"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

joi, 13 octombrie 2011

Ziarul Puterea : Interviu Margareta Pâslaru „Fiecare premiu poartă diamantele trudei”

Sursa : Puretea / 11.10.2011 / autor Gabriela Dumba


Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”, cânta Margareta Pâslaru la începutul anilor '80, acorduri nemuritoare şi la fel de iubite acum şi de-a pururi. Anul acesta, artista a numărat 53 de ani de la debut, primul şlagăr – „Chemarea mării” - deschizând seria unui vast repertoriu de sute de înregistrări, unele dintre ele nedifuzate nici până în ziua de azi, şi inspirând 63 de compozitori să scrie pentru ea. Respectul pentru meserie, pentru activitatea care a depăşit sfera muzicală şi pentru acţiunile caritabil-umanitare i-au adus Margaretei Pâslaru titlul de ambasadorul Anului Europen al Voluntariatului în România în 2011. Totodată, artista îşi îndeplineşte cu onoare şi rolul de voluntar al Crucii Roşii.

Apăreţi destul de rar la televizor. De ce?

Prezenţa pe micul ecran nu este un indiciu al multiplelor activităţi artistice pe care le desfăşor. Şi apoi, este recunoscut faptul că apariţiile dese plictisesc publicul şi uzează artistul. Întrebarea dumneavoastră îmi oferă prilejul de a le cere scuze unor producători pentru faptul că nu am putut onora invitaţiile lor. Cred că filmarea unei melodii trebuie gândită împreună cu regizorul, asigurată măcar o repetiţie generală cu sunet, lumini, camere de luat vederi pentru a pune în valoare muzica, textul şi mişcarea scenică. Fără un decupaj logic stabilit în prealabil - care înmănunchează cele de mai sus - oferind publicului un moment deosebit, ce sens ar avea o apariţie la repezeală?

Dumneavostră vă uitaţi la televizor?

Dacă seara nu mă găseşte prea obosită după o zi plină, aleg emisiuni culturale, teatru, muzică bună, producţii cinematografice cu mari actori şi regizori inspiraţi. Cunoscând mecanismul filmărilor şi principiul montajului digital, de multe ori mă întreb oare cum or fi captat imaginea din acel unghi dificil, de câte duble o fi fost nevoie sub cerul liber din pricina luminii schimbătoare, cu câte camere s-or fi filmat scene dure sau momente sensibile, convingătoare. Cu alte cuvinte, mă fascinează profesioniştii care şi-au cizelat meşteşugul atingând perfecţiunea posibilă, fără compromisuri.

Unde păstraţi cele peste 60 de trofee şi diplome pe care le-aţi primit toată viaţa şi cât de importante sunt ele pentru dumnevoastră?

Camera de muzică le găzduieşte pe toate, inclusiv „Trofeul Electrecord” cu CD-ul „50 de ani de la primul disc - «Lasă-mi, toamnă, pomii verzi»”; Trofeul MIDEM de la Cannes, „Women of Excellence” USA etc. Faptul că 63 de compozitori m-au ales pentru a le interpreta creaţiile an de an, le-am cântat şi înregistrat sute de melodii. Despre sărbătorirea celor 53 de ani de la debutul meu acompaniată de Paul Ghentar la Casa de Cultură, am fost intervievată în două recitaluri - de câte o oră fiecare.

Acestea s-au difuzat în preajma zilei de naştere în cadrul aniversării TVR 55 – televiziunea-mamă care m-a descoperit. Fiecare premiu câştigat poartă diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii.

Aţi importat şi în România conceptul „Banca de alimente”. Cât de bine a fost primit şi care sunt rezultatele înregistrate după aceşti doi ani de când funcţionează proiectul?

Cu sprijinul Crucii Roşii Române, al populaţiei, partenerilor, voluntarilor - cărora le mulţumesc - s-au colectat 257.018 kg alimente; 254.512 kg de alimente au fost distribuite la beneficiari din întreaga ţară. În zonele unde nu există „Banca de Alimente”, filialele apropiate trimit pachete cu alimente şi în aceste judeţe – 2.506 kg de alimente din fondul de urgenţă al „Băncii de Alimente” au fost distribuite către comunităţi afectate de inundaţiile din lunile iunie-iulie 2010: Tulcea, Botoşani, Suceava, Neamţ, Bacău, Alba Iulia, Cluj etc. Mulţumesc echipei alături de care distribui pachete în Bucureşti şi surprize dulci la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”.

Privind în urmă, aţi schimba ceva la viaţa dumneavoastră? Aţi lua alte decizii?

