerelor talente, CD-uri caritabile, acțiuni de voluntariat. A inițiat în 2009 programul Banca de Alimente - Crucea Roșie. În 2008 a fost onorată la Uniunea Compozitorilor pentru 50 de ani de activitate neîntreruptă. Artista pentru care au scris 65 de compozitori a înregistrat 788 de piese la Radio, TV și pe discuri, până în prezent, inclusiv compoziții proprii. În 2018 au fost sărbătoriți cei 60 de ani creativi la Muzeul Literaturii Române, marcând deceniile 2000. Legendara artista a primit în SUA, în 2002, Premiul Women of Excelence pentru inițierea sărbătoririi zilei de 1 Iunie "Internațional Children's Day". În 2016, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film - UARF i-a oferit Diplomă de Excelență și clachetă "Artist plurivalent". Desemnată Primul Ambasador al Festivalului Tânăr Sibiu, artista a primit Diplomă "Platina valorii", în 2019. Premiul Academic și Trofeul UCIN pentru întreaga activitate i-au fost înmânate de prof. univ. dr. Laurențiu Damian, la Gala Uniunii Cineaștilor 2021.
Margareta Pâslaru: Gândirea sănătoasă rămâne un exercițiu
permanent, zilnic învăț câte ceva.
SPECTACOLA: Cum vă găsește aniversarea
celor 79 de ani? Cum plănuiți să sărbătoriți această zi?
Margareta
Pâslaru: Lucrând la albumul aniversar 2023 . Este o „petrecere” în
sine „te-mbată fără alcool”, vorba recentei compoziții ''Regina nopților''
.
SPECTACOLA: Care este cadoul, material
sau nu, pe care vi-l doriți în acest an?
Margareta Pâslaru: Darul divinității, darul de a
compune. Fiorul transmis de muzică, răspândește bucurie, dragoste, tristețe,
revoltă, umor, duioșie, chiar invită la dans. Am interpretat piese în ritmuri
precum rumba lentă, vals, foxtrot, tango, cha-cha, mambo, sirtaki, până la
twist, slow-rock, reggae, shake, blues. De câte ori ideile sosesc :), le
împărtășesc colaboratorilor Jolt și Andrei Kerestely în studioul cărora
înregistrez în beneficiul unor cauze meritorii.
SPECTACOLA: Împliniți 79 de ani si
continuați să rămâneți un etalon al feminității și al eleganței. Care este
ritualul de frumusețe cu care vă mențineți în formă?
Margareta Pâslaru: Gândirea sănătoasă rămâne
un exercițiu permanent, zilnic învăț câte ceva.
Margareta Pâslaru: Cea mai eficientă „dietă” este
cea de a cânta dansând
SPECTACOLA: Ați ținut vreodată dietă? Cum reușiți să vă mențineți în formă?
Margareta Pâslaru: Cea mai eficientă „dietă” este
cea de a cânta dansând, consumă energia în turnee, două spectacole zilnic cu
câte 5-6 melodii, și 3 spectacole sâmbăta și duminica (un comentator admira la
TV faptul că cineva a cântat și dansat 4 minute). :)
Prin
numeroase și minunate solicitări, în teatru și film, repetiții, înregistrări,
filmări TV, mi-am format un ritm propriu. Desigur, ritmul prezent s-a schimbat,
include adaptarea la noi tehnologii prin care prezint aspectul creator și
experiența. Am înlocuit deplasările obositoare cu studioul de înregistrări.
SPECTACOLA: Dacă ar fi să vă
întoarceți în timp, ce sfat v-ați da, legat de îngrijirea pielii, dietă,
sănătate?
Margareta Pâslaru: Parafrazând, nu noaptea,
ci solitudinea este un sfetnic bun. Ieșirea din tipare este esențială.
SPECTACOLA: Tinerele de azi au o mulțime de „idoli”, de repere legate de stil, eleganță. Cum v-ați format dumneavoastră stilul? A existat o persoană care v-a inspirat? Ați avut un idol?
Margareta Pâslaru: Intuiția m-a ghidat, ceea ce
există în interiorul meu se arată când mi se oferă o colaborare interesantă.
M-au impresionat în '59-'60 Roberto Benzii micul dirijor minune, Lolita Torres
și Eartha Kitt a cărei interpretare 'Angelitos negros' am preluat-o în stil
propriu prin 1961.
