"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

duminică, 29 iulie 2018

Calendar: 29 iulie - 1 august 1971 - Margareta Paslaru premiata la Festivalul din Malta


Flacara nr.845, 14.08.1971



Informatia 5 august 1971: Margareta Paslaru si George Grigoriu la Festivalul din Malta
Intre 29 iulie si 1 august, in capitala Maltei, La Valetta, s-a desfasurat al III-lea Festival International al cantecului la care, printre interpreti si compozitori din 19 tari, au participat si emisari ai muzicii usoare romanesti: compozitorul George Grigoriu, in dubla calitate de concurent (la concursul de creatie), si de menbru in juriu, si Margareta Paslaru, care a participat la competitia interpretilor, prezentand, totodata piesa lui George Grigoriu. Ambii si-au inscris numele in palmaresul festivalului: Marele premiu al presei internationale a fost acordat Margaretei Paslaru, pentru felul in care a interpretat "Tarina", orchestrata de Richard Oschanischi, si "Tam, ram, pam, pam" de George Grigoriu, pe versuri de Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu: la randul sau, George Grigoriu a obtinut, pentru cantecul sau, compus special pentru festival, premiul III - trofeul de bronz.

sâmbătă, 28 iulie 2018

Calendar 26 – 31 iulie 1976: Margareta Paslaru participa la Festivalul Mamaia’76



La Festivalul National de Muzica Usoara Mamaia ’76 Margareta Paslaru a interpretat cinci melodii dintre care una pe text propriu.
Premiul II a fost obtinut de piesa Un roman de dragoste – muzica Temistocle Popa, text Mihai Dumbrava.
Sa fii invingator – muzica Temistocle Popa, text Margareta Paslaru
Pana ieri  - muzica Horia Moculescu, text Mihai Maximilian
Casa mea – muzica Florin Bogardo, text Alexandru Mandy
Numai cerul si pamantul – muzica Vasile Veselovschi, text Gheorghe Valcu
Dobrogea noua - iulie 1976 « Margareta Paslaru debuteaza la Mamaia ...ca poeta! Se pare ca cel mai solicitat interpret de catre compozitorii care participa la actuala editie a concursului este atat de apreciata Margareta Paslaru.
Margareta Paslaru ne-a declarat: pentru mine concursul Mamaia '76 reprezinta un debut foarte important. Da. Desi am participat pana in prezent la aproape toate editiile, este pentru prima data cand concurez in calitate de textier. Temistocle Popa a scris muzica, iar eu versurile melodiei "Sa fii invingator". Sa recunoastem ca in momentul in care am compus-o, nu ne gandeam la victoriile noastre de la Montreal, dar iata cat de bine se potriveste! »
Scanteia joi 29 iulie 1976 : « Au fost prezenti pe scena concursului cei mai buni solisti ai momentului actual. Dintre ei s-au detasat Margareta Paslaru (cu cinci piese) un exemplu de interpretare, tinuta artistica si costumatie de scena ».
Margareta Paslaru a sustinut si un recital care a inclus piesele : Melodiile dragostei, Porti inalte, Frumoasa-i ziua, Cantec din Oas si compozitiile proprii – muzica si text - E-o lupta-n toate cele, Fara sa vrei. Artista a fost acompaniata de formatia Romanticii  condusa de Mircea Dragan.

joi, 26 iulie 2018

Calendar 25 – 27 iulie 1969: Margareta Paslaru la Festivalul Mamaia


 
VIDEO: Sa nu uitam nicicand sa iubim trandafirii                            Dupa noapte vine zi

