Faceți căutări pe acest blog

duminică, 29 iulie 2018

Calendar: 29 iulie - 1 august 1971 - Margareta Paslaru premiata la Festivalul din Malta


Flacara nr.845, 14.08.1971



Informatia 5 august 1971: Margareta Paslaru si George Grigoriu la Festivalul din Malta
Intre 29 iulie si 1 august, in capitala Maltei, La Valetta, s-a desfasurat al III-lea Festival International al cantecului la care, printre interpreti si compozitori din 19 tari, au participat si emisari ai muzicii usoare romanesti: compozitorul George Grigoriu, in dubla calitate de concurent (la concursul de creatie), si de menbru in juriu, si Margareta Paslaru, care a participat la competitia interpretilor, prezentand, totodata piesa lui George Grigoriu. Ambii si-au inscris numele in palmaresul festivalului: Marele premiu al presei internationale a fost acordat Margaretei Paslaru, pentru felul in care a interpretat "Tarina", orchestrata de Richard Oschanischi, si "Tam, ram, pam, pam" de George Grigoriu, pe versuri de Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu: la randul sau, George Grigoriu a obtinut, pentru cantecul sau, compus special pentru festival, premiul III - trofeul de bronz.

sâmbătă, 28 iulie 2018

Calendar 26 – 31 iulie 1976: Margareta Paslaru participa la Festivalul Mamaia’76



La Festivalul National de Muzica Usoara Mamaia ’76 Margareta Paslaru a interpretat cinci melodii dintre care una pe text propriu.
Premiul II a fost obtinut de piesa Un roman de dragoste – muzica Temistocle Popa, text Mihai Dumbrava.
Sa fii invingator – muzica Temistocle Popa, text Margareta Paslaru
Pana ieri  - muzica Horia Moculescu, text Mihai Maximilian
Casa mea – muzica Florin Bogardo, text Alexandru Mandy
Numai cerul si pamantul – muzica Vasile Veselovschi, text Gheorghe Valcu
Dobrogea noua - iulie 1976 « Margareta Paslaru debuteaza la Mamaia ...ca poeta! Se pare ca cel mai solicitat interpret de catre compozitorii care participa la actuala editie a concursului este atat de apreciata Margareta Paslaru.
Margareta Paslaru ne-a declarat: pentru mine concursul Mamaia '76 reprezinta un debut foarte important. Da. Desi am participat pana in prezent la aproape toate editiile, este pentru prima data cand concurez in calitate de textier. Temistocle Popa a scris muzica, iar eu versurile melodiei "Sa fii invingator". Sa recunoastem ca in momentul in care am compus-o, nu ne gandeam la victoriile noastre de la Montreal, dar iata cat de bine se potriveste! »
Scanteia joi 29 iulie 1976 : « Au fost prezenti pe scena concursului cei mai buni solisti ai momentului actual. Dintre ei s-au detasat Margareta Paslaru (cu cinci piese) un exemplu de interpretare, tinuta artistica si costumatie de scena ».
Margareta Paslaru a sustinut si un recital care a inclus piesele : Melodiile dragostei, Porti inalte, Frumoasa-i ziua, Cantec din Oas si compozitiile proprii – muzica si text - E-o lupta-n toate cele, Fara sa vrei. Artista a fost acompaniata de formatia Romanticii  condusa de Mircea Dragan.

joi, 26 iulie 2018

Calendar 25 – 27 iulie 1969: Margareta Paslaru la Festivalul Mamaia


 
VIDEO: Sa nu uitam nicicand sa iubim trandafirii                            Dupa noapte vine zi

La sectiunea "melodii lansate intre aprilie 1968 - aprilie 1969" Margareta Paslaru a interpretat Sa nu uitam nicicand sa iubim trandafirii - muzica Florin Bogardo, text  Ovidiu Dumitru, piesa distinsa cu Premiul II si Dupa noapte vine zi – muzica Aurel Giroveanu, versuri Tudor Musatescu.
In concursul de prime auditii artista a prezentat Acelasi cantec – muzica, text Laurentiu Profeta.
Informatia - 26 iulie 1969 - A. Sandu: « Margareta Paslaru atesta acum un control aproape ireprosabil al mijloacelor de expresie, o veritabila stiinta a interpretarii ce vizeaza conciziunea, precizia fiecarei intonatii, a fiecarui gest si a fiecarei miscari, in scopul comunicarii cu maxima elocventa a continutului cantecului»
Tomis - Nr.8 august 1969 - Geo Costinescu: «Si iata-l pe Florin Bogardo ale carei melodii "Sa nu uitam sa iubim trandafirii", si "Ora cantecului" sant pe buzele tuturor, acordandu-i-se doar premiul II, la egalitate cu confratele sau de pe cealalta lista, Vasile Vasilacje Junior. Un frumos moment l-a constituit si aparitia mult apreciatei soliste de muzica usoara Margareta Paslaru, care, in stilul ei propriu, a dat o interpretare de certa calitate slagarului "Sa nu uitam sa iubim trandafirii" ( de Florin Bogardo pe versuri de Ovidiu Dumitru) ».
Flacara nr.741- 9 august 1969 - "(...) Margareta Paslaru, nu a concurat ci a fost mesagera unor cantece, mai noi sau mai vechi, carora le-a daruit farmecul personalitatii sale.(...)" 

marți, 24 iulie 2018

Calendar 24 iulie 1978: premiera filmului "Melodii, melodii" cu Margareta Paslaru in rolul Lia



"Melodii, melodii" este al doilea film pentru care regizorul si scenaristul Francisc Munteanu a ales-o pe Margareta Paslaru ca interpreta a rolului principal feminin - Lia Bogdan. 
Din distributie au mai facut parte Cornel Constantiniu, Jean Constantin, Radu Goldis, Sergiu Zagardan, Cornel Patrichi, Marga Barbu, Amza Pelea, Aurel Giurumia iar muzica a fost compusa de Temistocle Popa. 
Premiera a avut loc la cinema Scala pe 24 iulie 1978.



