Margareta Paslaru 25 de spectacole la Queen Elizabeth Hall din Londra, 15 iulie - 4 august 1974

Margareta Paslaru si ansamblul Doina Bucurestiului au sustinut 25 de spectacole la  Queen Elizabeth Hall din Londra in perioada 15 iulie - 4 august 1974. 

Artista a interpretat S-ar gati badea de nunta, Cantec din Oas, Nu-i bai, Ma dusei sa trec la Olt, Aseara vantul batea, Tarina de la Gaina.

MORNING STAR, London, 18.07.1974: "Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice."

EVENING NEWS - London, 1974: "And let me not forget Margareta Paslaru, a little Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy."

SOUTH LONDON ADVERTISER: "Romanian Dance Company at Queen Elizabeth Hall": "…The only named soloist is Margareta Paslaru, who combines an exceptionally deep contralto voice with a coquettish appearance and manner." (John Percival )

9 iulie 2020 - Astazi este ziua ta - Margareta Paslaru - miscareaderezistenta.ro

Sursa: Miscarea de rezistenta.ro_ 09.07.2020 – Astazi este ziua ta Margareta Paslaru – autor Danut Deleanu
https://miscareaderezistenta.ro/calendar/astazi-este-ziua-ta-margareta-paslaru-55617.html

Astăzi este ziua ta - Margareta Pâslaru

09 Iul 2020 | scris de Dănuț Deleanu

Cu ochi mari, albaștri, ca irizările mării în dimineți senine, cu un chip drăgălaș, de școlăriță, care parcă a păstrat toate mirările, răsfățurile și capriciile cu botic lăsat ale copilăriei, cu aluniță ștrengărească pe obrazul drept, asemeni celebrei Marilyn Monroe, minunata, legendara, unica Margareta Pâslaru a dominat fără drept de apel topurile și muzica ușoară românească, din anii 60-70, dând o nouă dimensiune, deschizând calea spre un nou început, revoluționând de-a dreptul acest segment muzical cu vocea sa nemaiauzită până atunci, cu timbrul său grav, vibrant.

Vor mai fi fost interprete de muzică ușoară în România și până la apariția Margaretei Pâslaru (așa cum vor mai fi fost cântărețe în Franța și până la Edith Piaf), însă niciuna n-a fost binecuvântată cu glasul infinitelor posibilități de exprimare ca cel al „Pâslăriței”! Prin anii 70 nu era familie în România, care să fi cumpărat un pick-up și să nu aibă măcar un disc vinil cu Margareta! Păstrând şi azi aceeaşi energie juvenilă şi aceeaşi voce inconfundabilă, domnia sa este extrem de prolifică scoţând în continuare adevărate bijuterii muzicale, de cele mai multe ori făcând-o în scopuri caritabile

S-a născut la 9 iulie 1943, în București, și încă de la vârsta de trei ani, sub îndrumarea bunicului său, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, studiază dansul, pianul și pictura. Debutul în muzică îl face pe o scenă, în 58, la Casa de Cultură „Grivița Roșie”, unde fusese descoperită de Ileana Pop. În televiziune (adevărată rampă de lansare și de popularizare a tuturor artiștilor de atunci și de mai târziu) a debutat oarecum din întâmplare.

Era într-o cabină a vechii televiziuni (cu sediul în Moliere, nr.2), deoarece acceptase să filmeze o emisiune pentru copii cu „Așchiuță” și Daniela Anencov. În așteptare, începe să feredoneze câteva frânturi din „Picolissimo serenada”, a lui Vico Torriani. Vocea ei gravă îi stârnește curiozitatea lui Valeriu Lazarov, care tocmai trecea pe culoar. Crede că e o soprană, dar dă peste o școlăriță cu codițe împletite și pălărie de pai. O ia de mână, o duce în platou și-o pune să cânte cu orchestra lui Petrică Firulescu. În seara aceea intra în direct cu „Picolissimo serenada”!

După emisiune a fost contactată de George Grigoriu, care-i și compusese o piesă, piesă ce avea să devină celebră: „Și-n apa mării, de pe întregul litoral...”. Așa s-a născut legenda!

De atunci începe o carieră fulminantă: 65 de compozitori se întrec în a-i compune cântecele, radioul o difuzează permanent, Casa de Discuri „Electrecord” îi scoate disc după disc (cu vânzări record), televiziunea nu mai prididește s-o cheme la toate emisiunile de divertisment și la celebrele revelioane, cinematografia o ispitește cu roluri de zână bună (în „Veronica” și „Veronica se întoarce”), cu „Melodii-Melodii”, „Împușcături pe portativ” și alte peste 10 filme.

Începând cu anul 1961, când obține Premiul I la Concursul Artiștilor Amatori și până la începutul acestui an, obține zeci și zeci de premii naționale și internaționale, premii care răsplătesc și definesc munca ei de-o viață, cariera artistică și incredibilul talent. Se știe că, în 1983, Margareta părăsea România, urmându-și soțul în America, însă plecarea a fost numai fizică, deoarece sufletul i-a rămas permanent în țara în care a cunoscut bucuria de a cânta, dragostea și prețuirea oamenilor, gloria.

Drept dovadă, după 1989, Margareta a fost aproape tot timpul prezentă în țară, ocupându-se de tot felul de proiecte, implicându-se în plan social cât trei guverne la un loc!

În 1996, lansează o casetă audio şi un CD “The best of…” , donând Comitetului Român UNICEF toate încasările . În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul “Margareta Pâslaru – de dragul copiilor”, în coproducţie cu UNICEF, urmând ca toate încasările să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajaţi din România.

De atunci, cu energia unui veritabil perpetuum mobile, aproape an de an, a creat evenimente şi a iniţiat proiecte în scopuri caritabile. Să amintim numai că, acum patru ani, buna și inimoasa Margareta a lansat albumul de autor „Cum să te las?”, în beneficiul supraviețuitorilor de la Colectiv, iar, acum doi ani, a lansat albumul de autor “Providenţa” (prilej cu care artista a aniversat 60 de ani de activitate), album realizat în beneficul Asociaţiei Nevăzătorilor din România. Căci, aşa este Margareta! Este ca lumina, ca un cântec, ca o valoare, care se distribuie fără să se împartă! Dacă ar putea, ar fi în stare să strângă toată omenirea la piept, într-o îmbrăţişare fără de sfârşit!

Astăzi, legendara, unica, neobosita, inimoasa „Pâslărița” împlinește 77 de ani, ani din care peste jumătate de secol i-am fredonat cântecele și i-am rostit cu drag numele. Să-i dăruim trandafiri din grădina bucuriilor, să-i urăm clipe minunate, liniște sufletească, energie pentru a duce mai departe proiectele pe care și le dorește și să-i lase toamna vieții pomii verzi ai anilor ce vor veni! La mulți ani, doamnă Margareta Pâslaru!

9 iulie 2020 - Margareta Paslaru omagiata - stiri.tvr.ro

Sursa: stiri.tvr.ro_ 09.07.2020

http://stiri.tvr.ro/la-mul--i-ani--mirabela-dauer--margareta-paslaru---i-angela-similea-sunt-nascute-in-aceea--i-zi--au-avut-o-cariera-stralucitoare--dar-au-trait---i-drame-dincolo-de-lumina-reflectoarelor_865466.html#view

LA MULȚI ANI! Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru și Angela Similea sunt născute în aceeași zi. Au avut o carieră strălucitoare, dar au trăit și drame dincolo de lumina reflectoarelor (fragment)

Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru și Angela Similea, voci inconfundabile în muzica românească.  Artistele, care păstrează un loc special în inimile tuturor românilor, au și povești de viață ca-n filme. Deși au avut o carieră strălucitoare,  au trăit și drame dincolo de lumina reflectoarelor.

Margareta Pâslaru, Angela Similea și Mirabela Dauer

MARGARETA PÂSLARU

Margareta Pâslaru este artista care a revoluţionat muzica uşoară românească şi care, în cei 60 de ani de carieră artistică neîntreruptă pe diferite planuri, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci şi prin multitudinea de valenţe ale talentului său. Marea artistă - care la 9 iulie 2020 împlineşte 77 de ani - este mereu activă, plină de idei şi iniţiative, mereu preocupată nu doar de muzică, ci şi de acţiuni caritabile.

Cântăreaţă de muzică uşoară şi populară, compozitoare şi textieră, actriţă de teatru şi film, Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. Şi-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica uşoară, în 1958, la un eveniment care a avut loc la Casa de Cultură Griviţa Roşie. Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, care realiza transmisii TV de la Casa de Cultură, în care apare şi Margareta. În acea perioadă a obţinut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiştilor amatori.

Într-o emisiune dedicată sportivilor români participanţi la Olimpiada de la Roma, ''Toată lumea face sport'', din 10 iulie 1960, este solicitată de realizatori (Valeriu Lazarov şi George Mihalache) şi cântă ''Picolissima serenada'' în limba italiană. După aceea, lansează, cu Marina Voica, un cântec care a devenit un mare şlagăr al anilor '60 - ''Pe aripa vântului''. După 15 ani, cele două artiste au lansat, la Mamaia, şlagărul ''Baladă'', potrivit site-ului artistei, margaretapaslaru.blogspot.com.

Discul de Aur - primit în 1968 - o catapultează la Cannes, anul următor, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. şi apare pe aceeaşi scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

Urmează o ascensiune rapidă pentru tânăra cântăreaţă, care lansează şlagăr după şlagăr: ''Mandolina mea'' şi ''Polca dragostei'' de George Grigoriu, ''Două rândunici'' de Radu Şerban, ''Cum e oare?'' de Florin Bogardo, ''Margarete'' de Temistocle Popa, ''Va veni o clipă'' de Paul Urmuzescu. În acelaşi timp, realizatorul Valeriu Lazarov, o invită (pe lângă emisiunile curente de varietăţi) să cânte şi să joace în trei scurtmetraje muzicale de televiziune, pentru străinătate, premiate la Montreaux şi Cairo.

În 1983, se stabileşte în SUA, urmându-şi soţul, Gheorghe Sencovici. Margareta îşi continuă activitatea artistică pe diverse planuri. În paralel cu lucrul la galeriile de artă compune şi înregistrează la 'Q Sound Studio NY': ''Cheia'', ''Tatăl nostru'', ''Omul bun învinge'', ''Un copil uitat'', ''Un pod peste ocean'', ''Bucuria de-a cânta'', ''Sărbători fericite'', ''Listen my daughter'', ''Am cântat''. Schiţează continuu muzică şi texte pe care le definitivează la Bucureşti. În 1998 şi 1999 efectuează turnee în SUA şi Canada cu recitalul "Vine, vine... Margareta" prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, acompaniată de Radu Goldiş.

9 iulie 2020 - Portret: Margareta Pâslaru, personalitate complexă a culturii naţionale - RADOR

Sursa: Rador_ 09.07.2020 - Margareta Pâslaru, personalitate complexă a culturii naţionale - autor Razvan Moceanu

http://www.rador.ro/2020/07/09/portret-margareta-paslaru-personalitate-complexa-a-culturii-nationale-2/

PORTRET: Margareta Pâslaru, personalitate complexă a culturii naţionale

Motto: „În tinereţe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim „numele” spre binele altora” – Margareta Pâslaru

Joi, 9 iulie, cântăreaţa de muzică uşoară şi populară, pianista, compozitoarea, textiera, actriţa de teatru şi film, regizorul artistic, producătoarea, scenarista, scriitoarea, realizatoarea de radio şi TV Margareta Pâslaru împlineşte 77 de ani. După 60 de ani de carieră de excepţie, este considerată una dintre cele mai valoroase şi apreciate soliste de muzică ale României, impresionând prin timbrul său grav, total aparte. A cucerit publicul şi prin cei mai frumoși ochi albaștri din muzica românească, prin candoare şi senzualitate, iar în ultimii ani s-a remarcat prin nenumărate acte de caritate, realizate în beneficiul celor mai neajutorate persoane.

Peste 60 de compozitori s-au întrecut în a-i compune cântece, radioul a difuzat-o permanent – ea fiind şi o colaboratoare statornică a Teatrului Naţional Radiofonic -, Casa de Discuri „Electrecord” i-a scos disc după disc – fiind pe locul al doilea în topul all-time al vânzărilor, cu 66 de discuri lansate, după Gică Petrescu, televiziunea a invitat-o la toate emisiunile de divertisment și la celebrele sale revelioane, iar cinematografia a ispitit-o cu numeroase roluri de „zână bună”, mai multe coloane sonore ale unor filme fiind animate de interpretarea sa remarcabilă. Iată de ce, acum, la ceas de sărbătoare, Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă, fiind şi una dintre cele mai generoase artiste întâlnite veodată în ţara noastră.

Rita Pavone – Margareta Paslaru– 1969

Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, la Bucureşti.

Primii ani de viaţă i-a parcurs într-un mediu artistic, în lumea pictorilor şi sculptorilor şi a urmat lecţii de harpă, balet, pian şi pictură.

La vârsta de 4 ani şi jumătate are prima ei apariţie în public, în rolul copilului din „Madame Butterfly” de Puccini, pe scena Operei Naţionale.

În anul 1958, la vârsta de 15 ani, a debutat în muzica ușoară pe scena Casei de Cultură Grivița Roșie, fiind acompaniată de Paul Ghentzer. Acolo este remarcată de Ileana Pop de la televiziune, cea care realiza transmisiuni TV de la Casa de Cultură, iar George Grigoriu îi scrie partitura „Chemarea mării”, piesă pe care o înregistrează la Radio, în anul 1959. Melodia devine primul ei mare șlagăr şi marchează și debutul discografic al Margaretei, depăşind toate recordurile de vânzări ale anilor ’60 – 26.000 de unităţi vândute în anul 1961, la Electrecord.

La 10 iulie 1960, participă la o emisiune dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma, ”Toată lumea face sport”, în care realizatorii Valeriu Lazarov și George Mihalache o solicită să cânte melodia ”Picolissima serenada”, în limba italiană.

În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei „Pe aripa vântului”, devenită, la rându-i, un mare şlagăr.

În anul 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori şi tot în 1961 debuta în film, în producţia  „Fumatul strict oprit”, în regia lui Valeriu Lazarov.

În adolescenţă a frecventat un curs de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă – CSCA (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu şi a frecventat cursurile Facultăţii de Drept.

În 1962 era prezentă pe afişul filmului „Doi băieți ca pâinea caldă”, în regia lui Andrei Călăraş, artista fiind interpreta vocală a melodiei „București”, muzica Temistocle Popa, text Sașa Georgescu.

În anul 1963, era prezentă pe coloana sonoră a filmului „La vârsta dragostei”, în regia lui Francisc Munteanu, cântând „Te iubesc așa cum ești”, pe muzica lui George Grigoriu şi textul lui Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, iar un an mai târziu se afla în distribuţia producţiei lui Valeriu Lazarov, „Omul din umbră la soare”.

Tot în anul 1964, Margareta Pâslaru a fost distribuită de regizorul Liviu Ciulei, alături de personalităţi de excepţie precum Toma Caragiu, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă, în piesa „Opera de trei parale” de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”. Spectacolul avea să ajungă la peste 400 de reprezentaţii, în 4 stagiuni.

Numele Margaretei Pâslaru a fost prezent pe afişele altor filme şi în anii următori: 1965 – „Mens sana in corpore sano” – regia Valeriu Lazarov, premiat pentru regie la Festivalul Internațional de la Praga, 1966 – „Omul și camera” – regia Valeriu Lazarov, distins cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de la Cairo, 1966 – „Tunelul”, regia Francisc Munteanu, care i-a adus artistei diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului „Pelicanul de Aur” care a avut loc la Mamaia.

În anul 1966, Margareta juca în „Un film cu o fată fermecătoare”, regia Lucian Bratu, alături de Ștefan Iordache şi Marin Moraru, iar în 1967, în „Împușcături pe portativ”, în regia lui Cezar Grigoriu, alături de Cornel Fugaru, Ștefan Bănică, Puiu Călinescu și invitata Nancy Holloway.

Tot în anul 1967, Margareta începea o colaborare remarcabilă cu Teatrul Naţional Radiofonic, în piesa „Care din doi” de Radu Stănescu, regia Mihai Zirra. Ea a dat glas personajului Miss Barbara, fiind prezentă în spectacol alături de Victor Rebengiuc, Aurel Rogalski, Coty Hociung, Vasile Florescu, Mihai Fotino, Radu Zaharescu, Sorin Balaban, Dumitru Furdui, Cosma Brașoveanu sau Camelia Stănescu.

În anul următor, artista colabora din nou cu Teatrul Radiofonic pentru piesa „Nu sunt Turnul Eiffel“, de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, jucând rolul Manți, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă sau Cornel Coman.

Tot în anul 1968, juriul internațional al primei ediţii a Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, artista sărbătorind 10 ani de activitate printr-un veritabil „One Woman Show“, în care a interpretat 23 de melodii.

Tot în 1968 primeşte Discul de Aur, iar în anul următor primeşte, la Cannes, Trofeul M.I.D.E.M., având onoarea de a se afla pe aceeaşi scenă cu artişti consacraţi precum Ginette Reno, James Last, Patty Pravo, Joan Manuel Serrat, Amália Rodrigues, Dalida, Adriano Celentano, Mireille Mathieu sau Udo Jurgens.

Margareta Paslaru la Festivalul ‘Cerbul de Aur’ 1968.

Margareta Pâslaru obţinuse deja statutul de vedetă, fiind acompaniată de  propria formație – Rolf Albricht, având contribuţii importante şi la coregrafia spectacolelor sale. Artista începuse să primească multe invitaţii de a cânta peste hotare, însă autorităţile comuniste îi refuză vizele pentru următorii 10 ani.

În anul 1969, colaborează la realizarea celor şase episoade ale serialului radiofonic „Șoseaua Nordului“, după romanul lui Eugen Barbu, regia fiind semnată de Constantin Moruzan. Margareta interpreta rolul Marta alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu sau Alfred Demetriu.

Anul 1971 îi prilejuieşte apariţia în producţia pentru marile ecrane „BD la munte și la mare”, regia Mircea Drăgan, fiind interpreta vocală a piesei „La Marea Neagră”, pe muzica lui Ion Cristinoiu, iar în următorii doi ani a fost prezentă în seria de mare succes „Veronica”: 1972 – „Veronica” – regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan şi în 1973 – „Veronica se întoarce”, regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.

În 1976 este prezentă pe afişul filmului „Gloria nu cântă”, în regia lui Alexandru Bocăneț, alături de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horațiu Mălăele şi Tora Vasilescu, doi ani mai târziu interpretând rolul principal feminin în „Melodii, melodii”, un film în regia lui Francisc Munteanu, pe muzica Temistocle Popa, în distribuţie aflându-se Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu Goldiș, Amza Pellea şi Ion Dichiseanu.

Tot în anul 1978, Margareta juca în piesa de Teatru radiofonic „Dacă nu era el”, de Silviu Georgescu, regia Corneliu Dalu, interpretând rolul Viorica Zamatrache, alături de Dem Rădulescu, Stela Popescu, Sorin Medeleni, Constantin Băltărețu, Florian Pittiș, Alexandru Arșinel, Genoveva Preda, iar în anul 1979 a fost distribuită în două filme – „Clipa”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, şi în „Expresul de Buftea”, în regia lui Haralambie Boroș.