Eu privesc înainte! La 1 octombrie am inaugurat al treilea an în care prezint rubrica „Margareta prezintă pe...”, susţin tinerii de viitor care excelează în diferite domenii muzicale, folclor, jazz, pop, clasic. Fiind aleasă Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România, am colaborat cu Reprezentanţa Comisiei Europene şi Chelgate, lansând în primăvară un nou program „Voluntarii muzicii”. În acest cadru am compus muzica şi textul „Fii voluntar”- tema campaniei „Europa, casa noastră”. În încheiere, vă invit pe toţi la spectacolul de pe 7 noiembrie de la Sala Palatului, la care Benone Sinulescu m-a invitat la aniversarea longevivei sale cariere. Iar pentru 9 decembrie chiar astăzi am primit invitaţia Electrecord la sărbătorirea istoricei Case de Discuri.

COMENTARII

Svetlana

Daca “fiecare premiu poarta diamantele trudei” , legendara artista este o adevarata comoara nationala, un “Diamant fermecat” pe ale carei fatete regasim interpreta de muzica usoara si muzica populara, compozitoarea, textiera, actrita de film, actrita de teatru (pe scena sau la microfonul Teatrului radiofonic), realizatoarea de rubrici radio, producatoarea de emisiuni tv, glasul care spune povesti copiilor internati in spital, Voluntarul de Onoare al Crucii Rosii Romane. Felicitari!

margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.com

Veronica

Adanci intelesuri in cuvintele Margaretei: pasiunea pentru meserie, respectul pentru public, daruirea in cizelarea harului cu care a fost inzestrata, slefuirea actului artistic pana la epuizare, perfectionismul artistei…in cei 53 de ani de la debut (imi vin in minte doua din versurile melodiei “Tare am fost” compozitia Margaretei/versuri Virgil Carianopol pe care le consider semnificative: “Am dat totul fara nici-o plata/N-am voit nimic sa mi se dea), in aceasta peste jumatate de veac, in care Margareta a gasit modalitati multiple de exprimare artistica (pentru ca arta i se potriveste ca o manusa!!!), Margaretei, i-au fost inmanate, aici si pe meleaguri departe de casa, “diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii”. Langa ele, dar fara a fi gazduite de “camera de muzica”, in inima publicului dainuie (de la debutul artistei) respectul si admiratia pentru cea despre care Valeriu Lazarov spunea: Margareta a fost si ramane o stea”. Multumiri, pentru articol!

joi, 6 octombrie 2011

Margareta Paslaru selectionata in Album foto: frumoasele filmului românesc - Cinemagia

Sursa: CINEMAGIA / 06.09.2011 / autor Marian Tutui

http://www.cinemagia.ro/stiri/album-foto-frumoasele-filmului-romanesc-18938/?slide=5

Mitul modern conform căruia cele mai frumoase românce ar proveni din Moldova se confirmă parţial în råndul actriţelor românce de cinema. Oraşul Iaşi se poate spune că a concurat realmente Bucureştiul căci a dat ecranului romånesc nu mai puţin de opt actriţe frumoase: Iva Dugan, Melania Carje, Margareta Pogonat, Carmen Galin, Elena Albu, Corina Dănilă, Daniela Nane şi Monica Barlădeanu-Dean.

Înainte de Al Doilea Război Mondial mai multe actriţe românce deosebit de frumoase au ajuns cunoscute pe ecran în străinătate. Alteori, filmele româneşti au apelat la interprete neprofesioniste, dar frumoase. De exemplu, balerina Maria Bănică a interpretat rolul Stillei, cântăreaţa de operă din Castelul din Carpati (1981, R: Stere Gulea). Se poate adăuga că actriţele frumoase de cinema de la noi au provenit mai ales din actriţe de teatru dar şi din stele de cabaret ( Lisette Verea), dansatoare (Aurora Fulgida), cåntăreţe (Maria Cebotari, Anca Turcasiu) sau foste miss (Nadia Gray, Marga Barbu, Daniela Nane).

În perioada comunistă, deşi actriţele frumoase erau concurate doar de cântăreţe de muzică uşoară şi cele câteva prezentatoare de la televiziune întrucåt nu apăruseră cu adevărat fotomodelele, ele nu au putut deveni veritabile vedete căci sistemul nu încuraja acest lucru.

După 1990 (cu excepţia filmelor de tipul Miss Litoral) rareori se mai oferă roluri de fete sau femei frumoase şi îndrăgostite, ci mai degrabă roluri complexe, în care frumuseţea sau dragostea nu sunt aspectele cele mai importante. (...)

foto 5 din 10 : Margareta Pâslaru

Feeriile muzicale Veronica, respectiv Rămăşagul, au oferit partituri muzicale şi roluri de zâne cântăreţelor Margareta Pâslaru şi Angela Similea.

Margareta Pâslaru a jucat în nu mai puţin de şapte filme însă doar în două din ele nu cântă.