D.I. SuchianuRomania Literara 10.08.1978: “Margareta Paslaru isi compune rolul ca o actrita: cu inventiile ei de fizionomie, este exact ce trebuie in acea poveste de improvizatie permanenta pe baza de suparare si elan impentinent. Prin ea scena din Carmen isi dobandeste valoarea, structura”
Video "Habanera" din opera "Carmen" de Bizet - parodie cu Margareta Paslaru, Cornel Constantiniu, Sergiu Zagardan, Cornel Patrichi si Radu Goldis
Magda Mihailescu, Informatia 26.07.1978: “prezenta unei cantarete ca Margareta Paslaru care, actrita innascuta fiind, stie sa intre cu inteligenta in pielea darzei amatoare”
Rodica Lipatti, Cinema, august 1968: "Margareta Paslaru (care a luat, candva, la Mamaia, si un premiu pentru debut in cinematografie tot intr-un film al lui Francisc Munteanu numit Tunelul), ea singura ar fi putut garanta succesul, nu numai de public, al unei comedii musicale. Dar Margareta Paslaru, cea atat de talentata, atat de constiincioasa, cea atat de exigent si autoexigenta, Margareta Paslaru cea foto- si telegenica, este aici deservita. Cu alte cuvinte, neslujita, nevalorificata, neavantajata, adica nefolosita decat pe coardele ei vocale.” 
Radu GeorgescuSaptamana 28.07.1978: “In fruntea cantaretilor se situeaza Margareta Paslaru ( pe care n-am trecut-o la “actori”, cu toate ca inca din 1966 la Mamaia, a primit diploma de debut, pentru rolul din filmul Tunelul semnat de acelasi Fr. Munteanu). Iubita cantareata de muzica usoara are aici rolul unei artiste amatoare, cam rea, cam artagoasa si antipatica si cam enervanta in viata de toate zilele, in detrimental celui care orbeste o iubeste, fireste Cornel Constantiniu. Dar Margareta Paslaru se achita ireprosabil de principalele sale sarcini.”


luni, 23 iulie 2018

Calendar 22-25 iulie 1971: Margareta Paslaru participa la Festivalul de Muzica Usoara Romaneasca de la Mamaia



Cinci compozitori au ales-o pe Margareta Paslaru sa le interpreteze piesele in concursul de creatie a Festivalului Mamaia 1971. 
La aceasta editie premiile I si II nu s-au acordat.
Dintre melodiile prezentate de Margareta Paslaru la sectiunea “creatie” o mentiune a primit Soarele dragostei - muzica George Grigoriu, text Romeo Iorgulescu. Artista a mai interpretat:
Linistea mea – muzica Gelu Solomonescu, versuri Aurel Storin
Si cerul, si luna, si marea – muzica Vasile Veselovschi, text Mihai Maximilian
Of – muzica Paul Urmuzescu, text Mihai Maximilian
Zarzarul – muzica Aurel Manolache, text Sasa Georgescu



Flacara - Magda Mihailescu -  nr. 844 -7 august 1971: In ceea ce priveste pe consacrati: le-am intalnit pe Margareta Paslaru, aceeasi inversunata a extragerii fiecarei picaturi de frumusete dintr-un cantec (…) 



duminică, 22 iulie 2018

Calendar 22-27 iulie 1975: Margareta Paslaru participa la Festivalul National de Muzica Usoara de la Mamaia


Margareta Paslaru interpretand "Aici la mine acasa"
La editia 1975 a Festivalului National de Muzica Usoara de la Mamaia, sectiunea creatie, Margareta Paslaru a fost aleasa sa interpreteze trei piese.

In palmares au intrat
– Melodiile dragosteimuzica Ion Cristinoiu, text Mihai Dumbravă- Premiul I
– Aici la mine acasămuzica George Grigoriu, text Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu - Premiul II
In duet cu Marina Voica artista a interpretat si compozitia lui Radu Serban, versuri Aurel Storin – Balada.
Margareta Paslaru a sustinut si un recital acompaniata de Orchestra condusa de Sile Dinicu.


Smaranda Oteanu scria in Scanteia 26.07.1975 despre evolutia artistei la aceaesta editie a festivalului : Margareta Paslaru – gandind fiecare idee muzicala, reusind sa ceeze pentru fiecare cantec o atmosfera specifica, convingatoare.

Margareta Paslaru in recital la Mamaia 1975


Margareta Paslaru interpreteaza "Melodiile dragostei"






sâmbătă, 21 iulie 2018

Calendar 17 - 27 iulie 1980: Margareta Paslaru invitata la Gala Julio/80 - Cuba


Margareta Paslaru a fost invitata pentru a doua oara in Cuba. Dupa succesul de la Festivalul Varadero 1967, artista a participat in perioada 17-27 iulie 1980 la Gala Julio 80 alaturi de artisti din Cehoslovacia, URSS, RD Germana, Ungaria, Polonia, Cuba




joi, 19 iulie 2018

Calendar 17-22 iulie 1973: Margareta Paslaru a participat la Festivalul National de Muzica Usoara de la Mamaia

In perioada 17-22 iulie 1973 Margareta Paslaru a participat la Festivalul National de Muzica Usoara Mamaia. Cinci compozitori au ales-o pentru a le interpreta piesele in concurs la sectia "creatie".
In palmaresul editiei au intrat: 
- Stelele - muzica George Grigoriu, text Angel Grigoriu șRomeo Iorgulescu - Premiul Consiliului Culturii și Educației Socialiste
- La noi - muzica Aurel Manolache, text Sașa Georgescu - Mențiune a Consiliului Culturii și Educației Socialiste
- Canta un ciobanaș - muzica Temistocle Popa - Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Romane
- Și m-am trezit că iubesc - muzica Temistocle Popa, versuri Aurel Storin - Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române
Margareta Paslaru a mai interpretat Nu te vreaumuzica Marius Teicu, text Flavia Buref si Seara - muzica Radu Serban, text Gheorghe Valcu



duminică, 15 iulie 2018

Calendar 15 iulie - 4 august 1974: Margareta Paslaru - spectacole la Queen Elizabeth Hall din Londra


Margareta Paslaru si ansamblul Doina Bucurestiului au sustinut  25 de spectacole la  Queen Elizabeth Hall din Londra. 
Artista a interpretat S-ar gati badea de nunta, Cantec din Oas, Nu-i bai, Ma dusei sa trec la Olt, Aseara vantul batea, Tarina de la Gaina.


