"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

luni, 12 noiembrie 2012

Margareta Paslaru - debut actoricesc in piesa “Opera de trei parale” – 12 noiembrie 1964







In anul 1962 marele regizor Liviu Ciulei a invitat-o pe tanara Margareta Paslaru sa participle la o auditie in vederea alcatuirii distributiei viitoarei premiere cu piesa de teatru “Opera de trei parale” de Bertolt Brecht.
Repetitiile au inceput pe 4 octombrie 1962 si au reunit o prima varianta de distributie. Margareta Paslaru fusese aleasa alaturi de celebra Maria Tanase si de mari actori ai Teatrului “Lucia Sturza Bulandra”: Joules Cazaban, V. Ronea, Lazar Vrabie, Mimi Enaceanu, Rodica Tapalaga, Raluca Sterian, Aurelia Sorescu, Dumitru Furdui, Nae Stefanescu, Sorin Balaban.



Repetitiile au fost intrerupte pentru un timp iar cand au fost reluate au intervenit modificari in distributie din cauza disparitiei Mariei Tanase (iunie 1963) si a lui Joules Cazaban (septembrie 1963).

Pe 12 noiembrie 1964 are loc premiera iar pe afis apareau nume mari ale scenei romanesti: Toma Caragiu, Victor Rebengiuc, Dumitru Furdui, George Marutza, Mimi Enaceanu, Margareta Paslaru, Clody Bertola, Virginica Popescu, Rodica Tapalaga, Gh. Oprina, Mihai Mereuta, Marius Pepino s.a.

Spectacolul s-a jucat  pe parcursul a mai multe stagiuni, ajungandu-se la aproximativ 400 de reprezentatii.

In 17 decembrie 1966, la Leningrad, are loc primul spectacol dintr-un turneu in fosta URSS cu piesa “Opera de trei parale”. Informatia Bucurestiului din 19.12.1966 publica o stire referitoare la acest eveniment: “Leningrad, 18 (Agerpres) – Incepandu-si turneul in Uniunea Sovietica, colectivul Teatrului “Lucia Sturza Bulandra” a prezentat sambata seara primul spectacol la Palatul Culturii din Leningrad cu piesa “Opera de trei parale” de Bertolt Brecht. Spectacolul a fost primit de publicul leningradean cu vii aplauze. Printr-o instalatie speciala, intreg spectacolul a fost tradus in limba rusa. Ziarul “Vecernai Leningrad” scrie ca expresivitatea jocului actorilor romani a facut inutila traducerea piesei.”. De altfel, turneul fusese anuntat in presa romana inca din 18.11.1966 cand Saptamana Culturala a Capitalei scria: “Timp de doua saptamani artistii bucuresteni vor aparea in fata spectatorilor din Leningrad si Moscova, unde se vor juca spectacolele “Opera de trei parale” de Bertolt Brecht – in regia lui Liviu Ciulei, care semneaza si scenografia impreuna cu Ion Oroveanu – si recenta premiera cu comedia lui I.L. Caragiale “D-ale carnavalului” pusa in scena de Lucian Pintilie in decorurile lui Liviu Ciulei si Giulio Tincu.”

Debutul actoricesc al Margaretei Paslaru pe scena Teatrului “Lucia Sturza Bulandra” a fost remarcat in diverse cronici aparute in presa vremii:

Foto din Opera de trei parale si Tunelul
in revista maghiara Orszag Vilag 13.06.1966
RADU POPESCU - Magazin nr.373, noiembrie 1964: "Revelatia serii a fost cunoscuta cantareata de muzica usoara, Margareta Paslaru, care a interpretat pe Polly Peachum: aplomb exceptional, miscare scenica intocmai ca "la mama acasa", haz irezistibil, care-l scuteste pe spectator de orice analiza." 