La sectiunea "melodii lansate intre aprilie 1968 - aprilie 1969" Margareta Paslaru a interpretat Sa nu uitam nicicand sa iubim trandafirii - muzica Florin Bogardo, text  Ovidiu Dumitru, piesa distinsa cu Premiul II si Dupa noapte vine zi – muzica Aurel Giroveanu, versuri Tudor Musatescu.
In concursul de prime auditii artista a prezentat Acelasi cantec – muzica, text Laurentiu Profeta.
Informatia - 26 iulie 1969 - A. Sandu: « Margareta Paslaru atesta acum un control aproape ireprosabil al mijloacelor de expresie, o veritabila stiinta a interpretarii ce vizeaza conciziunea, precizia fiecarei intonatii, a fiecarui gest si a fiecarei miscari, in scopul comunicarii cu maxima elocventa a continutului cantecului»
Tomis - Nr.8 august 1969 - Geo Costinescu: «Si iata-l pe Florin Bogardo ale carei melodii "Sa nu uitam sa iubim trandafirii", si "Ora cantecului" sant pe buzele tuturor, acordandu-i-se doar premiul II, la egalitate cu confratele sau de pe cealalta lista, Vasile Vasilacje Junior. Un frumos moment l-a constituit si aparitia mult apreciatei soliste de muzica usoara Margareta Paslaru, care, in stilul ei propriu, a dat o interpretare de certa calitate slagarului "Sa nu uitam sa iubim trandafirii" ( de Florin Bogardo pe versuri de Ovidiu Dumitru) ».
Flacara nr.741- 9 august 1969 - "(...) Margareta Paslaru, nu a concurat ci a fost mesagera unor cantece, mai noi sau mai vechi, carora le-a daruit farmecul personalitatii sale.(...)" 

marți, 24 iulie 2018

Calendar 24 iulie 1978: premiera filmului "Melodii, melodii" cu Margareta Paslaru in rolul Lia



"Melodii, melodii" este al doilea film pentru care regizorul si scenaristul Francisc Munteanu a ales-o pe Margareta Paslaru ca interpreta a rolului principal feminin - Lia Bogdan. 
Din distributie au mai facut parte Cornel Constantiniu, Jean Constantin, Radu Goldis, Sergiu Zagardan, Cornel Patrichi, Marga Barbu, Amza Pelea, Aurel Giurumia iar muzica a fost compusa de Temistocle Popa. 
Premiera a avut loc la cinema Scala pe 24 iulie 1978.



D.I. SuchianuRomania Literara 10.08.1978: “Margareta Paslaru isi compune rolul ca o actrita: cu inventiile ei de fizionomie, este exact ce trebuie in acea poveste de improvizatie permanenta pe baza de suparare si elan impentinent. Prin ea scena din Carmen isi dobandeste valoarea, structura”
Video "Habanera" din opera "Carmen" de Bizet - parodie cu Margareta Paslaru, Cornel Constantiniu, Sergiu Zagardan, Cornel Patrichi si Radu Goldis
Magda Mihailescu, Informatia 26.07.1978: “prezenta unei cantarete ca Margareta Paslaru care, actrita innascuta fiind, stie sa intre cu inteligenta in pielea darzei amatoare”
Rodica Lipatti, Cinema, august 1968: "Margareta Paslaru (care a luat, candva, la Mamaia, si un premiu pentru debut in cinematografie tot intr-un film al lui Francisc Munteanu numit Tunelul), ea singura ar fi putut garanta succesul, nu numai de public, al unei comedii musicale. Dar Margareta Paslaru, cea atat de talentata, atat de constiincioasa, cea atat de exigent si autoexigenta, Margareta Paslaru cea foto- si telegenica, este aici deservita. Cu alte cuvinte, neslujita, nevalorificata, neavantajata, adica nefolosita decat pe coardele ei vocale.” 
Radu GeorgescuSaptamana 28.07.1978: “In fruntea cantaretilor se situeaza Margareta Paslaru ( pe care n-am trecut-o la “actori”, cu toate ca inca din 1966 la Mamaia, a primit diploma de debut, pentru rolul din filmul Tunelul semnat de acelasi Fr. Munteanu). Iubita cantareata de muzica usoara are aici rolul unei artiste amatoare, cam rea, cam artagoasa si antipatica si cam enervanta in viata de toate zilele, in detrimental celui care orbeste o iubeste, fireste Cornel Constantiniu. Dar Margareta Paslaru se achita ireprosabil de principalele sale sarcini.”


luni, 23 iulie 2018

Calendar 22-25 iulie 1971: Margareta Paslaru participa la Festivalul de Muzica Usoara Romaneasca de la Mamaia



Cinci compozitori au ales-o pe Margareta Paslaru sa le interpreteze piesele in concursul de creatie a Festivalului Mamaia 1971. 
La aceasta editie premiile I si II nu s-au acordat.
Dintre melodiile prezentate de Margareta Paslaru la sectiunea “creatie” o mentiune a primit Soarele dragostei - muzica George Grigoriu, text Romeo Iorgulescu. Artista a mai interpretat:
Linistea mea – muzica Gelu Solomonescu, versuri Aurel Storin
Si cerul, si luna, si marea – muzica Vasile Veselovschi, text Mihai Maximilian
Of – muzica Paul Urmuzescu, text Mihai Maximilian
Zarzarul – muzica Aurel Manolache, text Sasa Georgescu



Flacara - Magda Mihailescu -  nr. 844 -7 august 1971: In ceea ce priveste pe consacrati: le-am intalnit pe Margareta Paslaru, aceeasi inversunata a extragerii fiecarei picaturi de frumusete dintr-un cantec (…) 



duminică, 22 iulie 2018

Calendar 22-27 iulie 1975: Margareta Paslaru participa la Festivalul National de Muzica Usoara de la Mamaia


Margareta Paslaru interpretand "Aici la mine acasa"
La editia 1975 a Festivalului National de Muzica Usoara de la Mamaia, sectiunea creatie, Margareta Paslaru a fost aleasa sa interpreteze trei piese.

In palmares au intrat
– Melodiile dragosteimuzica Ion Cristinoiu, text Mihai Dumbravă- Premiul I
– Aici la mine acasămuzica George Grigoriu, text Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu - Premiul II
In duet cu Marina Voica artista a interpretat si compozitia lui Radu Serban, versuri Aurel Storin – Balada.
Margareta Paslaru a sustinut si un recital acompaniata de Orchestra condusa de Sile Dinicu.


Smaranda Oteanu scria in Scanteia 26.07.1975 despre evolutia artistei la aceaesta editie a festivalului : Margareta Paslaru – gandind fiecare idee muzicala, reusind sa ceeze pentru fiecare cantec o atmosfera specifica, convingatoare.

Margareta Paslaru in recital la Mamaia 1975


Margareta Paslaru interpreteaza "Melodiile dragostei"






sâmbătă, 21 iulie 2018

Calendar 17 - 27 iulie 1980: Margareta Paslaru invitata la Gala Julio/80 - Cuba


Margareta Paslaru a fost invitata pentru a doua oara in Cuba. Dupa succesul de la Festivalul Varadero 1967, artista a participat in perioada 17-27 iulie 1980 la Gala Julio 80 alaturi de artisti din Cehoslovacia, URSS, RD Germana, Ungaria, Polonia, Cuba





joi, 19 iulie 2018

Calendar 17-22 iulie 1973: Margareta Paslaru a participat la Festivalul National de Muzica Usoara de la Mamaia

In perioada 17-22 iulie 1973 Margareta Paslaru a participat la Festivalul National de Muzica Usoara Mamaia. Cinci compozitori au ales-o pentru a le interpreta piesele in concurs la sectia "creatie".
In palmaresul editiei au intrat: 
- Stelele - muzica George Grigoriu, text Angel Grigoriu șRomeo Iorgulescu - Premiul Consiliului Culturii și Educației Socialiste
- La noi - muzica Aurel Manolache, text Sașa Georgescu - Mențiune a Consiliului Culturii și Educației Socialiste
- Canta un ciobanaș - muzica Temistocle Popa - Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Romane
- Și m-am trezit că iubesc - muzica Temistocle Popa, versuri Aurel Storin - Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române
Margareta Paslaru a mai interpretat Nu te vreaumuzica Marius Teicu, text Flavia Buref si Seara - muzica Radu Serban, text Gheorghe Valcu



duminică, 15 iulie 2018

Calendar 15 iulie - 4 august 1974: Margareta Paslaru - spectacole la Queen Elizabeth Hall din Londra


Margareta Paslaru si ansamblul Doina Bucurestiului au sustinut  25 de spectacole la  Queen Elizabeth Hall din Londra. 
Artista a interpretat S-ar gati badea de nunta, Cantec din Oas, Nu-i bai, Ma dusei sa trec la Olt, Aseara vantul batea, Tarina de la Gaina.


MORNING STAR, London, 18.07.1974: "Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice."

EVENING NEWS - London, 1974: "And let me not forget Margareta Paslaru, a little Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy."

SOUTH LONDON ADVERTISER: "Romanian Dance Company at Queen Elizabeth Hall": "…The only named soloist is Margareta Paslaru, who combines an exceptionally deep contralto voice with a coquettish appearance and manner." (John Percival )






sâmbătă, 14 iulie 2018

Calendar 14-19 iulie 1964: Margareta Paslaru participa la Festivalul National de Muzica Usoara Mamaia


La cea de-a doua editie a Festivalului National de Muzica Usoara de la Mamaia (14-19 iulie 1964), Margareta Paslaru a fost solicitata sa interpreteze in cadrul concursului de creatie 6 melodii dintre care trei au fost premiate:
- Premiul Uniunii Compozitorilor si muzicologilor - Ca-n prima zi - muzica Elly Roman, text Eugen Mirea
Premiul UTM - Doua randunici - muzica Radu Serban, text Constantin Carjan
        - MentiuneOchii Tai - muzica Gelu Solomonescu, text Teodor Bals
Nici o dragoste nu e ca a noastra - muzica H.Malineanu, text J. Fulga si H.Negrin
E miraculos - muzica Elly Roman, text Eugen Mirea 
Da - muzica Alexandru Mandy, text Madeleine Fortunescu 

Gala Festivalului Mamaia 1964: Temistocle Popa, Radu Serban,
Aurelian Andreescu, Margareta Paslaru, Gelu Solomonescu,
Ilinca Cerbacev, Doina Badea

Compozitorul Gherase Dendrino o felicita pe Margareta Paslaru

In emisiunea "Atentie se canta" Horia Moculescu spunea : "Mamaia s-a nascut ca replica la Festivalul San Remo. In 1964 melodia "Doua randunici" (Radu Serban si interpretata de Margareta Paslaru), a fost una dintre marile succese ale muzicii usoare romanesti"











miercuri, 11 iulie 2018

Calendar 10-12 iulie 1970: Margareta Paslaru la "Olimpiada Cantecului" - Atena


In perioada 10-12 iulie 1970, la Atena, s-a desfasurat Festivalul "Olimpiada cantecului" - creatie. Tara noastra a fost reprezentata de compozitorul Ion Cristinoiu si melodia sa "Mediterana" - text Mihai Dumbrava interpretata de Margareta Paslaru. 



marți, 10 iulie 2018

Calendar 10 iulie 1967: Premiera "Care din doi?" cu Margareta Paslaru la primul rol in teatrul radiofonic


Anul 1967 marcheaza un nou debut pentru Margareta Paslaru: actrita de teatru radiofonic.

10 iulie 1967 – la Radio pe programul I se difuzeaza in premiera spectacolul "Care din doi?" de Radu Stanescu, regia Mihai Zirra. Margareta Paslaru interpreteaza rolul Miss Barbara si piesa “Varsta dulce cap de lemn” – orch. Edmond Deda; restul distributiei: Victor Rebengiuc, Aurel Rogalski, Coty Hociung, Vasile Florescu, Mihai Fotino, Radu Zaharescu, Sorin Balaban, Dumitru Furdui, Cosma Brasoveanu, Camelia Stanescu, s.a.
Click audio: Margareta Paslaru - Varsta dulce cap de lemn

Calendar 10 iulie 1960: Prima transmisie din studiourile TVR in care apare eleva Margareta Paslaru


Prima aparitie a elevei Margareta Paslaru intr-o emisiune transmisa in direct din studiourile Televiziunii Romane a fost pe 10 iulie 1960. Pana atunci tanara artista aparuse in spectacolele preluate de TVR de la Casa de Cultura Grivita Rosie.

Emisiunea "Toata lumea face sport" regizata de Valeriu Lazarov a fost dedicata sportivilor romani care se pregateau sa participe la Jocurile Olimpice Roma 1960.

Margareta Paslaru, Trio Grigoriu, Mircea Albulescu, Valeria Gagialov, Dorian Dron, Mircea Gogan
in emisiunea "Toata lumea face sport" 

luni, 9 iulie 2018

Radio Resita 9 iulie 2018: La multi ani, Margareta Paslaru!