MORNING STAR, London, 18.07.1974: "Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice."

EVENING NEWS - London, 1974: "And let me not forget Margareta Paslaru, a little Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy."

SOUTH LONDON ADVERTISER: "Romanian Dance Company at Queen Elizabeth Hall": "…The only named soloist is Margareta Paslaru, who combines an exceptionally deep contralto voice with a coquettish appearance and manner." (John Percival )






sâmbătă, 14 iulie 2018

Calendar 14-19 iulie 1964: Margareta Paslaru participa la Festivalul National de Muzica Usoara Mamaia


La cea de-a doua editie a Festivalului National de Muzica Usoara de la Mamaia (14-19 iulie 1964), Margareta Paslaru a fost solicitata sa interpreteze in cadrul concursului de creatie 6 melodii dintre care trei au fost premiate:
- Premiul Uniunii Compozitorilor si muzicologilor - Ca-n prima zi - muzica Elly Roman, text Eugen Mirea
Premiul UTM - Doua randunici - muzica Radu Serban, text Constantin Carjan
          - MentiuneOchii Tai - muzica Gelu Solomonescu, text Teodor Bals
Nici o dragoste nu e ca a noastra - muzica H.Malineanu, text J.Fulga
E miraculos - muzica Elly Roman, text Eugen Mirea 
Da - muzica Alexandru Mandy, text Madeleine Fortunescu 

Gala Festivalului Mamaia 1964: Temistocle Popa, Radu Serban,
Aurelian Andreescu, Margareta Paslaru, Gelu Solomonescu,
Ilinca Cerbacev, Doina Badea

Compozitorul Gherase Dendrino o felicita pe Margareta Paslaru

In emisiunea "Atentie se canta" Horia Moculescu spunea : "Mamaia s-a nascut ca replica la Festivalul San Remo. In 1964 melodia "Doua randunici" (Radu Serban si interpretata de Margareta Paslaru), a fost una dintre marile succese ale muzicii usoare romanesti"











miercuri, 11 iulie 2018

Calendar 10-12 iulie 1970: Margareta Paslaru la "Olimpiada Cantecului" - Atena


In perioada 10-12 iulie 1970, la Atena, s-a desfasurat Festivalul "Olimpiada cantecului" - creatie. Tara noastra a fost reprezentata de compozitorul Ion Cristinoiu si melodia sa "Mediterana" - text Mihai Dumbrava interpretata de Margareta Paslaru. 



marți, 10 iulie 2018

Calendar 10 iulie 1967: Premiera "Care din doi?" cu Margareta Paslaru la primul rol in teatrul radiofonic


Anul 1967 marcheaza un nou debut pentru Margareta Paslaru: actrita de teatru radiofonic.

10 iulie 1967 – la Radio pe programul I se difuzeaza in premiera spectacolul "Care din doi?" de Radu Stanescu, regia Mihai Zirra. Margareta Paslaru interpreteaza rolul Miss Barbara si piesa “Varsta dulce cap de lemn” – orch. Edmond Deda; restul distributiei: Victor Rebengiuc, Aurel Rogalski, Coty Hociung, Vasile Florescu, Mihai Fotino, Radu Zaharescu, Sorin Balaban, Dumitru Furdui, Cosma Brasoveanu, Camelia Stanescu, s.a.
Click audio: Margareta Paslaru - Varsta dulce cap de lemn

Calendar 10 iulie 1960: Prima transmisie din studiourile TVR in care apare eleva Margareta Paslaru


Prima aparitie a elevei Margareta Paslaru intr-o emisiune transmisa in direct din studiourile Televiziunii Romane a fost pe 10 iulie 1960. Pana atunci tanara artista aparuse in spectacolele preluate de TVR de la Casa de Cultura Grivita Rosie.

Emisiunea "Toata lumea face sport" regizata de Valeriu Lazarov a fost dedicata sportivilor romani care se pregateau sa participe la Jocurile Olimpice Roma 1960.

Margareta Paslaru, Trio Grigoriu, Mircea Albulescu, Valeria Gagialov, Dorian Dron, Mircea Gogan
in emisiunea "Toata lumea face sport" 

luni, 9 iulie 2018

Radio Resita 9 iulie 2018: La multi ani, Margareta Paslaru!