SANDA FAUR - Flacara,  28 noiembrie 1964: "Ca sa nu mai vorbim de faptul ca Liviu Ciulei o aduce in scena - pentru un rol in primul rand de proza - pe Margareta Paslaru, sustragand-o muzicii usoare, pentru a-i revela insusiri dramatice. Pentru Mackie-Sis a fost adus de la Ploiesti (unde este si actor si directorul teatrului ploiestean) Toma Caragiu, si alegerea s-a dovedit fericita. Langa el, cantand cu vocea-i plina songurile, disonant si caricatural asa cum se cerea, Margareta Paslaru se descopera si ni se descopera ca avand contingente reale cu teatrul: scena n-o intimideaza, Brecht n-o inhiba. Polly realizata de ea are dezinvoltura, are candoarea vag triviala a fiicei lui Peachum, e "domnisoara virtuoasa " care, devenind sefa gangsterilor, ii pune la respect cu vorba racnita, dar si cu pumnul. Si tot acest amestec de ingenuitate, ferocitate si vulgaritate Margareta Paslaru le aduce pe scena sub o imagine care ne aminteste oarecum de cea lansata de Brigitte Bardot."

MANASE RADNEV - Informatia Bucurestiului, 9 decembrie 1964: “O surpriza foarte placuta ne-a oferit Margareta Paslaru cu jocul ei dezinvolt, bine indrumat de regizor spre dezvaluirea idealurilor marunte ale fetei lui Peachum.”

MIHAI NADIN – Tribuna, 10 decembrie 1964: “Distribuirea tinerei cantarete intr-un rol de mare dificultate ilustreaza continuitatea incercarilor care se fac la teatrul “Lucia Sturza Bulandra” cu asa-zisii neprofesionisti. Avem in fata o actrita de perspective, care ii va deceptiona poate pe cei veniti sa o asculte cantand. Fara sa depaseasca uneori interpretarea de divertisment (in Barbara song, de pilda), Margareta Paslaru este, paradoxal, mai aproape de rol cand nu canta sau cand participa la jocul de ansamblu. Mobilitatea si precizia jocului sau ne determina sa socotim rolul Polly mult mai mult ca un singur debut. (…) Margareta Paslaru nu mai e doar diseuza asteptata sa cante ceva, ci Polly Peachum, proaspata consoarta a unui Mackie Sis interpretat de Toma Caragiu.”


MIHAI UNGHEANU – Scanteia tineretului, 15 decembrie 1964: “Apelul la o cantareata veritabila, cerut imperios de text, a relevant calitatile scenice ale Margaretei Paslaru”

CONTEMPORANUL, 18 decembrie 1964: “Interpretarile cu totul remarcabile ale lui George Marutza (Peachum), Margareta Paslaru (Polly), Toma Caragiu (Macheath), Clody Bertola (Jenny) si Rodica Tapalaga (Lucy) – demne de o analiza extinsa pe care spatiul nu ne-o ingaduie sau aparitiile interesante realizate de Mimi Enaceanu (doamna Peachum), Mihai Mereuta (Matews) si Marius Pepino (Jakob) se detaseaza net pe fondul desfasurarii de ansamblu.”

TEATRUL nr.1, ianuarie 1965: "Iar Margareta Paslaru, desi fara scoala scenica, a jucat personajul intr-un autentic stil brechtian."

ANDREI BALEANU – Scanteia, 7 ianuarie 1965: “Margareta Paslaru (Polly) debuteaza promitator in teatru, dovedindu-se o talentata actrita in formare, cu o mimica amuzanta; inflexiunile dramatice ale vocii au avantajat-o mai ales in interpretarea songului despre Jenny – logodnica piratului.”

DINU SARARU - Luceafarul, 30 ianuarie 1965: “O revelatie in spectacol o constituie Margareta Paslaru: talentata interpreta de muzica usoara, distribuita de regizor in dificilul rol Polly face dovada unor certe calitati actoricesti si joaca alaturi de incercatii sai parteneri cu o siguranta scenica remarcabila. Iar interpretarea pe care o da song-ului despre “Jenny, logodnica piratului”, unde virtutile de cantareata sunt puse in lumina odata cu un bun joc actoricesc.”
Interviu filmat in cabina inainte de premiera:    Margareta Paslaru, interviu piesa "Opera de trei parale" - arhiva TVR






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu