"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

joi, 27 iulie 2017

Margareta Paslaru de vorba cu Marius Constantinescu


Sursa: Radio Clasic.ro – 26.07.2017

Joi, 27 iulie, de la ora 12:00, invitatul doamnei Margareta Paslaru este scriitorul si realizatorul de televiziune Marius Constantinescu.
Luciano Pavarotti, Salman Rushdie, Andrei Şerban, Virginia Zeani, Antonio Pappano, Amos Oz, Hélène Grimaud, Ion Marin, Jordi Savall… Marius Constantinescu se dedică interviului de peste 10 ani. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării în 2002. A cochetat cu copywriting-ul, publicitatea şi istoria artei, înainte de a-şi da seama că se poate exprima cel mai bine în presa culturală audiovizuală. După opt ani de radio, a descoperit televiziunea şi libertatea dată de jocul de-a imaginea. Emisiunile sale – Marile picturi ale lumii, V… de la vizual, Jurnal Cultural, Profil. Poveste. Personaj – s-au transformat în repere pentru un public deschis la minte, sofisticat, dispus la jonglerii intelectuale, niciodată autosuficient. În mai multe rânduri, Marius a fost redactor şi realizator al Agendei Festivalului Internaţional „George Enescu" şi prezentator al emisiunilor speciale realizate de TVR cu ocazia Târgului Internaţional de Carte GAUDEAMUS şi a Salonului Internaţional al Cărţii BOOKFEST. A obţinut trei premii ale Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România (A.P.T.R.), inclusiv pentru Profil. Poveste. Personaj, proiect care i-a devenit alter ego. 
Marius Constantinescu are un master în Consultanță si Expertiză în Publicitate la Facultatea de Litere (Universitatea Bucuresti) si unul în Istoria si Teoria Artei la Facultatea de Istoria si Teoria Artei (Universitatea Natională de Arte Bucuresti). De asemenea, a urmat o serie de specializări precum: Moderating în Radio EBU International Training, organizat de European Broadcasting Union si Societatea Romană de Radiodifuziune, Curs de producători radio organizat de Societatea Română de Radiodifuziune si AvantEra Consulting, Cursul Radio Journalism and Program Making organizat de Societatea Romană de Radiodifuziune în cooperare cu Ambasada Statelor Unite.




duminică, 23 iulie 2017

Margareta Paslaru, deschizator de drumuri la Festivalul Mamaia


In 1963, la debutul Festivalului National de Muzica Usoara Mamaia, Margareta Paslaru avea deja 5 ani de activitate fiind o artista recunoscuta si foarte iubita de marele public. In acest context tanarul absolvent de conservator Florin Bogardo a ales-o ca interpreta a debutului sau componistic pe Margareta Paslaru.

In numai 8 editii Margaretei Paslaru i s-au incredintat 35 de melodii la Festivalul Mamaia ’63, ’64, ’65, ’69, ’71, ’73, ’75, ’76  ceea ce a subliniat inca o data aprecierea si respectul compozitorilor care au ales-o.

 Despre participarea legendarei artiste la prima editie a festivalului (25-29 august 1963), Constantin Sarbu spunea: "La primul festival de muzica usoara romaneasca de la Mamaia, de pilda, si-a asumat raspunderea prezentarii primului cantec al celui mai tanar compozitor "Cum e oare?", de Florin Bogardo. Rezultatul a fost pe masura asteptarilor. Cantecul "a prins", iar interpreta si-a mai adaugat la palmares un nou succes. Vocea Margaretei , care a fost distinsa si la al doilea festival al muzicii usoare, te insoteste pretutindeni, caci discurile ei sunt solicitate, cantate, difuzate prin megafoane, ascultate deopotriva de cei aflati in cabanele din varful muntelui, ca si de cei aflati pe plaja de la Eforie sau Mamaia." (...) - Almanahul femeii 1965

1963 - Premiul Uniunii Scriitorilor Cum e oare ? - muzica Florin Bogardo, text M. Fortunescu
1963 - Mentiune - Soarele e-ndragostit de Mamaia - muzica Dinu Serbanescu-Aurel Felea
1964 - Premiul Uniunii Compozitorilor si muzicologilor - Ca-n prima zi - muzica Elly Roman, text Eugen Mirea
1964 - Premiul UTM - Doua randunici - muzica Radu Serban, text Constantin Carjan
1964 - Mentiune - Ochii Tai - muzica Gelu Solomonescu, text Teodor Bals
1965 - Premiul Radioteleviziunii - Cu tine - muzica V.Veselovschi, text Aurel Storin
1965 - Premiul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor - Dorule -  muzica Temistocle Popa, text Aurel Storin
1965 - Mentiune - Seri la malul marii - muzica Sile Dinicu, text Aurel Felea
1969 - Premiul II - Sa nu uitam sa iubim trandafirii - muzica Florin Bogardo, text Ovidiu Dumitru
1971 - Mentiune - Soarele dragostei - muzica George Grigoriu, text A.Grigoriu si Romeo Iorgulescu
1973 - Premiul Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste Stelele - muzica George Grigoriu, text A.Grigoriu si Romeo Iorgulescu
1973 - Mentiune a Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste La noi - muzica Aurel Manolache, text Sasa Georgescu.
1973 - Mentiune a Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste  - Si m-am trezit ca te iubesc - muzica Temistocle Popa
1973 - Mentiune a Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste  - Canta un ciobanas - muzica Temistocle Popa, text Aurel Storin
1975 - Premiul I Melodiile dragostei - muzica Ion Cristinoiu, text M. Dumbrava.
1975 - Premiul II Aici la mine acasa - muzica George Grigoriu, textRomeo Iorgulescu
1976 - Premiul II Un roman de dragoste -  muzica Temistocle Popa, text Mihai Dumbrava

Citate remarcabile din presa vremii :

In emisiunea "Atentie se canta" Horia Moculescu spunea : "Mamaia s-a nascut ca replica la Festivalul San Remo. In 1964 melodia "Doua randunici" (Radu Serban si interpretata de Margareta Paslaru), a fost una dintre marile succese ale muzicii usoare romanesti"
Saptamana culturala -Nr. 33 /20 august 1965 mentioneaza melodiile interpretate de Margareta Paslaru la cea de-a treia editie a festivalului (10-14 august 1965): Cu tine rad cu tine plang -m. Vasile Veselovschi, t. Aurel Storin; Pana la cer -m. P. Mihaescu, t. I.Butnaru; Seri la malul marii - m. Sile Dinicu,t. Aurel Felea; Dorule -T. Popa, t. Aurel Storin; Ce stii tu - m. Radu Serban, t. Mihai Maximilian
Romania libera - 12 august 1965: "Sunt fireste necesare si cautarile. Acest sentiment il ai ascultand unele din cantecele prezentate anul acesta la Mamaia. Intre cautari se numara si aceea a fondarii unor cantece pe izvoare folclorice. Motivele populare folosite nu par insa a fi suficient filtrate iar versurile nu ajuta intotdeauna muzica. "Dorule" de Temistocle Popa, in tempo de slow-fox (boogie) in interpretarea sarjata a Margaretei Paslaru, iti sugereaza parca cunoscutul dans al paparudelor, facand nota discordanta cu celelalte doua cantece apartinand aceluiasi compozitor." - Constantin Sarbu
Informatia - 26 iulie 1969: "Margareta Paslaru atesta acum un control aproape ireprosabil al mijloacelor de expresie, o veritabila stiinta a interpretarii ce vizeaza conciziunea, precizia fiecarei intonatii, a fiecarui gest si a fiecarei miscari, in scopul comunicarii cu maxima elocventa a continutului cantecului"- A. Sandu
Tomis - Nr.8 august 1969: "Si iata-l pe Florin Bogardo ale carei melodii "Sa nu uitam sa iubim trandafirii", si "Ora cantecului" sant pe buzele tuturor, acordandu-i-se doar premiul II, la egalitate cu confratele sau de pe cealalta lista, Vasile Vasilache Junior. Un frumos moment l-a constituit si aparitia mult apreciatei soliste de muzica usoara Margareta Paslaru, care, in stilul ei propriu, a dat o interpretare de certa calitate slagarului "Sa nu uitam sa iubim trandafirii" (de Florin Bogardo pe versuri de Ovidiu Dumitru)"  - Geo Costinescu
Flacara nr.741- 9 august 1969 - "(...) Margareta Paslaru, nu a concurat ci a fost mesagera unor cantece, mai noi sau mai vechi, carora le-a daruit farmecul personalitatii sale.(...)"
 Informatia din 23 iulie 1970: "Partea a doua a concertului ne-a rezervat o foarte placuta reintalnire cu Margareta Paslaru, interpreta premiului I. Recitalul ei (sustinut in compania formatiei instrumental-vocale "Savoy"), ne-a prilejuit, de aceasta data si ascultarea catorva piese inedite".
 Saptamana 20 august 1971: "O margareta (Paslaru)... "estivala". Se pare ca cel mai solicitat interpret de catre compozitorii care participa la actuala editie a concursului este atat de apreciata Margareta Paslaru"
Contemporanul - 30 iulie 1971: Cei mai solicitati: Margareta Paslaru (5 piese).
Flacara nr. 844 -7 august 1971: "In ceea ce priveste pe consacrati: le-am intalnit pe Margareta Paslaru, aceeasi inversunata a extragerii fiecarei picaturi de frumusete dintr-un cantec (…)"  - Magda Mihailescu 
 Informatia 18 iulie 1973 : "As afirma ca ieri s-au lansat cateva melodii valoroase, care au toate sansele sa devina slagare. Ma gandesc la cantecele "Si m-am trezit ca iubesc" de Temistocle Popa, la antrenantul "La noi" al lui Aurel Manolache. Ma bucur sa mentionez inca o data inaltul profesionalism al interpretilor nostri, minutiozitatea cu care s-au pregatit (Asta ma face sa consemnez cu regret disparitia concursului de interpretare). Sa notam deci, Margareta Paslaru, Marina Voica, Sergiu Cioiu" - Alexandru Stark
 Dobrogea noua - 22 iulie 1975: "Azi incepe la Mamaia editia a X a jubiliara a Concursului national de muzica usoara (...) Cunoscuta si unanim apreciata solista de muzica usoara Margareta Paslaru a participat, la aproape toate editiile concursului national de muzica usoara. Tocmai de aceea, poate face o comparatie cu editiile precedente.
- Da, pot sa afirm ca in acest an, melodiile sant si ele simtitor imbunatatite, raspunzand unei arii tematice bogate. In ceea ce ma priveste, voi interpreta 3 melodii, ce mi-au fost incredintate de compozitorii Radu Serban, Ion Cristinoiu, si George Grigoriu. Cantecul "Balada" de Radu Serban il voi canta in duet cu Marina Voica. Aceasta imi aminteste de faptul ca, in urma cu multi ani, am debutat impreuna la Televiziune, cantand - tot in duet - melodia "Pe aripa vantului". Este daca vreti, o frumoasa si placuta "reintalnire" in fata aceluiasi microfon...»
Dobrogea noua - iulie 1976 «Margareta Paslaru debuteaza la Mamaia ... ca poeta! Se pare ca cel mai solicitat interpret de catre compozitorii care participa la actuala editie a concursului este atat de apreciata Margareta Paslaru.
Margareta Paslaru ne-a declarat: pentru mine concursul Mamaia '76 reprezinta un debut foarte important. Da. Desi am participat pana in prezent la aproape toate editiile, este pentru prima data cand concurez in calitate de textier. Temistocle Popa a scris muzica, iar eu versurile melodiei "Sa fii invingator". Sa recunoastem ca in momentul in care am compus-o, nu ne gandeam la victoriile noastre de la Montreal, dar iata cat de bine se potriveste!»
 Scanteia joi 29 iulie 1976 : « Au fost prezenti pe scena concursului cei mai buni solisti ai momentului actual. Dintre ei s-au detasat Margareta Paslaru (cu cinci piese) un exemplu de interpretare, tinuta artistica si costumatie de scena».
Detalii :

Margareta Paslaru la Mamaia 1963, dirijor Al. Imre



Editia ianugurala 25-29 august 1963
- Cum e oare ? - muzica Florin Bogardo, text M. Fortunescu
Soarele e-ndragostit de Mamaia - muzica Dinu Serbanescu-Aurel Felea

Gala Festivalului Mamaia 1964: Temistocle Popa, Radu Serban,
Aurelian Andreescu, Margareta Paslaru, Gelu Solomonescu,
Ilinca Cerbacev, Doina Badea









La cea de-a doua editie a festivalului (14-19 iulie 1964), Margareta Paslaru a fost solicitata sa interpreteze in cadrul concursului de creatie 6 melodii
Nici o dragoste nu e ca a noastra - muzica H.Malineanu, text J.Fulga
E miraculos - muzica Elly Roman, text Eugen Mirea 
Ochii tai - muzica Gelu Solomonescu, text Theodor Balc
Doua randunici - Radu Serban, text Constantin Carjan 
Da - muzica Alexandru Mandy, text Madeleine Fortunescu 
Ca-n prima zi - muzica Elly Roman.
In acelasi an, Margareta Paslaru primeste Premiul pentru interpretare.

foto arhiva Agerpres






In anul 1965, 10-14 august, artista prezinta la creatie urmatoarele piese:
Cu tine rad cu tine plang -Vasile Veselovschi, text: Aurel Storin
Pana la cer -Petre Mihaescu, text I.Butnaru;
Seri la malul marii - Sile Dinicu,text Aurel Felea;
Dorule -Temistocle Popa, text: Aurel Storin;
Ce stii tu - Radu Serban, text Mihai Maximilian









Margareta Paslaru, Fest. Mamaia 1969





In anul 1969, 25-27 iulie, Margareta a interpretat in concursul de creatie :
Sa nu uitam sa iubim trandafirii - muzica Florin Bogardo, text Ovidiu dumitru
Cantec - muzica Laurentiu Profeta
Dupa noapte vine zi - Aurel giroveanu, text Tudor Musatescu













Margareta Paslaru Fest. Mamaia 1971




In anul 1971, 22-27 iulie, marea artista a interpretat in concursul de creatie :
Soarele dragostei - muzica George Grigoriu, text: Romeo Iorgulescu 
Zarzarul - muzica Aurel Manolache, text text: Sasa Georgescu 
Linistea mea - muzica Gelu Solomonescu, text Aurel Storin
Of - muzica Paul Urmuzescu, text Mihai Maximilian
Si cerul, si luna, si marea - muzica Vasile Veselovschi, text Mihai Maximilian












Margareta Paslaru, Fest. Mamaia 1973, dirijor Sile Dinicu
Legendara artista revine in festival in 1973, 17-22 iulie, fiind aleasa de mai multi compozitori pentru a le interpreta piesele in concurs.
Stelele - muzica George Grigoriu, text: Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu
La noi - muzica Aurel Manolache, text Sasa Georgescu
Canta un ciobanas - muzica Temistocle Popa
Si m-am trezit ca iubesc - muzica Temistocle Popa, text Aurel Storin
         - Nu te vreau - muzica Marius Teicu, text: Flavia Buref

         - Seara - muzica Radu Serban, text Gheorghe Valcu

Tot la editia din 1973 Margareta Paslaru sustine un alt recital in afara concursului. De data aceasta creatia Margaretei Paslaru, Daca ai ghici (muzica si text) s-a remarcat in mod deosebit. Alte melodii din recital: Buna dimineata soare (m. George Grigoriu, t. A.Grigoriu, R. Iorgulescu), Alergatori de cursa lunga (m. t. Margareta Paslaru), Cu el (m. P. Urmuzescu, t. M. Dumbrava), Veronica (m. T.Popa, t. M. Block), Tarina de la Gaina 




Margareta Paslaru, Fest. Mamaia 1975
In anul 1975, 22-27 iulie, Margareta prezinta in concursul de creatie trei piese:
Melodiile dragostei - muzica Ion Cristinoiu, text Mihai dumbrava
Aici la mine acasa - muzica George Grigoriu, text Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu
Balada - Radu Serban, text Aurel Storin

Acompaniata de Orchestra Radioteleviziunii condusa de maestrul Sile Dinicu, Margareta Paslaru sustine un recital.









Margareta Paslaru, Fest. Mamaia 1976
Pentru Fesivalul Mamaia 1976, 26-31 iulie,, Margareta Paslaru a fost invitata sa interpreteze cinci piese : 
  - Sa fii invingator - muzica Temistocle Popa, text Margareta Paslaru
           - Pana ieri - muzica Horia Moculescu, text Mihai Maximilian
           - Casa mea - muzica Florin Bogardo, text Alexandru Mandy
           - Un roman de dragoste - muzica Temistocle Popa, text Mihai Dumbrava

           - Numai cerul si pamantul - muzica Vasile Veselovschi, text Gheorghe Valcu

In acelasi an Margareta Paslaru a sustinut un recital fiind acompaniata Formatia Romanticii condusa de Mircea Dragan.  Printre piesele interpretate s-au remarcat propriile compozitii - muzica si text - blues-ul "Fara sa vrei" si „E-o lupta-n toate cele”; celelalte piese au fost: „Melodiile dragostei”, „Cantec din Oas”, "Porti inalte”,  „Frumoasa-i ziua”.
 ___________________________________________________

Prin generozitatea caracteristica marilor artisti, ca o incununare a celor 50 de ani de la primul disc inregistrat la Electrecord, marea personalitate a muzicii usoare romanesti a acordat pentru prima data «Premiul Margareta Paslaru pentru originalitate interpretativa» la editia din 2010 a Festivalului Mamaia. Apoi, anual, artista a acordat premiul in valoare de 1000$ unor tineri artisti din diferite domenii: muzica, cinematografie, balet, foto.

Margareta Paslaru: “Artistul creeaza o treapta, care serveste la urcusul noilor talente…"





În 1963 când se lansa Festivalul Mamaia, Margareta Pâslaru participă în concurs cu piesa compozitorului Florin Bogardo “Cum e oare?” obţinând Premiul Uniunii Scriitorilor. De atunci premiile la concursurile muzicale au curs, iar apariţiile în emisiunile muzicale şi de divertisment de pe micul ecran dar şi cele radiofonice au consacrat-o ca una din cele mai îndrăgite interprete ale muzicii româneşti. Compozitoare, interpretă, actriţă dar şi un om cu suflet imens, gata oricând să se dedice unei cauze, Margareta Pâslaru face o nouă surpriză tinerilor interpreţi de muzică uşoară. La Festivalul de la Mamaia care va avea loc fix peste o săptămână, Margareta va acorda un premiu special unuia dintre tinerii participanţi la secţiunea Interpretare. Criteriile pe care le-a urmărit interpreta încă de la preselecţiile concursului sunt originalitatea interpretativă şi păstrarea spiritului naţional. În cadrul serii de gală, pe lângă ceilalţi laureaţi, va mai exista unul care va primi Premiul Margareta Pâslaru. Premiul va fi anual şi reprezintă echivalentul sumei de 1000 dolari.

“Artistul creează o treaptă, care serveşte la urcuşul noilor talente!"

Dacă Dumnezeu mi-a dăruit muzica în sange, darul ce dăinuie, înzestrarea ce aduce bucurie în sufletul semenilor, simt că trebuie să perpetuez generozitatea Lui, încurajându-i pe alţii. La preselecţia acestei ediţii sărbătoreşti, dintre zecile de concurenţi, am remarcat un tânăr care nu imită pe nimeni. Sensibilitatea exprimării vocale în armonie cu interpretarea textului, ambele punctate de o mişcare scenică dezinvoltă, au format un tot ce transmite emotie. Susţin originalitatea spiritului românesc!”, 
a declarat Margareta Pâslaru.
___________________________________________________

Margareta Paslaru: Pentru mine Festivalul Mamaia era o ardere intensa...


Încă de la prima edţie din 1963 am apreciat an după an invitaţia de a fi mesagerul compozitorilor care au scris în mod special şi pentru mine. Marele dirijor Sile Dinicu spunea: “Tată, e greu să faci succes cu o melodie necunoscută, poate fi prima şi ultima audiţie”… Dar sub bagheta maestrului, şi al celebrului Alexandru Imre, mi-am asumat riscul prezentării unor prime audiţii, dăruindu-mă cu pasiune interpretării lor. Cred cu tărie că: “Talentul fără muncă se iroseşte, munca fără talent nu rodeşte, vocea în sine fără vocaţie nu garantează succesul de durată“.
Acestea sunt versurile poetului Virgil Carianopol care m-au inspirat sa compun “Flacari” regăsindu-mă în ele:
  
Şi ard, şi ard, aşa de-a rândul,
Ca mii şi mii de stele. 
Îi luminez pe cei din preajma
Arzându-mi visurile mele.

Ştiu, se va stinge crud odată 
Această flacară, stindard
Da’-mi pare rău că se va stinge
Fiindcă trăiesc numai cât ard…

joi, 20 iulie 2017

Margareta Paslaru de vorbă cu Ada Solomon


Sursa: Radio Clasic.ro – 19.07.2017

Joi, 20 iulie, de la ora 12:00, invitata doamnei Margareta Paslaru este doamna Ada Solomon, primul producător român de film nominalizat la Oscar.
Înainte de a pune bazele Hi Film, în 2004, Ada Solomon a produs scurtmetraje multi-premiate realizate de Cristian Nemescu (“Marilena de la P7”) şi Radu Jude (“Lampa cu căciulă”), lungmetrajele de debut ale lui Radu Jude (“Cea mai fericită fată din lume”), Răzvan Rădulescu (“Felicia, înainte de toate”) şi Paul Negoescu (“O lună în Thailanda”), şi documentare realizate de Alexandru Solomon (“Kapitalism, reţeta noastră secretă”, “Cold Waves – Război pe calea undelor”).
Ada Solomon este producătorul lungmetrajului “Din dragoste cu cele mai bune intenţii”, semnat de Adrian Sitaru, dublu premiat la Festivalul Internaţional de la Locarno 2011, precum şi al filmelor lui Radu Jude “Toată lumea din familia noastră”, câştigătorul premiului Heart of Sarajevo 2012, al marelui premiu Bayard d’Or şi al premiul pentru cel mai bun actor la Namur IFF, al marelui premiu CinEast IFF, “Aferim!” – selectat în peste 30 de festivaluri şi premiat la Berlin 2015 cu Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor, cu marele trofeu la IndieLisboa, cu premiul FIPRESCI la Jameson CineFest Miskolci, cu premiul publicului la Let’s CEE Film Festival şi Bayard d’Or la Festivalul de Film Francofon de la Namur, şi “Inimi cicatrizate” recompensat printre altele cu premiul special al juriului la Locarno şi Silver Astor – cel mai bun regizor la Mar del Plata Film Festival.
Cu o experienţă de peste 20 de ani în industria filmului, peliculele produse de Ada Solomon au primit numeroase distincţii în cele mai prestigioase evenimente de gen, precum cele de la Locarno, Sundance şi Berlin. Este producătorul lungmetrajului ”Poziţia copilului” (2013) în regia lui Călin Peter Netzer, primul film românesc recompensat cu Ursul de Aur la Berlin.
În 2013, Ada Solomon a fost laureata premiului Eurimages pentru coproducţie, o distincţie oferită de Academia Europeană de Film care recunoaşte rolul decisiv al coproducţiilor în industria cinematografică din Europa.
În 2014, a lucrat la coproducţia ”Toni Erdmann”, regizată de Maren Ade, filmată România şi nominalizată la Oscar 2017 la categoria ”cel mai bun film într-o limbă străină alta decât engleza”.
În 2016, "Toni Erdmann", coprodus de Ada Solomon, a intrat în cursa pentru trofeul OSCAR la categoria cel mai bun lungmetraj străin la cea de-a 89-a ediție a Premiilor Academiei Americane de Film.
Ada Solomon este director de distribuţie la microFILM şi directorul executiv al Festivalului Internaţional de Film NexT. Predă la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Este membru în board-ul Academiei Europene de Film şi coordonator naţional EAVE.