Sursa: Radio Resita_ 09.07.2018_ autor Anca Bica Balalau
  
„Cheia fericirii e dragostea de oameni ce o dai fără să ceri nimic în locul ei”, mărturiseşte aniversata zilei, Margareta Pâslaru născuta într- o familie de artişti intr-o zi de 9 iulie. Bunicul său, Ion Dimitriu-Bârlad, al cărui bust a fost expus în cadrul mini-expoziţiei “Portrete de familie” din timpul lansării volumului “Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”, a fost un sculptor renumit; bunica sa cânta la pian şi picta în stil impresionist; mătuşa era balerină, iar mama, cântăreaţă de operă, Margareta Pâslaru a moştenit, la rândul ei, înclinaţiile spre artă, ştiind să cânte, să danseze, să creeze costume şi să interpreteze roluri interesante, având adesea alături artişti remarcabili ce au rămas în inimile oamenilor. Artista a făcut film, a cântat, a compus şi toată viaţa sa a pecetluit-o în slovele unei cărţi “Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”,ca pe o mărturie ce pogoară aripa timpului într-o adiere a unui destin extraordinar, confruntat cu graţia totală a menirii sale artistice.
Titlul volumului a fost ales, după cum declară chiar Margareta Pâslaru, ca urmare a obsesiei sale pentru ireversibilul TIMP, ce a urmărit-o încă de la vârsta de 9 ani, când a conştientizat că “nu va mai serba niciodată 9 ani la 9 iulie”. Această preocupare a continuat prin cântecele compuse de-a lungul timpului: “Ceasul vrăjitor” (1967), “Timpul” (1970), “Eu şi Timpul” (1980). Momentul decisiv pentru alegerea titlului cărţii autobiografice a rămas, însă, emoţionanta redescoperire, la 69 de ani, a bustului realizat de Corneliu Medrea, bust ce o reprezenta chiar pe artistă la 19 ani.
Despre rolul radioului românesc în cariera domniei sale mărturiseşte:
„Radioul a fost primul contact cu ascultătorii din toată țara. În anul 1958 cântam la Casa de Cultură, m-a remarcat Ileana Pop de la TV și am fost selecţionată. George Grigoriu m-a ascultat tot atunci şi mi-a compus „Chemarea mării” – prima înregistrare la RADIO în anul 1959. A rezonat în toată ţara. Ascultătorii au remarcat timbrul vocal, sinceritatea interpretării. Publicul fidel, reciprochează iubirea dăruită prin actul artistic… Cei mai importanți compozitori care au sprijinit cariera mea artistică sunt George Grigoriu, Radu Șerban și Temistocle Popa. Primul disc Electrecord în anul 1961 a bătut recordul vânzărilor.Muzica are avantajul de a fi accesibilă instantaneu peste mări şi ţări, la orice oră din zi şi noapte, in vârful muntelui, ori la malul mării, prin radio. Are limbajul internaţional – cel al sufletului. ”
Despre pubilcul pe care-l slujește, afirmă:
„Publicul a reţinut originalitatea, ceea ce l-a atras. Am fost aleasa unor valoroşi compozitori, regizori de teatru şi film, ceea ce a creat un produs artistic apreciat, admirat. Au contribuit şi propriile creaţii vestimentare, care au completat creaţia muzicală. Idealul meu era de a deveni , cum se spunea pe atunci, un actor total acela care cântă, dansează , compune, se acompaniază la un instrument, acela care prin acest recital complet suplinește o întreagă distribuție.Viata artistică dăruită publicului continuă prin creații propri, muzica populară, emisiuni radiofonice, cartea ‘Eu si Timpul’, susținerea tinerilor și acțiuni în folosul societății.Sărbătorirea de la Uniunea Compozitorilor cât și aniversarea a peste o jumătate de veac de la înregistrarea primului meu disc, m-au emoționat profund. Recunoașterea și aprecierea colaboratorilor manifestată prin „Trofeul Electrecord”, prezența admiratorilor veniți din toate colțurile țării cu brațe de flori, au încoronat soclul pe care am cântat peste jumătate de veac în stil ‘pâslăresc’. Sute de melodii, printre care ale celor 65 de compozitori care mi-au încredintat piesele lor, unii scriind special pentru mine, altele preluate din repertoriul internațional – filme, compoziții, muzică și text, sau inspirate de versurile poeților, au adus bucurie milioanelor de ascultători și continuă să atragă alte generații pe You Tube, Twitter, LinkedIn Facebook.Cred că fiecare artist creează o treaptă ce servește la urcușul noilor talente.”
Margareta Pâslaru este implicată în foarte multe acțiuni de caritate ,de susținere, un adevărat model pentru întreaga societate civilă, exprimându-și astfel altruismul și generozitatea.
„Faptul că  donez încă  din anul 1993 drepturile de autor rezultate  din vânzarea CD-urilor, ajută cauze meritorii. Muzica înseninează sufletul de la leagăn şi până la mormânt; aceasta am încercat şi eu să fac în viaţă, prin şi pentru dumneavoastră“, mărturisește distinsa artistă.
Despre  România:
„Ţara este casa părintească, locul în care dăruiesc bucurii prin muzica, împărtăşesc experienţa călătoriilor în lume, fapte bune, de pildă conceptul importat „Banca de Alimente” pentru Crucea Roşie. Acela ce s-a născut cu suflet de artist simte profound durerile omeneşti… De aceea îşi foloseste darul alinând suferinţele altora, prin arta sa”
În numele  familiei de jurnaliști și ascultători  Radio România  Reșița vă mulțumim pentru tot și vă transmitem un sincer LA MULȚI ANI, Margareta Pâslaru !
„Vibrante energii creatoare, Radio Reşiţa! La Mulţi Ani fructuoşi! Voi felicita întregul colectiv, prin muzică. Margareta Pâslaru vă mulțumește pentru atenție!”


Margareta Paslaru inclusa in rubrica "Masina timpului - 9 iulie" - TVR3


Sursa: Masina timpului_ TVR3_  9 iulie 2018_ autor Dan Trofin


"O zi interesanta pentru muzica usoara romaneasca. Sirul l-a deschis Margareta. La doar 15 ani si jumatate era dejea apreciata drept o voce unica. Restul e istorie si va deveni legenda."





Margareta Paslaru sarbatorita pe 9 iulie 2018 in direct la "Prietenii de la 11" - Antena 1


 
Prezentatorii emisiunii "Prietenii de la 11" au fost Diana Munteanu si Florin Ristei.







Oradea in direct: Marea artistă Margareta Pâslaru la aniversarea a 75 de ani de viaţă şi 60 de ani de carieră artistică



Sursa: Oradea in direct_ 9 iulie 2018_
Cântăreaţă de muzică uşoară şi populară, compozitoare şi textieră, actriţă de teatru şi film, Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. Şi-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica uşoară, în 1958, la un eveniment care a avut loc la Casa de Cultură Griviţa Roşie. Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, care realiza transmisii TV de la Casa de Cultură, în care apare şi Margareta. În acea perioadă a obţinut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiştilor amatori, conform stiri.tvr.ro.

A studiat pian, balet, pictură, cursul de perfecţionare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (Ministerul Culturii), la clasa Cameliei Dăscălescu. Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul Margaretei Pâslaru.

“Vocea amplă şi timbrul grav al Margaretei îi inspiră atât pe compozitorii clasici ai muzicii uşoare, precum Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, cât şi pe cei tineri pe atunci – Temistocle Popa, Florin Bogardo, Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Ţeicu. Au fost 65 de compozitori care i-au încredinţat creaţiile lor”.