În anul 1980 juca la Teatrul „Ion Vasilescu” în piesa “De ce nu cade soarele”, regia Tudor Mărăscu, alături de Cristina Deleanu, Gabriela Vlad, Dimitrie Dunea. Actrița Margareta Pâslaru lansa cu acel prilej compoziția proprie “Păsările nu mor niciodată”, pe textul lui Ovidiu Dumitru.

În anul 1981, era din nou invitată la Teatrul radiofonic, pentru piesa „Gardul cu iederă”, de Lia Crișan, regia Constantin Dinischiotu, interpretând rolul Catrinel, alături de Gina Patrichi, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Mircea Albulescu, Corado Negreanu, Virgil Ogașanu şi Alexandru Arșinel.

Tot în anul 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați – Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol – , fiind acompaniată de trupa „Romanticii“ condusă de Mircea Drăgan, momentul prilejuind apariţia unui nou concept de spectacol, cu schimbarea costumaţiei la vedere.

În anul 1983, Margareta Pâslaru şi-a urmat, definitiv, soţul în America, însă sufletul i-a rămas în România, ţara în care a cunoscut bucuria de a cânta şi i-a adus dragostea și prețuirea oamenilor.

Imediat după evenimentele din 1989, ea a revenit în România, implicându-se într-un număr mare de proiecte sociale, cu o generozitate ieşită din comun.

Începând cu anul 1993, Margareta a cedat integral toate drepturile ce-i reveneau din vânzarea discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, Uniunea Cineaştilor din România – pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campaniei Naționale “Artiștii pentru Artiști” a UNITER, Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu” şi Căminului de Copii “Grădinari”. Să recunoaştem, acest gest este un unicat şi spune foarte multe despre personalitatea inegalabilă a Margaretei Pâslaru.

În anul 1996, Margareta lansa albumul “Margareta Best of …”, sub egida Electrecord, cuprinzând 22 de piese, iar în anul 2000, Electrecord lansa albumul “Margareta, 40 de ani de la primul disc”.

Tot în 1996, Margareta Pâslaru devine Membră de Onoare a UNICEF România şi Membră de Onoare a Clubului UNESCO România.

În 1998 și 1999 efectuează turnee în SUA și Canada cu recitalul „Vine, vine… Margareta” prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, fiind acompaniată de Radu Goldiș și trupa acestuia.

În anul 2000, a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București şi a devenit Membră de Onoare a Crucii Roșii din România.

În anul 2005, se află pe coloana sonoră a filmului de mare succes „Moartea domnului Lăzărescu”, regia Cristi Puiu – care a obţinut Premiul „Un certain Regard” la Festivalul de film de la Cannes, în 2006, interpretând piesele „Cum e oare?”, pe muzica lui Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu și „Chemarea mării”, muzica George Grigoriu, text Mircea Block.

Tot în 2006, Electrecord scotea albumul “Margareta forever”, în anul 2007, UNICEF producea DVD-ul “Margareta de dragul copiilor”, în acelaşi an apărând pe piaţă albumul “Muzică de colecție Margareta Pâslaru”, iar în anul 2008, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de carieră artistică, lansa albumul aniversar “Bucuria de a cânta” 2008, produs de Fundația Radio România, conţinând 26 piese.

Cantareata Margareta Paslaru, la Festivalul ‘Cerbul de Aur’ de la Brasov 1969

În 2008 primea Diploma Aniversară „Radio România 80” la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public şi, în acelaşi an, Trofeul de Excelență „Zece pentru România” și Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României.

Tot în anul 2008, Margareta Pâslaru a fost sǎrbǎtorită la Uniunea Compozitorilor, iar începând cu anul 2009, Margareta Pâslaru a sprijinit tinerii talentați, în colaborare cu posturile Radio România Actualități şi Radio România Cultural.

Tot în 2009 a imprimat „Basme fermecate”, fiind povestitorul de pe audiobook-ul cu 5 basme de Hans Christian Andersen apărut la Editura Curtea Veche.

În 2010, la 50 de ani de la lansarea primul disc, Margareta lansa CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se acorda Trofeul Electrecord şi, începând cu acelaşi an, artista acordă “Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000 $, unor tineri valoroși din diverse domenii precum muzică, teatru, film, dans şi pictură.

Tot în 2010, interpreta rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „Albă ca Zăpada“, de Frații Grim, o înregistrare realizată pentru Fonoteca Radio România, iar în 2011 întruchipa rolul povestitorului în cele trei volume – carte + CD – ale Editurii Litera, care lansa titlul „Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii”.

În acelaşi an a devenit Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în Romania şi a obţinut Premiul pentru Excelență – o viață dedicată muzicii şi carității – Premiile Confidențial TV.

În 2012, Margareta îşi lansa volumul „Eu şi timpul”, un volum publicat la Editura Curtea Veche.

În anul 2013, la împlinirea a 55 de ani de activitate artistică, Fundația Radio România a lansat CD-ul aniversar „Margareta 70“, cuprinzând 23 de piese, iar în 2014 artista a lansat albumul de autor “Actorii cântă”, produs de UNITER

În acelaşi an, Margareta iniţia programul „Vise frumoase copii“ la Spitalul Grigore Alexandrescu din București, iar în 2015 a produs albumul de autor “Stelele filmului cântă”, sub egida UCIN.

În anul 2016, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film – UARF i-a oferit Premiul de Excelență pentru întreaga activitate şi placheta „Margareta Pâslaru – Artist Plurivalent” şi tot în 2016, a lansat albumul de autor “Cum să te las?”.

De asemenea, în anul 2016 apărea pe marile ecrane producţia „Banat”, în regia lui Adriano Valerio, în care Margareta Pâslaru interpretează melodia „Să nu uităm să iubim trandafirii”, muzica Florin Bogardo, text Ovidiu Dumitru.

La 29 martie 2018, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la împlinirea a 60 de ani de carieră, prin lansarea albumului de autor “Providența”, la Magazinul Muzica din capitală.

La 28 iunie 2018, Muzeul Național al Literaturii Române a programat o sesiune de autografe a Margaretei Pâslaru, prilejuită de lansarea albumului „Providența”, la aniversarea a 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă pe multiple planuri.