SPECTACOLA: Ați încântat publicul și
din postura de cântăreață, dar și din cea de actriță. Care postură vă este mai
aproape de suflet?
Margareta Pâslaru: Produsul artistic este cel care
vorbește, nu alegem, susținem longevitatea creatoare.
SPECTACOLA: Credeți în destin sau
credeți că mai degrabă omul își face norocul cu mâna lui?
Margareta Pâslaru: Evit clișee, faptele mă
conving, lucrul făcut cu pasiune!!
SPECTACOLA: Stiu că aveți o obsesie
legată de timp, obsesie care a stat ca inspirație pentru versurile mai multor
piese, de-a lungul timpului. În copilărie, v-ați dat seama că nu veți mai serba
niciodată 9 ani la 9 iulie. La fiecare deceniu ați venit cu o nouă poveste a
timpului: Ceasul vrăjitor, Timpul, Eu si Timpul (versuri V. Carianopol),
Time is a Monster, Timpul nu moare. Anul acesta ați lansat „Timpul nu moare” -
care este povestea acestei piese?
Margareta Pâslaru: Ați menționat-o! Vă
invităm pe YouTube, vizionați acele piese (n.r. zâmbește), veți afla povești
diferite, o reală recapitulare a deceniilor în doar 3 minute.
SPECTACOLA: Ce visa micuța Margareta
Pâslaru în copilărie?
Margareta Pâslaru: La vârsta aceea, aptitudinile existente erau încurajate, semnalau posibilități care necesitau pregătire. Lecții de harpă, apoi balet cu maestra Floria Capsali, în paralel cu lecții de pian la clasa doamnei Lia Romascu. Toate conturau o pasiune, un drum. Fiecare disciplină a contribuit la evoluția artistică ulterioară.
SPECTACOLA: „Timpul nu moare, e liber
să zboare”- sunt versurile melodiei „Timpul nu moare”. Ne este prieten timpul
sau dușman?
Margareta Pâslaru: Relația cu Timpul meu a
fost și este o seducție riscantă (n.r. zâmbește).
SPECTACOLA: Toate melodiile dvs sunt o poveste, o trăire, un mesaj. Ce vă inspiră atunci când scrieți textele?
Margareta Pâslaru: Dacă ați pune cap la cap
toate textele compozițiilor mele, plus adaptările în limba română pe care le-am
scris, interpretând repertoriul internațional, plus texte pentru alți
compozitori, viziunea multora s-ar schimba (n. r. râde). Un răspuns-definiție
ar încheia un studiu, o etapă științifică. Dar inepuizabile simțiri nu pot fi
disecate.
SPECTACOLA: Care sunt poveștile pe
care Margareta Pâslaru își dorește să le mai scrie în versuri și să le cânte?
Margareta Pâslaru: Este ușor să ai succes
cu melodii cunoscute, difuzate ani și ani. Dar „O primă audiție, poate fi prima
și ultima'', spunea regretatul dirijor Sile Dinicu, la Festivalul Mamaia.
Decenii succesive am acceptat acel risc, înregistrând sute de lucrări pe care
mi le-au încredințat cei 65 de compozitori valoroși. În absența lor, am
continuat să compun, astfel, începând cu 2006, am lansat aproape anual, albume
de autor.
Ceea ce figurează pe listă din 2014 este un show coregrafic, având ca fundal sonor propriile compoziții cu tematică variată atât din punct de vedere orchestral cât și vizual, susținută de lumina sugestivă. De ce coregrafic? Tinerii dansatori merită atenția noastră, după cei doi ani de „pauză” impusă.
Sursa: RADOR, 08.07.2022, autor Razvan Moceanu
Motto: „În
tinereţe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim
„numele” spre binele altora” – Margareta Pâslaru
Peste 60 de
compozitori s-au întrecut în a-i compune cântece, radioul a difuzat-o permanent
– ea fiind şi o colaboratoare statornică a Teatrului Naţional Radiofonic -,
Casa de Discuri „Electrecord” i-a scos disc după disc – fiind pe locul al
doilea în topul all-time al vânzărilor, cu 66 de discuri lansate, după Gică
Petrescu, televiziunea a invitat-o la toate emisiunile de divertisment și la
celebrele sale revelioane, iar cinematografia a ispitit-o cu numeroase roluri
de „zână bună”, mai multe coloane sonore ale unor filme fiind animate de
interpretarea sa remarcabilă. Iată de ce, acum, la ceas de sărbătoare,
Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi
ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă, fiind şi una dintre
cele mai generoase artiste întâlnite veodată în ţara noastră.
