"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

joi, 27 septembrie 2018

Margareta Paslaru a participat la Festivalul de Film Documentar EDEN DOCS - Editia I - 2018

Sursa: Agerpres 24.09.2018
Festival de Film Documentar EDEN DOCS - Ediţia I – 2018
Filme frumoase despre locuri şi poveşti frumoase 
- fragment -
În perioada 20-23 septembrie a avut loc, la Băile Herculane, Ediţia I a EDEN DOCS - Festival de film documentar ce propune publicului reunit în Parcul Central al oraşului întâmplări cinematografico-documentare de valoare despre natură, turism şi patrimoniu, despre spiritualitate, tradiţii şi cultură, despre poveşti omeneşti emoţionante sau pilduitoare într-un cuvânt acele crâmpeie de viaţă adevărată specifice documentarului reunite într-o sărbătoare a filmului non-fiction creativ înţelegând prin aceasta atât filme semnificative cât şi realizatori remarcabili.
(...) Ziua a treia cât şi mai multe proiecţii speciale au fost rezervate unei treceri în revistă a câtorva dintre cei mai semnificativi producători de film documentar de ieri şi de astăzi precum: Sahia Film (Stuf - 1966 - regia: Titus Mezsaros, Panc - 1988/ 1990 - regia: Sabina Pop, Sturionii se pescuiesc pe furtuna - 1969 - regia: Ion Bostan), grupaj de filme multipremiate prezentat şi pus la dispoziţie de istoricul de film Marian Tutui, cercetător la Institutul de Istorie a Artei "George Oprescu" cât şi VideoArt (PANGRATTI. Nouă personaje în căutarea unui atelier - Regia: Laurenţiu Damian - despre zece nume de prima mărime ale artelor frumoase din România, un eseu emoţionant devenit el însuşi... operă de artă şi Cu ochii în lut. Dumitru Constantin - Regia: Hadrian Gavrilutiu despre unul dintre cei trei meşteri care mai prelucrează astăzi lutul în Satul Piscu) - selecţioner Marilena Boiangiu, filmolog, producător executiv VideoArt. Producătorii independenţi au fost reprezentaţi prin mai multe filme semnificative, premiate sau nominalizate naţional sau internaţional precum Scris/ Nescris - 4 PROOF FILM Regia şi Imaginea: Adrian Silişteanu, Wild - Fundaţia Art - Regia şi Imaginea: Dan Curean, AROMÂNII, de la faimoşii Manakia la Nu sunt faimos Scenariul şi regia: Toma Enache; Imaginea Florin Toader dar şi prin filme speciale, puse la dispoziţie de chiar persoane implicate în realizarea lor şi care au făcut deliciul publicului, precum Herculane -Regia şi Imaginea: Camelia Moise Poveşti cu Feti frumoşi - Regia: Vlad Leu şi Portret Margareta Paslaru-60 de ani de cariera - film de montaj.
Selectiuni din programul festivalului



miercuri, 19 septembrie 2018

Margareta Paslaru, o legenda vie


Luceafarul romanesc - Canada 1992: "Margareta Paslaru - O legenda"
Super magazin Anul 2 Nr.7 (25) 1994 George Grigoriu: Margareta Paslaru - Un mit al muzicii usoare romanesti.
Carusel-show business - 10 iulie 1998 “Pentru noi toti Margareta Paslaru este un mit, o legenda."
Evenimentul zilei - 8 februarie 2000: Legenda muzicii usoare Margareta Paslaru revine la Bucuresti
Evenimentul Zilei - 23 Noiembrie 2004: Despre Paslarita, regretatul compozitor George Grigoriu spunea: Margareta Paslaru - Un mit al muzicii usoare romanesti
Independent, 18 august 2006, Octavian Ursulescu: Margareta Paslaru este o legenda vie, perpetuata nu numai de cantecele ei fara varsta, dar si de actiunile ei umanitare si productiile TV.
Jurnalul National - 20 noiembrie 2007: Margareta Paslaru - un mit al muzicii usoare
Ileana Pop 2007 : (...) o Margareta care a ştiut întotdeauna care-i este drumul. Un drum, pe care şi l-a croit singură, dar cu încrederea în îndrumarea noastră, conştienţi fiind de faptul că se năştea o stea.
Discomania 12 noiembrie 2007: Margareta Pâslaru va rămâne veşnic în inimile românilor, care şi-au trăit tinereţea cu muzica ăi filmele ei. Pe vremuri i se spunea “Pâslăriţa”. A făcut performanţă în muzică la 15 ani şi a fost primită cu braţele deschise în teatru şi cinematografie. Margareta - un mit al muzicii usoare româneşti!
Adevarul - 27 septembrie 2008: "Margareta Pâslaru este un mit şi va rămâne un mit" - a spus Andreea Andrei.
Jurnalul National - 9 iulie 2008: O legenda vie a Romaniei, o artista cu totul speciala, Margareta Paslaru implineste astazi 65 de aniJurnalul National ii ureaza "La multi ani"
Jurnalul saptamanii - Tel Aviv, 5 nov. 2009, autor Iarom Segal : Margareta Paslaru, "Marea doamna a muzicii usoare romanesti", in Israel. Un idol absolut al muzicii usoare romanesti, interpreta legendara a unor slagare de neuitat. (...) Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!
Dorin Manea - Actualitatea Muzicala, decembrie 2010: Neobosită, energică, creativă, Margareta continuă să ne uimească şi să ne bucure. Are ambiţia indreptăţită să ne amintească tuturor că este şi o compozitoare inzestrată, nu numai o interpretă legendară. Aşa că şi-a reunit o parte din creaţii pe un CD intitulat „50 de ani de la primul disc”, un disc de autor aşadar, care a fost lansat festiv şi spectaculos la Targul de carte Gaudeamus 2010. (…) Cu acest prilej, Margareta Paslaru a prezentat şi prima culegere tipărită a unor compoziţii proprii, apărută la editura Universităţii de Muzică din Bucureşti, sub ingrijirea prof. dr. Mihai Cosma.(…)
Masina timpului – 9 iulie_ TVR3: “O zi interesanta pentru muzica usoara romaneasca. Sirul l-a deschis Margareta la doar 15 ani si jumatate era déjà apreciata drept o voce unica.Restul e istorie si va deveni legenda.”
 “Doamne de exceptie” – 08.03.2013: “ (…) cinci decenii si jumatate publicul s-a pierdut in ochii ei de un albastru tulburator. A revolutionat muzica usoara romaneasca si straluceste mereu in lumina reflectoarelor.Un artist indraznet, imprevizibil, care s-a daruit totat mai ales in muzica dar si in teatru si in film si care le-a intins o mana si celor fara de sansa. In 2013, Margareta Paslaru, caci despre ea vorbim, sarbatoreste 55 de ani de cariera.(…) o flacara care arde de cinci decenii si jumatate. (…) Stilul propriu, ambitia, dorinta de a sparge tipare si unicitatea vocii i-a facut pe multi s-o numeasca mit, legenda (…). - Focus_ Prima TV
Din arhiva TVR – Irninis Miricioiu: O editie de colectie a emisiunii "Din arhiva TVR" realizata impreuna cu una dintre vocile de platina ale muzicii usoare. A dominat scena muzicii romaneasti decenii la rand, a daruit publicului tot ceea ce sufletul sau cald a izvodit prin creatie. O intalnire de neuitat: Margareta Paslaru si al sau glas inconfundabil care starneste doruri profunde. - Facebook – 23.08.2013

Site-ul Muzeului National de Istorie, 09.09.2014: Cea mai valoroasă donație, prin numărul obiectelor și calitatea acestora, a fost cea primită de la legendara artistă Margareta Pâslaru. Este vorba de mai multe ținute de scenă, creații proprii, realizate cu mult rafinament și originalitate, purtate cu ocazia unor spectacole de televiziune sau la festivaluri și concursuri naționale și internaționale de muzică (Franța, Germania, Israel, Cuba, Mongolia, Iugoslavia, Japonia). De asemenea, doamna Margareta Pâslaru a mai donat muzeului o serie de accesorii vestimentare, mai multe afișe ale unor spectacole de teatru și muzică din anii 60 – 70 (adevărate rarități în ziua de astăzi), precum și o sculptură din bronz, executată de marele sculptor Ion Dimitriu-Bârlad (bunicul matern al Margaretei Pâslaru). www.mnir.ro “Haina îl face pe om” – Expoziția prietenilor muzeului
Florentina Iana “Sunteţi neobosită şi, de câte ori reiau legătura cu dvs., aveţi atâtea planuri să-mi împărtăşiţi. (…)N-a fost greu să înţeleg, deşi n-am trăit fenomenul Pâslărismului, ce-i fascina pe părinţii sau chiar buni­cii noştri la această mare doamnă (…)Astăzi, este la fel: compune, cântă la pian, scrie, are pla­nuri, este activă. Pe scurt, Margareta Pâslaru nu trăieşte în trecut.(…) “Un mit al muzicii uşoare“ este descrierea atât de concisă şi pertinentă făcută de compozitorul George Grigoriu doamnei cu care am avut onoarea să stăm de vorbă” - OK Magazine nr. 1(127) 08-21.01.2015
Ileana Pop: Mit al generatiei anilor '70, Margareta Paslaru, fata fermecatoare, care a debutat la televiziune la 15 ani in uniforma de scolarita, purtand parul in doua codite rasucite in vant, ne-a uimit inca de atunci prin talentul, stilul si personalitatea sa. Nu dupa mult timp, in "Morning Star" aveau sa apara aceste randuri: "Ca o stea a scenei, a marelui si micului ecran, voluptatea cu care canta Margareta ne-o aminteste pe Marlene Dietrich".

Inegalabila Margareta Paslaru -  revista Avantaje, mai 2019

Miscarea de rezistenta - 09.07.2016 - autor Danut Deleanu”Astazi e ziua ta Margareta Paslaru”: (…) Fără Margareta Pâslaru, muzica ușoară românească ar fi fost mai săracă, s-ar spune, cu o poveste. Da, dar povestea numită Margareta Pâslaru face cât jumătate din muzica ușoară românească! (…)

Mediafax - 23.01.2016, Margareta Pâslaru a primit premiul de excelenţă la gala UARF 2016: “Margareta Pâslaru a fost recompensată cu premiul de excelenţă pentru întreaga activitate, fiind considerată un "artist plurivalent".

Radu Croitoru, Music Show_ Romania Cultural 30.09.2017: Daca muzica usoara romaneasca a avut vreodata o vedeta de magnitudine internationala, aceasta vedeta este cu siguranta doamna Margareta Paslaru 

Radio Guerrilla_ Razboiul Sfarsitului de Saptamana_ Madalina Stefu  01.03.2019: Margareta rămâne simbolul artistului complet, de la timbrul ei atât de special, până la compozițiile muzicale proprii, aparițiile în teatru și film, precum și eleganța care a dat, poate, primul "fashion icon" românesc și un anumit tip de frumusețe care iese din tipare și din timp. 

sibiu100.ro_ 01.11.2019_ autor Iulia Voicu: Margareta Pâslaru a fost distinsă, vineri seară, cu premiul „Platina Valorii” de către Teatrul “Gong”. Aceasta a fost desemnată primul Ambasador al Festivalului Tânăr de la Sibiu.

Danut Deleanu, Miscarea de rezistenta.ro_ 09.07.2020: Legendara, unica Margareta Pâslaru a dominat fără drept de apel topurile și muzica ușoară românească, din anii 60-70, dând o nouă dimensiune, deschizând calea spre un nou început, revoluționând de-a dreptul acest segment muzical cu vocea sa nemaiauzită până atunci, cu timbrul său grav, vibrant.

revistabiz.ro_ 27.11.2020_ autor Alexandru Ardelean: Margareta Pâslaru este un icon al muzicii românești, un artist autentic cu un simț al muzicii foarte aparte. Margareta Pâslaru este prima solistă de muzică uşoară din România care a primit trofeul M.I.D.E.M la Cannes

Lucian Mandruta, Editia de dimineata_ 21.02.2021: Există oameni și fenomene. Când ești simbol al muzicii românești, pășești în al 63-lea an de carieră artistică, iar viața ta se desfășoară într-un ritm alert, zi de zi, la claviatură – pian și tastatura computerului, Spotify și rețele de socializare, ești fenomen. Și te numești Margareta Pâslaru: figură emblematică a lumii artistice româneşti, cântăreaţă, compozitoare, actriţă şi realizatoare TV şi radio. (...) 

muzeulmunicipiuluibucuresti.ro - 26.02.2021, Ana Maria Măciucă: "La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio. (...)"

Rador.ro_ 09.07.2021_ "(...) acum, la ceas de sărbătoare, Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă, fiind şi una dintre cele mai generoase artiste întâlnite veodată în ţara noastră. (...)"

Radiodcnewus_ 08.07.2022: Margareta Pâslaru, emblema feminității și a eleganței din România






Calendar 16-20 septembrie 1980: Margareta Paslaru invitata la Internationales Schlager Festival - Dresda



Margareta Paslaru a fost invitata in periada 16-20 septembrie 1980 la Festivalul International al slagarelor din Dresda.
Pe 17 septembrie a sustinut un recital care a inclus compozitii proprii - Despotici in uimire (interpretata in germana), Daca ai ghici, Se balbaia -, Vino vara si bocetul Bate Doamne lemnele
Margareta Paslaru a participat si la Galele Festivalului pe 19 si 20 sept. alaturi de Nicolai Gnatjuc – URSS, Elizabeth de Gracia – Cuba, Tomas Hacki – Ungaria, Mimi Ivanova – Bulgaria, Frank Schobel – Germania, Ivica Serfezi – Iugoslavia, Urszula Sipinska – Polonia, Helena Vondrackova - Cehoslovacia



duminică, 16 septembrie 2018

Calendar 16 septembrie 1967: Margareta Paslaru invitata la "Tancdalfesztival'67" - Budapesta












Margareta Paslaru a fost invitata sa reprezinte Bucurestiul pe 16 septembrie 1967 la Gala Internationala a Festivalului Muzicii usoare Maghiare "Tancdalfesztival'67" Budapesta. Artista a interpretat in franceza si maghiara Hol van az az idő - Unde s-a dus vremea - o piesa pe teme folclorice maghiare si propria compozitie Nu cred in soapte creata special pentru aceasta Gala si orchestrata de Paul Ghenter.
Margareta Paslaru a participat alaturi de Gigliola Cinquetti (Roma), Liz Brady (Paris),  Lado Leskovar (Belgrad), Czeslaw Niemen (Varşovia),  Kirstie Sparboe (Oslo), Margareta Pâslaru (Bucureşti),  Jisif Kobzon (Moscova), Carola (Helsinki), Peter Horten (Viena), Mimi Nikolova (Sofia), Monika Hauff (Berlin),  Ray Phillips (Londra). A NOVI SAD-l Radio Tanczenekara

                 Revista Tűkőr, prezentarea Margaretei Paslaru                  



luni, 3 septembrie 2018

Calendar 3 septembrie 1970: Margareta Paslaru incepe un turneu in Israel impreuna cu Rapsodia Romana




Citate din presa israeliana: 
Glasul poporului – Israel, 9 sept. 1970: Cu ansamblul Rapsodia Romana, am dezvaluit un alt aspect al multilateralei personalitati artistice a Margaretei Paslaru. De data aceasta – nu cantareata de muzica moderna sau “pop” – ci ambasadoarea melodiei populare romanesti (Cantec din Oas, Nu-i bai, Bade palarie noua, Tarina de la Gaina). In “Blestemul”, vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezente scenice – aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost Maria Tanase.

Facla – Israel, 16 sept. 1970: Interpretii ansamblului Rapsodia Romanasunt intampinati de un public entuziat care-i recheama de mai multe ori la rampa, incat si-au epuizat repertoriul pregatit si au fost nevoiti sa repete - in mare graba - cateva cantece noi. Cele mai multe au revenit Margaretei Paslaru, care se prezinta acum in spectacol cu trei cantece suplimentare.