A colaborat cu aproape toţi copozitorii de muzică uşoară aşa-numiţi clasici, precum Henry Mălineanu, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, iar din colaborarea cu aceştia, au ieşit peste 1000 de melodii de neuitat, cum sunt „Chemarea mării” – de George Grigoriu, „Cum e oare?” – de Florin Bogardo, „Va veni o clipă” – Paul Urmuzescu, tema filmului Veronica – Temistocle Popa, „O mască râde, o mască plânge” – Vasile Veselovschi, „Mediterana”, cunoscută și sub titlul „La Marea Neagră” – Ion Cristinoiu, „Cine știe” – Horia Moculescu și altele.

Fapt demn de remarcat, Margareta Pâslaru este artista situată pe locul al doilea în topul discurilor editate de Electrecord – cu 66 de discuri, 5 casete şi 4 CD-uri, după Gică Petrescu, caruia Electrecord i-a lansat 67 de discuri, 7 casete şi 3 CD-uri.

Din întreg repertoriul artistei, circa 800 de melodii au fost înregistrate la Radio, pe discuri, sau la Televiziune, iar cariera sa impresionantă a fost răsplătită cu peste 80 de premii prestigioase, onoruri și diplome.

Din respect şi cu simpatie, Margareta Pâslaru a fost numită în presă vedetă, zână, regină, divă, dar mai mereu ea răspuns la toate aceste cuvinte măgulitoare foarte simplu: „eu rămân un artist“.

9 iulie 2020 - Margareta Paslaru implineste azi 77 de ani - b1.ro

Sursa: b1.ro_ 09.07.2020_ Margareta Pâslaru împlinește azi 77 de ani. Top 6 cele mai frumoase melorii ale astistei – autor Marina Zarnescu

https://www.b1.ro/stiri/monden/margareta-paslaru-77-ani-melodii-336394.html

Margareta Pâslaru împlinește azi 77 de ani. Top 6 cele mai frumoase melorii ale astistei

Un articol de: Maria Zărnescu 

FOTO: Facebook: Margareta Pâslaru Galerie foto  (7) MONDEN

Îndrăgita artistă Margareta Pâslaru împlinește astăzi frumoasa vârstă de 77 de ani. Reușește să își păstreze chiar și în zilele noastre rafinamentul și eleganța, iar în fotografiile de pe rețelele sociale este mereu cu zâmbetul pe buze. Margareta a debutat în muzica ușoară în 1958, iar melodiile ei au intrat rapid în sufletul românilor.

După 62 de ani de carieră, una de-a dreptul impresionantă, Margareta Pâslaru se bucură de numeroase premii și distincții obținute pe parcursul anilor. Pe lângă drumul strălucit în muzică, Margareta Pâslaru a mai fost și actriță de film și de teatru, compozitoare, textieră, realizatoare de televiziune și radio.

De-a lungul timpului, Margareta Pâslaru a înregistrat pe discuri de ebonită, vinil, casete audio, DVD-uri, CD-uri și audiobook-uri.

 În 1964, artista își făcea debutul în teatru, fiind distribuită de către mestrul Liviu Ciulei în piesa „Opera de trei parale”, jucând alături de Toma Caragiu. Astfel, în rolul lui Polly Peachum, a jucat la Teatrul Bulandra 4 stagiuni cu aproximativ 400 de reprezentații ale spectacolului.

Margareta Pâslaru la 77 de ani

Mulți ani Margareta Pâslaru a fost considerată cea mai frumoasă cântăreță din România. Eleganța și rafinamentul sunt păstrate și acum, iar la 77 de ani artista este extrem de frumoasă.

După 61 de ani de carieră, cântăreața nu își arată vârsta. Chiar dacă timpul și-a spus cuvântul, frumusețea naturală a Margaretei Pâslaru a ținut cu ea, iar astăzi are un look de invitiat pentru multe femei aflate la aceeași vârstă. În 2019, artista a acordat un interviu pentru Avantaje, în care a vorbit și despre frumusețea caracteristică. „Vai, mă flatați. Totul este relativ. Gusturile nu se discută, persoanele publice sunt admirate sau antipatizate pentru același lucru. Se spune că „ochii sunt oglinda sufletului'. Expresivitatea lor, atitudinea comunică starea interioară a personajului, iar fotogenia completează cadrul”, spunea la acel moment actrița.

Întrebată la acel moment cât de mult contează părerea celor din jur, artista a explicat că opinii vor exista întotdeauna și că personal nu a ales să apeleze o echipă de stiliști, pentru a nu își pierde autenticitate și stiul personal. „Vorba aceea: câte capete, tot atâtea păreri. Fără „echipă de stiliști', intuitiv, îmi conduc bărcuța, astfel nu pierd filonul autentic din mine. Experimentez, învăț, inițiez concepte chiar dacă unele sunt respinse. Îmi plac noutățile îndrăznețe. Aceia care se refugiază în trecut au de pierdut”, a explicat Margareta Pâslaru pentru sursa citată anterior.

Pasiunea pentru muzică a Margaretei a venit odată cu serile în care bunica ei îi interpreta Chopain la pian. „În casa copilăriei, lipsurile anilor 50 păreau uitate când la radio răsunau arii și coruri din opere, muzică clasică, teatru la microfon. Serile, bunica ne desfăta cântând la pian Chopin, ceea ce m-a încurajat mai târziu să studiez, cu doamna Lia Romașcu, pianul. Muzica omniprezentă era o parte importantă în viața noastră”, a explicat artista pentru Avantaje.

Top 6 cele mai frumoase melodii ale Margaretei Pâslaru: „Lasă-mi toamnă pomii verzi”, „Să nu uităm să iubim trandafirii”, „Vei pleca”, „Cheia”, „Acesta e cântecul meu”, „După noapte vine zi”

9 iulie 2020 - Margareta Paslaru sarbatorita de posturile de radio

AUDIO: Fragment din misiunea Intre prieteni - Radio Romania Actualitati - 9 iulie 2020; realizator dan Creta

LINK AUDIO - VIDEO: Radio Romania Resita: Audio, video La multi ani Margareta Paslaru

 

9 iulie 2020 - Margareta Paslaru aniversata la posturi TV

Sursa: stiri.tvr.ro_ 09.07.2020

http://stiri.tvr.ro/la-mul--i-ani--mirabela-dauer--margareta-paslaru---i-angela-similea-sunt-nascute-in-aceea--i-zi--au-avut-o-cariera-stralucitoare--dar-au-trait---i-drame-dincolo-de-lumina-reflectoarelor_865466.html#view

Margareta Pâslaru este artista care a revoluţionat muzica uşoară românească şi care, în cei 60 de ani de carieră artistică neîntreruptă pe diferite planuri, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci şi prin multitudinea de valenţe ale talentului său. Marea artistă - care la 9 iulie 2020 împlineşte 77 de ani - este mereu activă, plină de idei şi iniţiative, mereu preocupată nu doar de muzică, ci şi de acţiuni caritabile. (...)