* * * * *
Margareta Pâslaru s-a
născut la 9 iulie 1943, la Bucureşti.
Primii ani de viaţă
i-a parcurs într-un mediu artistic, în lumea pictorilor şi sculptorilor şi a
urmat lecţii de harpă, balet, pian şi pictură.
La vârsta de 4 ani şi
jumătate are prima ei apariţie în public, în rolul copilului din „Madame
Butterfly” de Puccini, pe scena Operei Naţionale.
În anul 1958, la
vârsta de 15 ani, a debutat în muzica ușoară pe scena Casei de Cultură Grivița
Roșie, fiind acompaniată de Paul Ghentzer. Acolo este remarcată de Ileana Pop
de la televiziune, cea care realiza transmisiuni TV de la Casa de Cultură, iar
George Grigoriu îi scrie partitura „Chemarea mării”, piesă pe care o
înregistrează la Radio, în anul 1959. Melodia devine primul ei mare șlagăr şi
marchează și debutul discografic al Margaretei, depăşind toate recordurile de vânzări
ale anilor ’60 – 26.000 de unităţi vândute în anul 1961, la Electrecord.
La 10 iulie 1960,
participă la o emisiune dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada
de la Roma, ”Toată lumea face sport”, în care realizatorii Valeriu Lazarov și
George Mihalache o solicită să cânte melodia ”Picolissima serenada”, în limba
italiană.
În următoarea
emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei „Pe
aripa vântului”, devenită, la rându-i, un mare şlagăr.
În anul 1961,
Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea
concurs al artiștilor amatori şi tot în 1961 debuta în film, în producţia
„Fumatul strict oprit”, în regia lui Valeriu Lazarov.
În adolescenţă a
frecventat un curs de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru
Cultură și Artă – CSCA (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu şi a
frecventat cursurile Facultăţii de Drept.
În 1962 era prezentă
pe afişul filmului „Doi băieți ca pâinea caldă”, în regia lui Andrei Călăraş,
artista fiind interpreta vocală a melodiei „București”, muzica Temistocle Popa,
text Sașa Georgescu.
În anul 1963, era
prezentă pe coloana sonoră a filmului „La vârsta dragostei”, în regia lui
Francisc Munteanu, cântând „Te iubesc așa cum ești”, pe muzica lui George Grigoriu
şi textul lui Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, iar un an mai târziu se afla
în distribuţia producţiei lui Valeriu Lazarov, „Omul din umbră la soare”.
Numele Margaretei
Pâslaru a fost prezent pe afişele altor filme şi în anii următori: 1965 – „Mens
sana in corpore sano” – regia Valeriu Lazarov, premiat pentru regie la
Festivalul Internațional de la Praga, 1966 – „Omul și camera” – regia Valeriu
Lazarov, distins cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de la Cairo, 1966
– „Tunelul”, regia Francisc Munteanu, care i-a adus artistei diploma de debut
în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, la cea de-a III-a ediție a
Festivalului național al filmului „Pelicanul de Aur” care a avut loc la Mamaia.
În anul 1966,
Margareta juca în „Un film cu o fată fermecătoare”, regia Lucian Bratu, alături
de Ștefan Iordache şi Marin Moraru, iar în 1967, în „Împușcături pe portativ”,
în regia lui Cezar Grigoriu, alături de Cornel Fugaru, Ștefan Bănică, Puiu Călinescu
și invitata Nancy Holloway.
Tot în anul 1967,
Margareta începea o colaborare remarcabilă cu Teatrul Naţional Radiofonic, în
piesa „Care din doi” de Radu Stănescu, regia Mihai Zirra. Ea a dat glas
personajului Miss Barbara, fiind prezentă în spectacol alături de Victor
Rebengiuc, Aurel Rogalski, Coty Hociung, Vasile Florescu, Mihai Fotino, Radu
Zaharescu, Sorin Balaban, Dumitru Furdui, Cosma Brașoveanu sau Camelia
Stănescu.