Sursa: Radio Resita_ 09.07.2018_ autor Anca Bica Balalau
  
„Cheia fericirii e dragostea de oameni ce o dai fără să ceri nimic în locul ei”, mărturiseşte aniversata zilei, Margareta Pâslaru născuta într- o familie de artişti intr-o zi de 9 iulie. Bunicul său, Ion Dimitriu-Bârlad, al cărui bust a fost expus în cadrul mini-expoziţiei “Portrete de familie” din timpul lansării volumului “Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”, a fost un sculptor renumit; bunica sa cânta la pian şi picta în stil impresionist; mătuşa era balerină, iar mama, cântăreaţă de operă, Margareta Pâslaru a moştenit, la rândul ei, înclinaţiile spre artă, ştiind să cânte, să danseze, să creeze costume şi să interpreteze roluri interesante, având adesea alături artişti remarcabili ce au rămas în inimile oamenilor. Artista a făcut film, a cântat, a compus şi toată viaţa sa a pecetluit-o în slovele unei cărţi “Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”,ca pe o mărturie ce pogoară aripa timpului într-o adiere a unui destin extraordinar, confruntat cu graţia totală a menirii sale artistice.
Titlul volumului a fost ales, după cum declară chiar Margareta Pâslaru, ca urmare a obsesiei sale pentru ireversibilul TIMP, ce a urmărit-o încă de la vârsta de 9 ani, când a conştientizat că “nu va mai serba niciodată 9 ani la 9 iulie”. Această preocupare a continuat prin cântecele compuse de-a lungul timpului: “Ceasul vrăjitor” (1967), “Timpul” (1970), “Eu şi Timpul” (1980). Momentul decisiv pentru alegerea titlului cărţii autobiografice a rămas, însă, emoţionanta redescoperire, la 69 de ani, a bustului realizat de Corneliu Medrea, bust ce o reprezenta chiar pe artistă la 19 ani.
Despre rolul radioului românesc în cariera domniei sale mărturiseşte:
„Radioul a fost primul contact cu ascultătorii din toată țara. În anul 1958 cântam la Casa de Cultură, m-a remarcat Ileana Pop de la TV și am fost selecţionată. George Grigoriu m-a ascultat tot atunci şi mi-a compus „Chemarea mării” – prima înregistrare la RADIO în anul 1959. A rezonat în toată ţara. Ascultătorii au remarcat timbrul vocal, sinceritatea interpretării. Publicul fidel, reciprochează iubirea dăruită prin actul artistic… Cei mai importanți compozitori care au sprijinit cariera mea artistică sunt George Grigoriu, Radu Șerban și Temistocle Popa. Primul disc Electrecord în anul 1961 a bătut recordul vânzărilor.Muzica are avantajul de a fi accesibilă instantaneu peste mări şi ţări, la orice oră din zi şi noapte, in vârful muntelui, ori la malul mării, prin radio. Are limbajul internaţional – cel al sufletului. ”
Despre pubilcul pe care-l slujește, afirmă:
„Publicul a reţinut originalitatea, ceea ce l-a atras. Am fost aleasa unor valoroşi compozitori, regizori de teatru şi film, ceea ce a creat un produs artistic apreciat, admirat. Au contribuit şi propriile creaţii vestimentare, care au completat creaţia muzicală. Idealul meu era de a deveni , cum se spunea pe atunci, un actor total acela care cântă, dansează , compune, se acompaniază la un instrument, acela care prin acest recital complet suplinește o întreagă distribuție.Viata artistică dăruită publicului continuă prin creații propri, muzica populară, emisiuni radiofonice, cartea ‘Eu si Timpul’, susținerea tinerilor și acțiuni în folosul societății.Sărbătorirea de la Uniunea Compozitorilor cât și aniversarea a peste o jumătate de veac de la înregistrarea primului meu disc, m-au emoționat profund. Recunoașterea și aprecierea colaboratorilor manifestată prin „Trofeul Electrecord”, prezența admiratorilor veniți din toate colțurile țării cu brațe de flori, au încoronat soclul pe care am cântat peste jumătate de veac în stil ‘pâslăresc’. Sute de melodii, printre care ale celor 65 de compozitori care mi-au încredintat piesele lor, unii scriind special pentru mine, altele preluate din repertoriul internațional – filme, compoziții, muzică și text, sau inspirate de versurile poeților, au adus bucurie milioanelor de ascultători și continuă să atragă alte generații pe You Tube, Twitter, LinkedIn Facebook.Cred că fiecare artist creează o treaptă ce servește la urcușul noilor talente.”
Margareta Pâslaru este implicată în foarte multe acțiuni de caritate ,de susținere, un adevărat model pentru întreaga societate civilă, exprimându-și astfel altruismul și generozitatea.
„Faptul că  donez încă  din anul 1993 drepturile de autor rezultate  din vânzarea CD-urilor, ajută cauze meritorii. Muzica înseninează sufletul de la leagăn şi până la mormânt; aceasta am încercat şi eu să fac în viaţă, prin şi pentru dumneavoastră“, mărturisește distinsa artistă.
Despre  România:
„Ţara este casa părintească, locul în care dăruiesc bucurii prin muzica, împărtăşesc experienţa călătoriilor în lume, fapte bune, de pildă conceptul importat „Banca de Alimente” pentru Crucea Roşie. Acela ce s-a născut cu suflet de artist simte profound durerile omeneşti… De aceea îşi foloseste darul alinând suferinţele altora, prin arta sa”
În numele  familiei de jurnaliști și ascultători  Radio România  Reșița vă mulțumim pentru tot și vă transmitem un sincer LA MULȚI ANI, Margareta Pâslaru !
„Vibrante energii creatoare, Radio Reşiţa! La Mulţi Ani fructuoşi! Voi felicita întregul colectiv, prin muzică. Margareta Pâslaru vă mulțumește pentru atenție!”


Margareta Paslaru inclusa in rubrica "Masina timpului - 9 iulie" - TVR3


Sursa: Masina timpului_ TVR3_  9 iulie 2018_ autor Dan Trofin


"O zi interesanta pentru muzica usoara romaneasca. Sirul l-a deschis Margareta. La doar 15 ani si jumatate era dejea apreciata drept o voce unica. Restul e istorie si va deveni legenda."





Margareta Paslaru sarbatorita pe 9 iulie 2018 in direct la "Prietenii de la 11" - Antena 1


 
Prezentatorii emisiunii "Prietenii de la 11" au fost Diana Munteanu si Florin Ristei.







Oradea in direct: Marea artistă Margareta Pâslaru la aniversarea a 75 de ani de viaţă şi 60 de ani de carieră artistică



Sursa: Oradea in direct_ 9 iulie 2018_
Cântăreaţă de muzică uşoară şi populară, compozitoare şi textieră, actriţă de teatru şi film, Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. Şi-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica uşoară, în 1958, la un eveniment care a avut loc la Casa de Cultură Griviţa Roşie. Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, care realiza transmisii TV de la Casa de Cultură, în care apare şi Margareta. În acea perioadă a obţinut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiştilor amatori, conform stiri.tvr.ro.

A studiat pian, balet, pictură, cursul de perfecţionare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (Ministerul Culturii), la clasa Cameliei Dăscălescu. Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul Margaretei Pâslaru.

“Vocea amplă şi timbrul grav al Margaretei îi inspiră atât pe compozitorii clasici ai muzicii uşoare, precum Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, cât şi pe cei tineri pe atunci – Temistocle Popa, Florin Bogardo, Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Ţeicu. Au fost 65 de compozitori care i-au încredinţat creaţiile lor”.

Fiind implicată în acţiuni umanitare, interpreta a filmat în 2010 un clip publicitar, în cadrul campaniei ”Şcoala te face mare”, pentru a descuraja abandonul şcolar. În septembrie 2009, Crucea Roşie Română lansează proiectul ”Banca de Alimente” implementat în ţara noastră la iniţiativa Margaretei Pâslaru care a „importat” conceptul. Pentru implicarea sa în acest proiect de succes, în 2011 a primit Trofeul „Crucea Roşie 135 ani de Umanitate”, în acelaşi an fiind numită şi Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România.
Motto-ul după care s-a ghidat Margareta Pâslaru în aceste activităţi umanitare este ”în tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim ‘numele’ spre binele altora”.