_______________________________________________

          

Margareta Paslaru in rubricile "Masina timpului" TVR3 

Margareta Paslaru omagiata la Radio Resita

radioresita.ro_ 7 iulie 2020_ LA MULȚI ANI, Margareta Pâslaru! – autor Anca Bălălău

https://www.radioresita.ro/195268/audio-video-la-multi-ani-margareta-paslaru

LA MULȚI ANI, Margareta Pâslaru!

Motto: „În tinereţe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim ‘numele’ spre binele altora”.Margareta Pâslaru

Dintr-o familie de artişti (bunicul său, Ion Dimitriu-Bârlad, al cărui bust a fost expus în cadrul mini-expoziţiei “Portrete de familie” din timpul lansării volumului “Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”,  a fost un sculptor renumit; bunica sa cânta la pian şi picta în stil impresionist; mătuşa era balerină, iar mama, cântăreaţă de operă), Margareta Pâslaru a moştenit, la rândul ei, înclinaţiile spre artă, ştiind să cânte, să danseze, să creeze costume şi să interpreteze roluri interesante, având adesea alături artişti remarcabili ce au rămas în inimile oamenilor. Ultimul său album de autor Margareta Pâslaru „Cum sa te las?” este  în beneficiul supraviețuitorilor de la clubul ‘Colectiv’, un gest ale cărui ecouri ar trebui să demareze o ascensiune a semnificației umanitare a societății civile din România. Însăși titlul acestui album cuprinde o întreagă și simplă, totodată, chemare de-a fi împreună cu cei de lângă noi care au nevoie de îmbrățișarea lui Dumnezeu prin Oameni.

VIDEO: Margareta Paslaru - Cum sa te las? - lansare CD de autor 2016

Margareta Pâslaru a făcut film, a cântat, a compus şi toată viaţa sa a pecetluit-o în slovele unei cărţi “Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”, ca pe o mărturie ce pogoară aripa timpului într-o adiere a unui destin extraordinar, confruntat cu graţia totală a menirii sale artistice.

 Titlul volumului a fost ales, după cum declară chiar Margareta Pâslaru, ca urmare a obsesiei sale pentru ireversibilul TIMP, ce a urmărit-o încă de la vârsta de 9 ani, când a conştientizat că “nu va mai serba niciodată 9 ani la 9 iulie”. Această preocupare a continuat prin cântecele compuse de-a lungul timpului: “Ceasul vrăjitor” (1967), “Timpul” (1970), “Eu şi Timpul” (1980). Momentul decisiv pentru alegerea titlului cărţii autobiografice a rămas, însă, emoţionanta redescoperire, la 69 de ani, a bustului realizat de Corneliu Medrea, bust ce o reprezenta chiar pe artistă la 19 ani. Fotografia ce ilustrează acest moment apare pe coperta cărţii. “Nimic nu este întâmplător”, afirmă Margareta Pâslaru.

Întâlnirea de suflet cu Margareta Pâslaru a confirmat, încă o dată, cele meșteșugite prin glasul inimii, în cele scrise mai sus. Cu o elegantă amabilitate, domnia sa a răspuns unor întrebări despre viața sa artistică, despre izvorul ce-a devenit fluviu prin vasta sa compatibilitate cu arta românească, despre aplauzele ce-au rodit din dăruirea domniei sale pentru muzică, compoziții, scrieri, toate încununate în ultimul deceniu prin gesturi de caritate și de susținere a celor ce au nevoie de sprijinul și înțelegerea unui om ce-a devenit Modelul unei întregi națiuni ce are nevoie mai mult ca oricând de un Ideal pentru a merge mai departe.

 Un Ideal care se regăsește în acest Model - Margareta Pîslaru, care mărturisește adesea:

„Cheia fericirii e dragostea de oameni ce o dai fără să ceri nimic în locul ei”

Margareta Pâslaru este un mit al muzicii usoare românești, spunea George Grigoriu – compozitorul care a descoperit-o în anul 1959.

Proiecte, roluri, trăiri….care sunt cele mai recente?

 „Compun muzica şi text, înregistrez în studioul Jolt Kerestely, mă concentrez asupra activităţii care rămâne. Definitivez Caietul III, partituri ale propriilor creaţii.  Noul album de autor „Cum să te las?” în beneficiul supravieţuitorilor de la clubul ‘Colectiv’ produs de Casa de discuri Eurostar, va ajunge şi la Timisoara, Cluj, Brasov, Suceava, Iaşi, Galati, etc.

Noul album Cum să te las ?

Nu pot vorbi pentru alţii, sunt mulţi care şi-au realizat visul. Cred că omul sfinţeşte locul. Totul cere timp, pasiune, aptitudini şi multă muncă. A fi omul potrivit la locul potrivit, răspunzând cerinţei de piaţă, este problema cheie...“

Sunteți implicată în foarte multe acțiuni de caritate, de susținere. Simțiți sprijinul societății civile, …existența ei?

„Faptul că  donez încă  din anul 1993 drepturile de autor rezultate  din vânzarea CD-urilor, ajută cauze meritorii. Muzica înseninează sufletul de la leagăn şi până la mormânt; aceasta am încercat şi eu să fac în viaţă, prin şi pentru dumneavoastră. “

Debutul domniei voastre pe calea undelor a avut loc prin intermediul radioului național. Cum se numea primul cântec și cine vi l-a compus ?

 „Radioul a fost primul contact cu ascultătorii din toată țara. În anul 1958 cântam la Casa de Cultură, m-a remarcat Ileana Pop de la TV și  am fost selecţionată. George Grigoriu m-a ascultat tot atunci şi mi-a compus „Chemarea mării” – prima înregistrare la RADIO în anul 1959. A rezonat în toată ţara. Ascultătorii au remarcat timbrul vocal, sinceritatea interpretării. Publicul fidel, reciprochează iubirea dăruită prin actul artistic… Cei mai importanți compozitori care au sprijinit cariera mea artistică sunt George Grigoriu, Radu Șerban și Temistocle Popa. Primul disc Electrecord în anul 1961 a bătut recordul vânzărilor. Muzica are avantajul de a fi accesibilă instantaneu peste mări şi ţări, la orice oră din zi şi noapte, in vârful muntelui, ori la malul mării, prin radio. Are limbajul internaţional – cel al sufletului. ”

Ați colaborat și cu televiziunea națională. Ce amintiri ne puteți destăinui ?