În anul următor,
artista colabora din nou cu Teatrul Radiofonic pentru piesa „Nu sunt Turnul
Eiffel“, de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, jucând rolul Manți,
alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă sau Cornel
Coman.
Tot în anul 1968,
juriul internațional al primei ediţii a Festivalului Cerbul de Aur îi oferă
Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, artista sărbătorind 10 ani de
activitate printr-un veritabil „One Woman Show“, în care a interpretat 23 de
melodii.
Tot în 1968 primeşte
Discul de Aur, iar în anul următor primeşte, la Cannes, Trofeul M.I.D.E.M.,
având onoarea de a se afla pe aceeaşi scenă cu artişti consacraţi precum
Ginette Reno, James Last, Patty Pravo, Joan Manuel Serrat, Amália Rodrigues,
Dalida, Adriano Celentano, Mireille Mathieu sau Udo Jurgens.
Margareta Pâslaru
obţinuse deja statutul de vedetă, fiind acompaniată de propria formație –
Rolf Albricht, având contribuţii importante şi la coregrafia spectacolelor
sale. Artista începuse să primească multe invitaţii de a cânta peste hotare,
însă autorităţile comuniste îi refuză vizele pentru următorii 10 ani.
În anul 1969,
colaborează la realizarea celor şase episoade ale serialului radiofonic
„Șoseaua Nordului“, după romanul lui Eugen Barbu, regia fiind semnată de
Constantin Moruzan. Margareta interpreta rolul Marta alături de Constantin
Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu sau
Alfred Demetriu.
Anul 1971 îi
prilejuieşte apariţia în producţia pentru marile ecrane „BD la munte și la
mare”, regia Mircea Drăgan, fiind interpreta vocală a piesei „La Marea Neagră”,
pe muzica lui Ion Cristinoiu, iar în următorii doi ani a fost prezentă în seria
de mare succes „Veronica”: 1972 – „Veronica” – regia Elisabeta Bostan, cu
Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica
Tastaman, Angela Moldovan şi în 1973 – „Veronica se întoarce”, regia Elisabeta
Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu,
Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.
În 1976 este prezentă
pe afişul filmului „Gloria nu cântă”, în regia lui Alexandru Bocăneț, alături
de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horațiu Mălăele şi Tora Vasilescu, doi ani
mai târziu interpretând rolul principal feminin în „Melodii, melodii”, un film
în regia lui Francisc Munteanu, pe muzica Temistocle Popa, în distribuţie aflându-se
Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu
Goldiș, Amza Pellea şi Ion Dichiseanu.
Tot în anul 1978,
Margareta juca în piesa de Teatru radiofonic „Dacă nu era el”, de Silviu
Georgescu, regia Corneliu Dalu, interpretând rolul Viorica Zamatrache, alături
de Dem Rădulescu, Stela Popescu, Sorin Medeleni, Constantin Băltărețu, Florian
Pittiș, Alexandru Arșinel, Genoveva Preda, iar în anul 1979 a fost distribuită
în două filme – „Clipa”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, şi în „Expresul de
Buftea”, în regia lui Haralambie Boroș.
În anul 1980 juca la
Teatrul „Ion Vasilescu” în piesa “De ce nu cade soarele”, regia Tudor Mărăscu,
alături de Cristina Deleanu, Gabriela Vlad, Dimitrie Dunea. Actrița Margareta
Pâslaru lansa cu acel prilej compoziția proprie “Păsările nu mor niciodată”, pe
textul lui Ovidiu Dumitru.
În anul 1981, era din
nou invitată la Teatrul radiofonic, pentru piesa „Gardul cu iederă”, de Lia
Crișan, regia Constantin Dinischiotu, interpretând rolul Catrinel, alături de
Gina Patrichi, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Mircea Albulescu, Corado
Negreanu, Virgil Ogașanu şi Alexandru Arșinel.
Tot în anul 1981,
Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți
consacrați – Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol – , fiind
acompaniată de trupa „Romanticii“ condusă de Mircea Drăgan, momentul prilejuind
apariţia unui nou concept de spectacol, cu schimbarea costumaţiei la vedere.
În anul 1983,
Margareta Pâslaru şi-a urmat, definitiv, soţul în America, însă sufletul i-a
rămas în România, ţara în care a cunoscut bucuria de a cânta şi i-a adus
dragostea și prețuirea oamenilor.
Imediat după
evenimentele din 1989, ea a revenit în România, implicându-se într-un număr
mare de proiecte sociale, cu o generozitate ieşită din comun.
Începând cu anul 1993,
Margareta a cedat integral toate drepturile ce-i reveneau din vânzarea
discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”,
artiștii pensionari din Orchestra Radio, Uniunea Cineaştilor din România –
pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campaniei Naționale “Artiștii
pentru Artiști” a UNITER, Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu” şi
Căminului de Copii “Grădinari”. Să recunoaştem, acest gest este un unicat şi
spune foarte multe despre personalitatea inegalabilă a Margaretei Pâslaru.
În anul 1996,
Margareta lansa albumul “Margareta Best of …”, sub egida Electrecord,
cuprinzând 22 de piese, iar în anul 2000, Electrecord lansa albumul “Margareta,
40 de ani de la primul disc”.
Tot în 1996, Margareta
Pâslaru devine Membră de Onoare a UNICEF România şi Membră de Onoare a Clubului
UNESCO România.
În 1998 și 1999
efectuează turnee în SUA și Canada cu recitalul „Vine, vine… Margareta” prin
care marchează 40 de ani de activitate artistică, fiind acompaniată de Radu
Goldiș și trupa acestuia.
În anul 2000, a primit
titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București şi a devenit Membră de
Onoare a Crucii Roșii din România.
În anul 2005, se află
pe coloana sonoră a filmului de mare succes „Moartea domnului Lăzărescu”, regia
Cristi Puiu – care a obţinut Premiul „Un certain Regard” la Festivalul de film
de la Cannes, în 2006, interpretând piesele „Cum e oare?”, pe muzica lui Florin
Bogardo, text Madeleine Fortunescu și „Chemarea mării”, muzica George Grigoriu,
text Mircea Block.
Tot în 2006,
Electrecord scotea albumul “Margareta forever”, în anul 2007, UNICEF producea
DVD-ul “Margareta de dragul copiilor”, în acelaşi an apărând pe piaţă albumul
“Muzică de colecție Margareta Pâslaru”, iar în anul 2008, cu prilejul
împlinirii a 50 de ani de carieră artistică, lansa albumul aniversar “Bucuria
de a cânta” 2008, produs de Fundația Radio România, conţinând 26 piese.
În 2008 primea Diploma
Aniversară „Radio România 80” la împlinirea a 80 de ani de existență a
radioului public şi, în acelaşi an, Trofeul de Excelență „Zece pentru România”
și Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României.
Tot în anul 2008,
Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor, iar începând cu anul 2009, Margareta Pâslaru a sprijinit tinerii talentați, în colaborare cu
posturile Radio România Actualități şi Radio România Cultural.
Tot în 2009 a imprimat
„Basme fermecate”, fiind povestitorul de pe audiobook-ul cu 5 basme de Hans
Christian Andersen apărut la Editura Curtea Veche.
În 2010, la 50 de ani
de la lansarea primul disc, Margareta lansa CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“
și i se acorda Trofeul Electrecord şi, începând cu acelaşi an, artista acordă
“Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000 $,
unor tineri valoroși din diverse domenii precum muzică, teatru, film, dans şi
pictură.
Tot în 2010,
interpreta rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „Albă ca Zăpada“, de Frații
Grim, o înregistrare realizată pentru Fonoteca Radio România, iar în 2011
întruchipa rolul povestitorului în cele trei volume – carte + CD – ale Editurii
Litera, care lansa titlul „Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii”.
În acelaşi an a
devenit Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în Romania şi a
obţinut Premiul pentru Excelență – o viață dedicată muzicii şi carității –
Premiile Confidențial TV.
În 2012, Margareta îşi
lansa volumul „Eu şi timpul”, un volum publicat la Editura Curtea Veche.