Miscarea de rezistenta 9 iulie 2018: Astazi e ziua ta - Margareta Paslaru



Sursa: miscareaderezistenta.ro_ 09.07.2018_ autor Danut Deleanu

Cu ochi mari, albaștri, ca “apa mării, de pe întregul litoral”, cu un chip drăgălaș şi aluniță ștrengărească pe obrazul drept, asemeni celebrei Marilyn Monroe, minunata, legendara, unica Margareta Pâslaru a dominat fără drept de apel topurile și muzica ușoară românească, din anii 60-70, dând o nouă dimensiune, deschizând calea spre un nou început, revoluționând de-a dreptul acest segment muzical cu vocea sa nemaiauzită până atunci, cu timbrul său grav, vibrant. În acea vreme, nu era familie în România, care să fi cumpărat un pick-up și să nu aibă măcar un disc vinil cu Margareta!
A fost vedeta de necontestat a anilor 70-80, umplând săli de spectacol, jucând în filme şi în piese de teatru şi apărând pe micul ecran în aproape toate emisiunile de varietăţi ale televiziunii române. Păstrând şi azi aceeaşi energie juvenilă şi aceeaşi voce inconfundabilă, domnia sa este extrem de prolifică scoţând în continuare adevărate bijuterii muzicale, de cele mai multe ori făcând-o în scopuri caritabile
S-a născut la 9 iulie 1943, în București, și încă de la vârsta de trei ani, sub îndrumarea bunicului său, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, studiază dansul, pianul și pictura. Debutul în muzică îl face pe o scenă, în 58, la Casa de Cultură „Grivița Roșie”, unde fusese descoperită de Ileana Pop. În televiziune (adevărată rampă de lansare și de popularizare a tuturor artiștilor de atunci și de mai târziu) a debutat oarecum din întâmplare.
Era într-o cabină a vechii televiziuni (cu sediul în Moliere, nr.2), deoarece acceptase să filmeze o emisiune pentru copii cu „Așchiuță” și Daniela Anencov. În așteptare, începe să feredoneze câteva frânturi din „Picolissimo serenada”, a lui Vico Torriani. Vocea ei gravă îi stârnește curiozitatea lui Valeriu Lazarov, care tocmai trecea pe culoar. Crede că e o soprană, dar dă peste o școlăriță cu codițe împletite și pălărie de pai. O ia de mână, o duce în platou și-o pune să cânte cu orchestra lui Petrică Firulescu. În seara aceea intra în direct cu „Picolissimo serenada”!
După emisiune a fost contactată de George Grigoriu, care-i și compusese o piesă, piesă ce avea să devină celebră: „Și-n apa mării, de pe întregul litoral...”. Așa s-a născut legenda! De atunci începe o carieră fulminantă: 65 de compozitori se întrec în a-i compune cântecele, radioul o difuzează permanent, Casa de Discuri „Electrecord” îi scoate disc după disc (cu vânzări record), televiziunea nu mai prididește s-o cheme la toate emisiunile de divertisment și la celebrele revelioane, cinematografia o ispitește cu roluri de zână bună (în „Veronica” și „Veronica se întoarce”), cu „Melodii-Melodii”, „Împușcături pe portativ” și alte peste 10 filme.
Începând cu anul 1961, când obține Premiul I la Concursul Artiștilor Amatori și până la începutul acestui an, obține zeci și zeci de premii naționale și internaționale, premii care răsplătesc și definesc munca ei de-o viață, cariera artistică și incredibilul talent.
Se știe că, în 1983, Margareta părăsea România, urmându-și soțul în America, însă plecarea a fost numai fizică, deoarece sufletul i-a rămas permanent în țara în care a cunoscut bucuria de a cânta, dragostea și prețuirea oamenilor, gloria. Drept dovadă, după 1989, Margareta a fost aproape tot timpul prezentă în țară, ocupându-se de tot felul de proiecte, implicându-se în plan social cât trei guverne la un loc!
În 1996, lansează o casetă audio şi un CD “The best of…” , donând Comitetului Român UNICEF toate încasările . În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul “Margareta Pâslaru – de dragul copiilor”, în coproducţie cu UNICEF, urmând ca toate încasările să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajaţi din România.
De atunci, cu energia unui veritabil perpetuum mobile, aproape an de an, a creat evenimente şi a iniţiat proiecte în scopuri caritabile. Să amintim numai că, acum doi ani, buna și inimoasa Margareta a lansat albumul de autor „Cum să te las?”, în beneficiul supraviețuitorilor de la Colectiv, iar, de curând, la 29 martie 2018, a lansat albumul de autor “Providenţa” (prilej cu care artista aniversează 60 de ani de activitate), album realizat în beneficul Asociaţiei Nevăzătorilor din România.
Astăzi, legendara, unica, neobosita, inimoasa „Pâslărița” împlinește 75 de ani, ani din care peste jumătate de secol i-am fredonat cântecele și i-am rostit cu drag numele. Să-i dăruim trandafiri din grădina bucuriilor, să-i urăm clipe minunate, liniște sufletească, energie pentru a duce mai departe proiectele pe care și le dorește și să-i lase toamna vieții pomii verzi ai anilor ce vor veni! La mulți ani, doamnă Margareta Pâslaru!