„Pe  10 iulie 1960 am făcut prima mea filmare în studioul TV din Moliere . Emisiunea  a fost regizată de Valeriu Lazarov ‘Toată  lumea face sport’ și onora atleții care plecau la Olimpiada de la Roma, precum Iolanda Balaș. Am cântat atunci  ‘Piccolissima serenata’ în limba italiană.

În imagine, Trio Grigoriu, subsemnata, Dorin Dron, P. Gogan, Valeria Gagialov în primul studiou din Moliere  ”

Emisiunile făcute de domnia voastră și  Alexandru Bocăneț au bucurat multe generații. Ce ne puteți povesti din culisele realizării lor?

„Culisele şcoala’ cu Valeriu Lazarov în anul  1960  a continuat cu Alexandru Bocăneţ, Tudor  Vornicu, Titus Munteanu. Vă recomand propria carte”Eu şi Timpul” publicată la Curtea Veche; spaţiul în Radio este neincăpător, diversitatea activităţilor  depăşeşte 58 de ani :):). Cred că cititorii vor fi bucuroşi să descopere în cartea mea peste 100 de ilustraţii din arhiva personală, multe dintre ele prezentate publicului în premieră. ”

Ați făcut și filme. Cu ce regizori și actori ați colaborat ?

„Primul film – în anul 1962 ‘Doi băieţi ca pâinea caldă’ în regia lui Andrei Călăraşu și scenariul, de Octavian Sava, alături de Grigore Vasiliu-Birlic, Alexandru Giugaru, Nineta Gusti.

Primul rol dramatic Iulia, în TUNELUL, film de război în regia lui  Francisc Munteanu, alături de Ștefan Bănică, Ion Dichiseanu și  Florin Piersic, mi-a adus în anul 1966 „Premiul pentru debut în cinematografie”.

Tot  în anul 1962 marele regizor Liviu Ciulei m-a invitat să particip  la o audiție în vederea alcătuirii distribuției viitoarei premiere cu piesa de teatru “Opera de trei parale” de Bertolt Brecht.

Repetițiile au început pe 4 octombrie 1962 și au reunit o primă variantă  de distribuție. Am fost aleasă  alături de celebra Maria Tșnase și de mari actori ai Teatrului “Lucia Sturza Bulandra”.

Repetițiile au fost întrerupte pentru un timp,  iar când au fost reluate au intervenit modificări în distribuție din cauza dispariției Mariei Tănase (iunie 1963) și a lui Joules Cazaban (septembrie 1963).

Pe 12 noiembrie 1964 a avut loc premiera, iar pe afiș apăreau nume mari ale scenei românești: Toma Caragiu, Victor Rebengiuc, Dumitru Furdui, George Marutza, Mimi Enăceanu, Clody Bertola, Virginica Popescu, Rodica Tapalagă, Gh. Oprina, Mihai Mereuță, Marius Pepino .

Spectacolul s-a jucat  pe parcursul a mai multe stagiuni, ajungându-se la aproximativ 400 de reprezentații. Artistul aparţine lumii, alt public se perindă la fiecare spectacol, in diferite oraşe, in altă ţară ori continent.”

VIDEO: Margareta Paslaru actrita de teatru si film

Cărui om de muzică îi purtați cea mai frumoasă amintire?

„Toate colaborările era speciale, debutul îşi păstrează famecul, fireşte. Apoi, premiile câştigate cu fiecare compozitor la Festivalul Mamaia, la festivaluri Internaţionale, în filme, aproximativ 750 de înregistrări la Radio pe Disc la TVR, cumulează valori greu de ierarhizat în muzica uşoară şi populară. La îndemnul Mariei Tănase , în anul 1962, am abordat și muzica populară. Ani mai tarziu, fiind invitată la festivalul care-i poarta numele, am interpretat  ‘pâslărește’  Ciuleandra.

VIDEO: Margareta Paslaru - "Ciuleandra" si "S-ar gati badea de nunta" - arhiva TVR

Pe lângă faptul că ați compus foarte multe cântece, cu ce alți textieri, poeți ați mai colaborat ?

„Am  compus inspirată și de versurile lui Virgil Carianopol, Ana Blandiana, Nichita Stănescu. ”

Ați fost și ați rămas o femeie frumoasă, purtând de-a lungul timpului o distincție aparte, întregită de o cultură și un talent deosebit. Cum ați reușit să impuneți aceste valori în morișca vremurilor?

„Publicul a reţinut originalitatea, ceea ce l-a atras. Am fost aleasa unor valoroşi compozitori, regizori de teatru şi film, ceea ce a creat un produs artistic apreciat, admirat. Au contribuit şi propriile creaţii vestimentare, care au completat creaţia muzicală.

VIDEO:  Margareta Paslaru - Muzeul National de Istorie, "Expozitia prietenilor muzeului"

Idealul meu era de a deveni , cum se spunea pe atunci, un actor total acela care cântă, dansează , compune, se acompaniază la un instrument, acela care prin acest recital complet suplinește o întreagă distribuție. Viata artistică  dăruită publicului continuă prin creații propri, muzica populară, emisiuni radiofonice, cartea ‘Eu si Timpul’, susținerea tinerilor și  acțiuni în folosul societății. Sărbătorirea de la Uniunea Compozitorilor cât și aniversarea a peste o jumătate de veac de la înregistrarea primului meu disc, m-au emoționat profund. Recunoașterea și aprecierea colaboratorilor manifestată prin „Trofeul Electrecord”, prezența admiratorilor veniți din toate colțurile țării cu brațe de flori, au încoronat soclul pe care am cântat peste jumătate de veac în stil ‘pâslăresc’.  Sute de melodii, printre care ale celor 65 de compozitori care mi-au încredintat piesele lor, unii scriind special pentru mine, altele preluate din repertoriul internațional – filme, compoziții,  muzică și text, sau inspirate de versurile poeților, au adus bucurie milioanelor de ascultători și continuă să atragă alte generații pe You Tube, Twitter, LinkedIn Facebook.

Cred că fiecare artist creează o treaptă ce servește la urcușul noilor talente.”

Sunteți un om, o personalitate a culturii românești , iubită și apreciată de românii din țară și de peste hotare. Ce sfat dați tinerilor care vă au drept model ?

„Faptele mele vorbesc de la sine. Susţin tineri talentaţi. ”

Ce înseamnă România pentru domnia voastră?

„Ţara este casa părintească, locul în care dăruiesc bucurii prin muzica, împărtăşesc experienţa călătoriilor în lume, fapte bune, de pildă conceptul importat „Banca de Alimente” pentru Crucea Roşie. Acela ce s-a născut cu suflet de artist simte profound durerile omeneşti… De aceea îşi foloseste darul alinând suferinţele altora, prin arta sa”

Ați fost în capitala Banatului de Munte, la Reșița?

„Desigur, căldura publicului din Reşiţa era proverbială. Le dăruiesc şi rugăciunea care m-a inspirat să compun muzica, Tatăl nostru .”

VIDEO: Margareta Pâslaru - Tatăl nostru

Vă mulțumim pentru acordarea acestui interviu de colecție și deasemeni vă urăm un sincer LA MULȚI ANI, DISTINSĂ DOAMNĂ , MARGARETA PÂSLARU!

„Vibrante energii creatoare, Radio Reşiţa! La Mulţi Ani fructuoşi!  Voi felicita întregul colectiv, prin muzică. Margareta Pâslaru vă mulțumește pentru atenție!”

În numele marii familii  Radio Reșița vă mulțumim cu o reverență  într-un sincer LA MULȚI ANI, Margareta Pâslaru !

Epilog: „Muzica are avantajul de a fi accesibilă instantaneu peste mări şi ţări, la orice oră din zi şi noapte, în vârful muntelui, ori la malul mării, prin radio. Are limbajul internaţional – cel al sufletului.”Margareta Pâslaru

 Anca Bica Bălălău

De la ora 21 la Romantica ne întâlnim cu aniversatele zilei, Margareta Pâslaru, Mirabela Dauer, Angela Similea şi aniversatul zilei, Daniel Iordăchioaie.

Rămâneţi ACASĂ pe https://www.radioresita.ro/

 „Dar cine sunt băieţii aceştia?“ se întreba cineva uluit, într-un film cu Robert Redford şi Paul Newman… într-o altă formă, eu îmi consumasem de mult o astfel de mirare, pe la începutul anilor ’60, când, într-o zi, mi-a fost dat să aud un glas neobişnuit urechilor noastre, dedate la trilulilurile muzicii uşoare a epocii. Era o voce gravă, răscolitoare, care te soma, parcă, să nu mai stai, să alergi către Chemarea mării. Nu mică mi-a fost uimirea când am descoperit că posesoarea era o liceană, mai mică decât noi, studenţi pe acea vreme. Oricum, aparţineam aceleiaşi generaţii. Prilej de mândrie, pentru că, alături de câteva filme, de Cinematecă, de poeţii şaizecişti, Margareta Pâslaru, cu harul ei, ne-a conectat la suflul minunaţilor ani ’6o ai Europei, de care nu ne mai simţeam atât de departe. Am avut privilegiul de a-i urmări în timp evoluţia, tenacitatea, pasiunea şi inteligenţa cu care şi-a construit o carieră cum nu sunt multe în spaţiul nostru. Dar ce spun eu „şi-a construit“… Ea şi-a îngrijit-o precum pălmaşii, trudind zi de zi, sădind, explorând, apropiindu-se de limite, tatonându-le doar pentru a le învinge, ferindu-şi viaţa de urâtele atingeri ale privirilor joase. Poate de aceea cântecele ei transmit, dincolo de toate, şi fiorul unei experienţe a curăţeniei sufle­teşti, trecute prin bucurie, seninătate, generozitate, dar şi prin încercări, nelinişti, temeri, luări de la capăt. Mereu şi mereu. Cartea de faţă închide în paginile ei o carieră şi o viaţă care nu s-au concurat niciodată. S-au împăcat de la bun început. Secretul aparţine numai şi numai artistei.”Magda Mihăilescu

Muzicologul Daniela Caraman Fotea, Membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (din 1968); Membră a Biroului secției de muzică ușoară (1975-1990), a secției de muzicologie (din 2005); Membru fondator al Colegiului criticilor muzicali „Mihail Jora”; Membru al Uniunii Criticilor, Coregrafilor și Realizatorilor de Radio și Televiziune,

„Am citit cândva: marii artiști sunt modești. Am verificat înțeleptele, adevăratele cuvinte de multe ori.

În cazul MARGARETEI PÂSLARU adaug: marii artiști sunt și generoși. Ce dăruiește ea? De bune decenii, o voce specială, unicat, arzând în vâltoarea emoției, comunicând; o creativitate puțin obișnuită unui interpret pentru care au scris aproape 70 de compozitori din elita muzicii noastre! Ultimele discuri ale Margaretei oferă un alt argument imbatabil pentru cele afirmate în titlu: drepturile de autor ale interpretei au fost cu regularitate oferite celor în nevoi. Mai mult: nu cunosc vreun mare artist care să fi mers în spitale să citească povești micilor bolnavi…

Marele compozitor Edmond Deda, afirma despre Margareta Pâslaru:

”Margareta Pâslaru s-a impus în viața muzicii ușoare românesti, printr-un stil personal de interpretare, la crearea căruia au contribuit calitățile de timbru și inflexiuni ale vocii sale dar, mai cu seama, talentul ei actoricesc înăscut, de unde rezultă grija deosebită pe care solista o arată față de interpretare. Margareta Pâslaru a știut – intuitiv – să creeze un stil atât de original, încât mulți dintre interpreții noștri apăruti ulterior au fost tentați să o imite.(…)”

Compozitorul Doru Popovici: (…) În ultimii ani Margareta Pâslaru a atras atentia în mod deosebit prin talentul ei – real – de compozitoare. Se remarca din ce in ce mai mult, bogata-i inventivitate melodică și ritmică și acea intuiție rară de a genera mult râvnitele șlagăre, niciodată banale, întotdeauna pline de vitalitate. Margareta Pâslaru știe să dea naștere unui climat de suavă poezie, asociat unui timbru cu rezonanțe de violoncel (…) Informația Bucurețtiului – 11 iulie 1981

 Iuliana Tudor:

 „Mulțumesc Margaretei Pâslaru pentru exemplul uman care este, pentru artistul care este și pentru urmele importante pe care le lasă în fiecare inimă de român, de la cei mici până la cei mai mari. Mulțumesc și mă înclin așa cum ar trebui să o facem cu toții. Felicitări și toate cele bune.”