În anul 2013, la
împlinirea a 55 de ani de activitate artistică, Fundația Radio România a lansat
CD-ul aniversar „Margareta 70“, cuprinzând 23 de piese, iar în 2014 artista a
lansat albumul de autor “Actorii cântă”, produs de UNITER
În acelaşi an,
Margareta iniţia programul „Vise frumoase copii“ la Spitalul Grigore
Alexandrescu din București, iar în 2015 a produs albumul de autor “Stelele
filmului cântă”, sub egida UCIN.
În anul 2016, Uniunea
Autorilor și Realizatorilor de Film – UARF i-a oferit Premiul de Excelență
pentru întreaga activitate şi placheta „Margareta Pâslaru – Artist Plurivalent”
şi tot în 2016, a lansat albumul de autor “Cum să te las?”.
De asemenea, în anul
2016 apărea pe marile ecrane producţia „Banat”, în regia lui Adriano Valerio,
în care Margareta Pâslaru interpretează melodia „Să nu uităm să iubim
trandafirii”, muzica Florin Bogardo, text Ovidiu Dumitru.
La 29 martie 2018,
Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la împlinirea a 60 de ani de carieră, prin
lansarea albumului de autor “Providența”, la Magazinul Muzica din capitală.
La 28 iunie 2018,
Muzeul Național al Literaturii Române a programat o sesiune de autografe a
Margaretei Pâslaru, prilejuită de lansarea albumului „Providența”, la
aniversarea a 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă pe multiple
planuri.
Tot în 2018, obţine
„Premiul publicului” la Gala Femei de succes – ediţie centenară
În anul 2019,
Margareta Pâslaru a primit Premiul „Platina Valorii” oferit de Teatrul Gong din
Sibiu la Festivalul Tânar şi Premiul „Femeia anului 2018” la categoria „O viaţă
dedicată scenei”, la Gala revistei Avantaje.
În noiembrie 2020, a
lansat albumul “IDEI” editat de Casa de discuri Roton în beneficiul Băncii de
Alimente Crucea Roşie Română. Lansarea a avut loc pe Spotify, Deezer, Apple
music, Roron Radio nostalgia. Printre cele 18 piese, se află trei cântece
de muzică populară, o piesă din repertoriul internaţional şi 15 compoziţii
proprii.
În noiembrie 2021,
Casa de discuri Roton editează şi lansează pe internet albumul “Vibraţii
sufleteşti” produs în beneficiul fundaţiei World Vision Romania. Albumul
cuprinde şapte compoziţii, muzică populară, trei compozitori invitaţi.
În acelaşi an, obţine
„Premiul Academic” şi „Trofeul Uniunii Cineaştilor din România” oferit la Gala
UCIN 2021.
În prezent, Margareta
Pâslaru lucrează la albumul prin care va sărbători 65 de ani de activitate
artistică neîntreruptă, album programat să fie lansat în anul 2023.
A colaborat cu aproape
toţi copozitorii de muzică uşoară aşa-numiţi clasici, precum Henry Mălineanu,
Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, iar din
colaborarea cu aceştia, au ieşit peste 1000 de melodii de neuitat, cum sunt
„Chemarea mării” – de George Grigoriu, „Cum e oare?” – de Florin Bogardo, „Va
veni o clipă” – Paul Urmuzescu, tema filmului Veronica – Temistocle Popa, „O
mască râde, o mască plânge” – Vasile Veselovschi, „Mediterana”, cunoscută și
sub titlul „La Marea Neagră” – Ion Cristinoiu, „Cine știe” – Horia Moculescu și
altele.
Fapt demn de remarcat,
Margareta Pâslaru este artista situată pe locul al doilea în topul discurilor
editate de Electrecord – cu 66 de discuri, 5 casete şi 4 CD-uri, după Gică
Petrescu, caruia Electrecord i-a lansat 67 de discuri, 7 casete şi 3 CD-uri.
Din întreg repertoriul
artistei, circa 800 de melodii au fost înregistrate la Radio, pe discuri, sau
la Televiziune, iar cariera sa impresionantă a fost răsplătită cu peste 80 de
premii prestigioase, onoruri și diplome.
Din respect şi cu simpatie,
Margareta Pâslaru a fost numită în presă vedetă, zână, regină, divă, dar mai
mereu ea a răspuns la toate aceste cuvinte măgulitoare foarte simplu: „eu rămân
un artist“.
Foto: Arhiva personală a doamnei Margareta
Pâslaru