Fiind implicată în acţiuni umanitare, interpreta a filmat în 2010 un clip publicitar, în cadrul campaniei ”Şcoala te face mare”, pentru a descuraja abandonul şcolar. În septembrie 2009, Crucea Roşie Română lansează proiectul ”Banca de Alimente” implementat în ţara noastră la iniţiativa Margaretei Pâslaru care a „importat” conceptul. Pentru implicarea sa în acest proiect de succes, în 2011 a primit Trofeul „Crucea Roşie 135 ani de Umanitate”, în acelaşi an fiind numită şi Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România.
Motto-ul după care s-a ghidat Margareta Pâslaru în aceste activităţi umanitare este ”în tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim ‘numele’ spre binele altora”.




Miscarea de rezistenta 9 iulie 2018: Astazi e ziua ta - Margareta Paslaru



Sursa: miscareaderezistenta.ro_ 09.07.2018_ autor Danut Deleanu

Cu ochi mari, albaștri, ca “apa mării, de pe întregul litoral”, cu un chip drăgălaș şi aluniță ștrengărească pe obrazul drept, asemeni celebrei Marilyn Monroe, minunata, legendara, unica Margareta Pâslaru a dominat fără drept de apel topurile și muzica ușoară românească, din anii 60-70, dând o nouă dimensiune, deschizând calea spre un nou început, revoluționând de-a dreptul acest segment muzical cu vocea sa nemaiauzită până atunci, cu timbrul său grav, vibrant. În acea vreme, nu era familie în România, care să fi cumpărat un pick-up și să nu aibă măcar un disc vinil cu Margareta!
A fost vedeta de necontestat a anilor 70-80, umplând săli de spectacol, jucând în filme şi în piese de teatru şi apărând pe micul ecran în aproape toate emisiunile de varietăţi ale televiziunii române. Păstrând şi azi aceeaşi energie juvenilă şi aceeaşi voce inconfundabilă, domnia sa este extrem de prolifică scoţând în continuare adevărate bijuterii muzicale, de cele mai multe ori făcând-o în scopuri caritabile
S-a născut la 9 iulie 1943, în București, și încă de la vârsta de trei ani, sub îndrumarea bunicului său, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, studiază dansul, pianul și pictura. Debutul în muzică îl face pe o scenă, în 58, la Casa de Cultură „Grivița Roșie”, unde fusese descoperită de Ileana Pop. În televiziune (adevărată rampă de lansare și de popularizare a tuturor artiștilor de atunci și de mai târziu) a debutat oarecum din întâmplare.
Era într-o cabină a vechii televiziuni (cu sediul în Moliere, nr.2), deoarece acceptase să filmeze o emisiune pentru copii cu „Așchiuță” și Daniela Anencov. În așteptare, începe să feredoneze câteva frânturi din „Picolissimo serenada”, a lui Vico Torriani. Vocea ei gravă îi stârnește curiozitatea lui Valeriu Lazarov, care tocmai trecea pe culoar. Crede că e o soprană, dar dă peste o școlăriță cu codițe împletite și pălărie de pai. O ia de mână, o duce în platou și-o pune să cânte cu orchestra lui Petrică Firulescu. În seara aceea intra în direct cu „Picolissimo serenada”!
După emisiune a fost contactată de George Grigoriu, care-i și compusese o piesă, piesă ce avea să devină celebră: „Și-n apa mării, de pe întregul litoral...”. Așa s-a născut legenda! De atunci începe o carieră fulminantă: 65 de compozitori se întrec în a-i compune cântecele, radioul o difuzează permanent, Casa de Discuri „Electrecord” îi scoate disc după disc (cu vânzări record), televiziunea nu mai prididește s-o cheme la toate emisiunile de divertisment și la celebrele revelioane, cinematografia o ispitește cu roluri de zână bună (în „Veronica” și „Veronica se întoarce”), cu „Melodii-Melodii”, „Împușcături pe portativ” și alte peste 10 filme.
Începând cu anul 1961, când obține Premiul I la Concursul Artiștilor Amatori și până la începutul acestui an, obține zeci și zeci de premii naționale și internaționale, premii care răsplătesc și definesc munca ei de-o viață, cariera artistică și incredibilul talent.
Se știe că, în 1983, Margareta părăsea România, urmându-și soțul în America, însă plecarea a fost numai fizică, deoarece sufletul i-a rămas permanent în țara în care a cunoscut bucuria de a cânta, dragostea și prețuirea oamenilor, gloria. Drept dovadă, după 1989, Margareta a fost aproape tot timpul prezentă în țară, ocupându-se de tot felul de proiecte, implicându-se în plan social cât trei guverne la un loc!
În 1996, lansează o casetă audio şi un CD “The best of…” , donând Comitetului Român UNICEF toate încasările . În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul “Margareta Pâslaru – de dragul copiilor”, în coproducţie cu UNICEF, urmând ca toate încasările să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajaţi din România.
De atunci, cu energia unui veritabil perpetuum mobile, aproape an de an, a creat evenimente şi a iniţiat proiecte în scopuri caritabile. Să amintim numai că, acum doi ani, buna și inimoasa Margareta a lansat albumul de autor „Cum să te las?”, în beneficiul supraviețuitorilor de la Colectiv, iar, de curând, la 29 martie 2018, a lansat albumul de autor “Providenţa” (prilej cu care artista aniversează 60 de ani de activitate), album realizat în beneficul Asociaţiei Nevăzătorilor din România.
Astăzi, legendara, unica, neobosita, inimoasa „Pâslărița” împlinește 75 de ani, ani din care peste jumătate de secol i-am fredonat cântecele și i-am rostit cu drag numele. Să-i dăruim trandafiri din grădina bucuriilor, să-i urăm clipe minunate, liniște sufletească, energie pentru a duce mai departe proiectele pe care și le dorește și să-i lase toamna vieții pomii verzi ai anilor ce vor veni! La mulți ani, doamnă Margareta Pâslaru!


Agerpres Documentar: Marea artista Margareta Paslaru la aniversarea a 75 de ani de viata si 60 de ani de cariera artistica




Sursa: Agerpres 9 iulie 2018

Margareta Pâslaru este artista care a revoluţionat muzica uşoară românească şi care, în cei 60 de ani de carieră artistică neîntreruptă pe diferite planuri, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci şi prin multitudinea de valenţe ale talentului său. Marea artistă - care la 9 iulie 2018 împlineşte 75 de ani - este mereu activă, plină de idei şi iniţiative, mereu preocupată nu doar de muzică, ci şi de acţiuni caritabile.
Cântăreaţă de muzică uşoară şi populară, compozitoare şi textieră, actriţă de teatru şi film, Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. Şi-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica uşoară, în 1958, la un eveniment care a avut loc la Casa de Cultură Griviţa Roşie. Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, care realiza transmisii TV de la Casa de Cultură, în care apare şi Margareta. În acea perioadă a obţinut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiştilor amatori.
Într-o emisiune dedicată sportivilor români participanţi la Olimpiada de la Roma, ''Toată lumea face sport'', din 10 iulie 1960, este solicitată de realizatori (Valeriu Lazarov şi George Mihalache) şi cântă ''Picolissima serenada'' în limba italiană. După aceea, lansează, cu Marina Voica, un cântec care a devenit un mare şlagăr al anilor '60 - ''Pe aripa vântului''. După 15 ani, cele două artiste au lansat, la Mamaia, şlagărul ''Baladă'', potrivit site-ului artistei,  margaretapaslaru.blogspot.com.
În 1959, tânărul compozitor George Grigoriu, auzind-o cântând şi apreciindu-i timbrul special, compune pentru eleva Pâslaru Margareta ''Chemarea mării'' ("Şi-n apa mării", cum o numea publicul). Înregistrată la Radio România, piesa în interpretarea tinerei soliste devine un mare şlagăr . ''Chemarea mării'' marchează şi debutul discografic al Margaretei, bătând toate recordurile de vânzare în 1961. Mai târziu, George Grigoriu a fost cel care a numit-o ''un mit al muzicii uşoare''.
Discul de Aur - primit în 1968 - o catapultează la Cannes, anul următor, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. şi apare pe aceeaşi scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.


A studiat pian, balet, pictură, cursul de perfecţionare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (Ministerul Culturii), la clasa Cameliei Dăscălescu. Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul Margaretei Pâslaru.
Urmează o ascensiune rapidă pentru tânăra cântăreaţă, care lansează şlagăr după şlagăr: ''Mandolina mea'' şi ''Polca dragostei'' de George Grigoriu, ''Două rândunici'' de Radu Şerban, ''Cum e oare?'' de Florin Bogardo, ''Margarete'' de Temistocle Popa, ''Va veni o clipă'' de Paul Urmuzescu. În acelaşi timp, realizatorul Valeriu Lazarov, o invită (pe lângă emisiunile curente de varietăţi) să cânte şi să joace în trei scurtmetraje muzicale de televiziune, pentru străinătate, premiate la Montreaux şi Cairo.
Vocea amplă şi timbrul grav al Margaretei îi inspiră atât pe compozitorii clasici ai muzicii uşoare, precum Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, cât şi pe cei tineri pe atunci - Temistocle Popa, Florin Bogardo, Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Ţeicu. Au fost 65 de compozitori care i-au încredinţat creaţiile lor.

Arhiva Foto AGERPRES


Astfel Margareta Pâslaru îşi creează un repertoriu vast, la care se adaugă şlagăre internaţionale: ''Trandafirii tăi'', ''În grădina bucuriilor'', ''Harap Alb'', ''Spuneam că nu-mi pasă'', ''Poate vreţi să dansaţi'', etc. Din repertoriul său sunt înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din ţară şi străinătate. Apreciata cântăreaţă evoluează excelent ca actriţă în teatru şi film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică şi text, acompaniindu-se la pian.
Margareta Pâslaru este distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în 1964, în piesa ''Opera de trei parale'' de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat în patru stagiuni, aproximativ 400 de reprezentaţii, şi a beneficiat de o distribuţie de excepţie: Clody Bertola, Toma Caragiu, Victor Rebengiuc, George Măruţă şi Rodica Tapalagă.
Este distribuită, în 1968, în spectacolul de teatru radiofonic ''Nu sunt Turnul Eiffel'' de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, apărut, apoi, şi pe disc vinil, în rolul Manţi, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Cornel Coman, Mihai Pălădescu. Un an mai târziu, apare în serialul radiofonic ''Şoseaua Nordului'' după romanul lui Eugen Barbu, regia Constantin Moruzan, în rolul Marta, alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu. Tot în 1968, juriul internaţional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Menţiunea ''Cerbul de Aur'', ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediţii.
În acelaşi an, la numai 25 de ani, artista a sărbătorit 10 ani de activitate printr-un ''One Woman Show'' cântând 23 de piese, unele compoziţii proprii. La ediţia 1969 a Festivalului Internaţional Cerbul de Aur artista face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital; acompaniată de propria formaţie (Rolf Albricht) şi creându-şi coregrafia, Margareta Pâslaru interpretează 12 piese româneşti, şlagăre internaţionale, folclor şi compoziţii proprii.
Arhiva Foto AGERPRES


Este solicitată din ce în ce mai mult de mari regizori şi realizatori TV, printre care se numără: Alexandru Bocăneţ, Tudor Vornicu, Titus Munteanu, Dumitru Moroşanu, Paul Urmuzescu, Tudor Mărăscu, Aurora Andronache, Dan Mihăescu, Ovidiu Dumitru şi mulţi alţii. Din păcate, solicitările de peste hotare nu au putut fi onorate, fiindcă Margareta Pâslaru nu a primit viză de ieşire - în vest - timp de 10 ani.
Continuă apariţiile la televiziune, Sala Palatului, Teatrul ''Constantin Tănase'', Sala Polivalentă, grădini de vară (''Boema''), alături de artişti celebri ca: Stela Popescu, Ştefan Bănică, Vasilica Tastaman, Alexandru Arşinel, Horia Moculescu ş.a. Este invitată la Teatrul Radiofonic, face înregistrări la radio şi pe disc. Joacă în filme (''Tunelul'' - regia Francisc Munteanu, ''Un film cu o fată fermecătoare" - regia Lucian Bratu, ''Împuşcături pe portativ'' - regia Cezar Grigoriu, ''Veronica'' - regia Elisabeta Bostan, ''Veronica se întoarce'', ''Gloria nu cântă' - regia Alexandru Bocăneţ, ''Melodii, melodii'' - regia Francisc Munteanu). Devine, astfel, una dintre cele mai solicitate vedete ale timpului.


În 1983, se stabileşte în SUA, urmându-şi soţul, Gheorghe Sencovici. Margareta îşi continuă activitatea artistică pe diverse planuri. În paralel cu lucrul la galeriile de artă compune şi înregistrează la 'Q Sound Studio NY': ''Cheia'', ''Tatăl nostru'', ''Omul bun învinge'', ''Un copil uitat'', ''Un pod peste ocean'', ''Bucuria de-a cânta'', ''Sărbători fericite'', ''Listen my daughter'', ''Am cântat''. Schiţează continuu muzică şi texte pe care le definitivează la Bucureşti. În 1998 şi 1999 efectuează turnee în SUA şi Canada cu recitalul "Vine, vine... Margareta" prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, acompaniată de Radu Goldiş.
Devine voluntar şi activează în cadrul numeroaselor proiecte precum "The Food Bank", "Meals on Wheels", "Bridges". Trece de cealaltă parte a camerei de filmat în calitate de regizor artistic, producător, scenarist, editor, la TV şi "M Soul Productions", creând documentare şi programe cultural educative. Margareta Pâslaru a donat 200 de emisiuni la Muzeul Carter House din oraşul Summit, statul american New Jersey. Organizează "Ziua Internaţională a Copilului" - 1 Iunie la San Francisco, formând oraşe surori cu Summit New Jersey, Washington DC şi alte state. Toate aceste contribuţii la mai binele comunităţii i-au adus, în 2002, premiul ''Women of Excellence'' categoria Arts & Humanities - oferit de Senatul statului New Jersey.
În 1996, se întoarce în România, pentru a-şi lansa o casetă audio şi un CD - ''The best of...'', donând Comitetului Român UNICEF toate încasările rezultate din vânzarea în România a acestora. Tot atunci, Margareta Pâslaru a primit diploma, insigna şi titlul de membru de onoare al Comitetului Naţional Român UNICEF. De altfel, ea s-a implicat tot timpul în acţiuni umanitare şi de voluntariat, atât în SUA, cât şi în ţară.
Arhiva Foto AGERPRES


Albumul ''Margareta - 40 de ani de la debut'', lansat în 2000, s-a epuizat în câteva ore. În 2006, după şase ani de absenţă pe piaţa muzicală românească, a lansat albumul ''Margareta Forever'', cu o parte dintre cele mai reprezentative melodii din repertoriul său de aproximativ 700 de înregistrări. (''Cântecul Zânei'' din filmul ''Veronica'', ''Vei pleca'', ''Ale tale'' - melodie realizată în duet cu Dan Spătaru etc.). CD-ul a fost lansat la 18 noiembrie 2006 şi a fost dedicat memoriei soţului ei, Gheorghe Sencovici.
În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul ''Margareta Pâslaru - de dragul copiilor'', în coproducţie cu UNICEF, urmând ca toate încasările din vânzarea acestuia să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajaţi din România. DVD-ul, produs la a 60-a aniversare a UNICEF, conţine piese de mare succes ale interpretei, înregistrate în Televiziunea Română, între anii 1966-2007, precum şi compoziţia ''Ziua noastră, ziua copiilor'' cântată împreună cu Grupul Allegretto. Artista a donat drepturile unui Centru de Plasament UNICEF.
Margareta Pâslaru este sărbătorită la 22 septembrie 2008, în Aula Uniunii Compozitorilor, la împlinirea a 50 de ani de carieră artistică, iar în noiembrie acelaşi an, în foaierul Sălii Radio are loc lansarea CD-ului ''Bucuria de a cânta''. Artista a donat drepturile de autor ce-i revin din vânzarea acestui CD în beneficiul pensionarilor Orchestrei Radio dirijată de Sile Dinicu.
Foto: (c) Liviu Sova / AGERPRES FOTO


La 20 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediţii a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, Margareta Pâslaru a sărbătorit 50 de ani de la lansarea primului său disc, printr-o altă lansare, un CD de autor - ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', album pe care a semnat muzica tuturor celor 25 de melodii. Pentru acesta, a fost recompensată cu "Trofeul Electrecord" creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord.
Fiind implicată în acţiuni umanitare, interpreta a filmat în 2010 un clip publicitar, în cadrul campaniei ''Şcoala te face mare'', pentru a descuraja abandonul şcolar. În septembrie 2009, Crucea Roşie Română lansează proiectul ''Banca de Alimente'' implementat în ţara noastră la iniţiativa Margaretei Pâslaru care a ''importat'' conceptul. Pentru implicarea sa în acest proiect de succes, în 2011 a primit Trofeul ''Crucea Roşie 135 ani de Umanitate'', în acelaşi an fiind numită şi Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România.
La 7 mai 2012, Margareta Pâslaru şi-a lansat volumul "Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune", editat la Curtea Veche Publishing. În această carte, artista redă cu sensibilitate momente din viaţa şi din cariera sa, întregite de intensitatea trăirilor şi determinarea care au caracterizat-o întotdeauna, toate acestea însoţite de aproape 100 de ilustraţii din arhiva personală, multe dintre ele prezentate pentru prima dată publicului. Fundaţia Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar ''Margareta 70'' - 55 de ani de activitate artistică. Artista donează încasările şi drepturile programului "Banca de Alimente" al Crucii Roşii Române.


Margareta Pâslaru a primit, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Castelul Peleş, la 12 mai 2013, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler.
În iunie 2014, a fost lansat un CD surpriză, "Actorii cântă", ce cuprinde compoziţii ale Margaretei Pâslaru pe texte proprii sau pe versurile unor poeţi români, special alese şi interpretate de unii dintre cei mai valoroşi şi îndrăgiţi actori - Emilia Popescu, Marius Manole, Maria Buză, Mihai Bisericanu, Marius Bodochi, Silviu Biriş, Rodica Mandache, Corina Chiriac, Anca Sigartău, Florin Zamfirescu, Ovidiu Niculescu, Gelu Niţu şi Margareta Pâslaru; sunt incluse piese binecunoscute precum: ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', ''Timpul'', ''Turneul", ''Libertatea nu se învaţă...'', ''Fericirea mult visată'', dar şi prime audiţii - "Pansele negre" pe versuri bacoviene, în duet cu Florin Zamfirescu, şi "La un capăt al lumii TU la celălalt EU" pe versurile lui Marius Tucă.
Foto: (c) Alex Tudor / AGERPRES FOTO


Prin acest CD, Margareta Pâslaru şi UNITER s-au gândit că pot face mai mult pentru artiştii, pe care i-au admirat şi pe care îi apreciază, încasările din vânzarea acestui CD fiind donate în Fondul de Solidaritate Teatrală, fond special deschis la UNITER.
Tot în 2014, i s-a împlinit un vis pentru care a luptat din 2007 - instalarea unor difuzoare în saloanele Spitalului pentru copii ''Grigore Alexandrescu'', nu doar pentru anunţuri de urgenţă, incendiu, cutremur, evacuare, cât şi pentru poveşti. Programul "Vise frumoase, copii" cuprinde istorioare citite copiilor de Margareta pe audiobook-ul "Basme fermecate".
Un moment emoţionant al anului 2014 a fost reîntâlnirea, după 45 de ani, cu Mireille Mathieu, cu ocazia concertului pe care doamna muzicii franceze l-a susţinut la Sala Palatului. Mireille Mathieu a invitat-o pe scenă pe Margareta Pâslaru, alături de care, în 1969, a fost prezentă la Cannes, unde ambele artiste au primit Trofeul MIDEM.
În acelaşi an a expus o parte dintre ţinutele sale de scenă la expoziţia ''Haina îl face pe om'' de la Muzeul Naţional de Istorie, alături de trofee, afişe, discuri, amintiri de familie ale artistei, toate intrând în patrimoniul muzeului. De asemenea, o parte dintre obiectele personale ale Margaretei Pâslaru au fost donate în noiembrie 2014 licitaţiei ''Dăruind vei dobândi'' organizată la Casa de Licitaţii Artmark, unde s-au adjudecat discul vinil din 1981 cu şlagărele ''Lasă-mi toamnă, pomii verzi'' şi ''Păsările nu mor niciodată'', afişul turneului din Canada cu recitalul extraordinar "Vine, vine ... Margareta" prin care, în 1998, a serbat 40 de ani de activitate şi un anteriu creat special pentru spectacolul de gală al Festivalului ''Maria Tănase'', ediţia XX, Craiova 2009.



În noiembrie 2015 a lansat albumul ''Stelele filmului cântă'', un nou proiect muzical cu scop caritabil iniţiat de Margareta Pâslaru şi produs de Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), toate încasările rezultate din vânzarea acestuia fiind destinate ajutorării artiştilor vârstnici, cu probleme de sănătate, care s-au retras din lumea filmului. Albumul ''Stelele filmului cântă'' cuprinde 21 de compoziţii proprii semnate Margareta Pâslaru, interpretate de artişti cu nume sonore: Maia Morgenstern, Ştefan Velniciuc, Stela Popescu, Ştefan Bănică, Valentin Teodosiu, Adriana Trandafir, Jeanine Stavarache, Eugen Cristea, Andreas Petrescu, Marian Râlea, Monica Davidescu, Aurelian Temişan, Alexandru Arşinel, Alexandra Velniciuc. Margareta Pâslaru cântă şi pe acest CD compoziţii proprii - "Veniţi la Bucureşti" şi o piesă tribut adus regretatei poete Constanţa Buzea - "Şi viaţa merge mai departe", versuri pe care artista le-a primit cu dedicaţie.
Margareta Pâslaru a lansat, la 30 mai 2016, albumul de autor "Cum să te las?", în beneficiul supravieţuitorilor incendiului, care a avut loc la clubul "Colectiv" în 2015. Tot în 2016, la Gala Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF) i-a fost decernată placheta "Artist plurivalent" UARF, Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră, potrivit https://margaretapaslaru.blogspot.ro.
Foto: (c) Cristian Nistor / AGERPRES FOTO


La 29 martie 2018 artista a lansat albumul de autor ''Providenţa'', prilej cu care artista aniversează 60 de ani de activitate. Albumul aniversar a fost realizat în beneficiul Asociaţiei Nevăzătorilor din România.
"Fericită coincidenţă! 2018 marchează Marea Unire, 90 de ani de Radio, iar pentru mine 60 de ani activi de la debutul care a creat un impact durabil. Tulburarea stârnită de versurile unor poeţi prezenţi pe albumul de autor ''Providenţa'', precum Ana Blandiana, George Bacovia, George Ţărnea, Oscar Wilde, Constanţa Buzea, Marius Tucă, vibrează în glas. Am regăsit printre strofe propriul univers, solitudinea necesară. Piscurile reuşitelor rămân, nu se repetă, evoluăm în pas cu dinamica autentică din noi înşine", mărturisea Margareta Pâslaru, la sesiunea de autografe organizată în 28 iunie 2018 de Muzeul Naţional al Literaturii Române, pentru albumul "Providenţa".
Foto: (c) Cristian Nistor / AGERPRES FOTO


Ani la rând a prezentat rubrica radiofonică ''Margareta Pâslaru prezintă pe...'' la Radio România Cultural, inclusă în emisiunea ''Espresso de week-end'', prin care susţine tineri artişti din diferite domenii. Din 2010 artista oferă tinerilor excepţionali un Premiu Anual pentru ''Originalitate Interpretativă'', premiu care îi poartă numele.

Motto-ul după care s-a ghidat Margareta Pâslaru în aceste activităţi umanitare este ''în tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele altora''. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)