"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

vineri, 28 iulie 2023

AaRC: Margareta Paslaru, primul interviu în noul an personal

 Sursa: AaRC.ro, 24.07.2023

http://aarc.ro/en/articol/margareta-paslaru-primul-interviu-in-noul-an-personal

 

Margareta Pâslaru, primul interviu în noul an personal

 

S-a vorbit, în acest an, destul de mult despre aniversările Margaretei Pâslaru – 80 de ani de viață, 65 de ani în show bizz. Muzeul Național de Istorie a găzduit oexpoziție – ”O legendă ... Margareta Pâslaru, 65 de ani de carieră”.

Bucuria cu care cântă și compune, însă, pare că oprește timpul în loc, așa că Margareta Pâslaru nu se supune cronologiilor noastre. Mereu și-a asumat riscuri, în muzică, în viață, mereu a învățat ceva nou. Traseul ei nu a urmat standarde, locuri comune. Acum, apar albume noi aproape în fiecare an, cu melodii pe care le compune, iar drepturile de autor din vânzare le donează unor organizații cu implicare socială. Cel mai nou album, ”Timpul nu moare” (2023), înregistrat la Studioul Andrei și Jolt Kerestely, susține Ambulanța Monumentelor.
     Mereu e prezentă în viața cetății și le acordă Premii pentru originalitate, încă din 2010,  tinerilor artiști promițători, pentru că îi plac oamenii talentați, creativi și perfecționiști. Își aduce aminte de debutul ei cinematografic, cu rolul din Tunelul, care i-a adus Premiul pentru debut la Festivalul de la Mamaia în 1966. Are un motto semnificativ: ”În tinerețe, ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele altora”. Ne-a oferit un interviu în exclusivitate, dar și cea mai nouă fotografie realizată de Sorin Stanca.

- Ați devenit vedetă în muzica românească la o vârstă adolescentină. Ce credeți că i-a determinat pe regizori să vă propună roluri în film?


- În ordinea în care înregistram la Radio, pe disc și apăream la televiziune, faptul că Liviu Ciulei m-a invitat în 1962 la Teatrul Municipal pentru  o audiție (casting) în rolul Polly Peachum,  'Opera de trei parale' mi-a deschis un drum nou. Dânsul a intuit actrița din mine. Apoi regizorii de film care m-au remarcat pe micul ecran, văzându-mă pe scenă într-un rol dificil, ar fi spus ''uite, poate să joace Brecht, chemați-o la probe''. La Studiourile Buftea m-au invitat, pe rând, Andrei Călărașu, Francisc Munteanu, Lucian Bratu, Elisabeta Bostan

, Angel Grigoriu, Alexandru Bocăneț și Gheorghe Vitanidis, care lucra la ''Clipa'' după romanul lui Dinu Sararu; eram o țărancă înfiptă. 

- Cât de diferit e procesul de asumare a unui cântec față de un rol în teatru/film?
- Un film durează aproximativ două ore, timp în care aflam subiectul, apoi conflictul și deznodământul. O piesă de teatru se desfășoară o oră și 50 de minute, fără pauză, acoperind același traseu. Un cântec de muzică ușoară - pop durează, în medie, trei-patru minute. Prin urmare, a transmite concis idei, sentimente, emoție, printr-o melodie, nu-i simplu. 

- Cum a fost lucrul cu regizorii de film? Cu cine ați colaborat cel mai bine?
- Dificilă întrebare! De la fiecare am învățat ceva, a lucra era o bucurie în sine.  
- Mulți cineaști au inclus melodiile dvs pe coloana sonoră a filmelor. Ce i-a determinat să facă alegerile – mesajul, notorietatea vocii și a melodiei?

- Poate atmosfera și textul piesei au completat povestea din scenariu? Nu știu. 
- Când ați colaborat cu un cineast cu propriile compoziții? Care vi s-a părut cea mai surprinzătoare propunere de colaborare?

- Nell Cobar mi-a făcut cea mai generoasă propunere, aceea de a compune muzică pentru două episoade din serialul Mihaela. Atunci am învățat să compun teme scurte pentru situații diferite. De pildă, duioasa secvență în care Mihaela era tristă, apoi momentul în care alerga cu prietenii, sau veselia jocului cu simpaticul cățeluș. Mai mult, mi-am schimbat intonația glasului, ascultați un fragment orchestrat de Radu Goldiș.  Margareta Paslaru / Mihaela - fragmente by Margareta Paslaru (soundcloud.com) 
- Cristi Puiu a ales două melodii pentru coloana sonoră a filmului său Moartea domnului Lăzărescu. Cum vi s-a părut această alegere?

- Includerea celor două șlagăre, opuse ca stil, ''Cum e oare'' - Florin Bogardo și ''Chemarea mării” - George Grigoriu, au avut efectul scontat. Iată un citat din LIBERTATEA  mai 2005, La Cannes: ”Urcarea scărilor acoperite cu covor albastru (culoarea secțiunii "Un certain regard") s-a făcut pe acordurile piesei "În apa mării", cântată de Margareta Paslaru!”.

- Melodiile dvs sunt alegerea multor tineri cineaști, sunt potrivite poveștilor pe care le spun, nu e vorba doar de nostalgie. Cum vi se par aceste opțiuni?

- Dinamica scenariului alege momentul în care muzica întregește atmosfera. Oricum, încă lucrez la un scenariu, pe care sper să-l regizez - am pregătit un ''story board'' montaj cadru cu cadru - am învățat și butoane.

 

 

 

miercuri, 26 iulie 2023

Radio National FM - interviu matinal cu Margareta Paslaru

Editia din 11 iulie 2023 a emisiunii “Matinal efervescent” de la National FM a oferit ascultatorilor un interviu telefonic al Margaretei Paslaru. Realizatorii Oana Paraschiv si Mihai Gainusa au difuzat si doua compozitii ale Margaretei Paslaru incluse pe albumul aniversar de autor “Timpul nu moare” editat in 2023 de Roton in beneficiul programului Ambulanta pentru Monumente: Timpul nu moare si Regina noptilor. 

LINK: Radio National FM - interviu matinal cu Margareta Paslaru



marți, 25 iulie 2023

Radio Romania Timisoara - interviu si muzica Margareta Paslaru

10 iulie 2023 - emisiunea “Pulsul zilei” de la Radio Romania Timisoara a inclus si un amplu interviu telefonic acordat de Margareta Paslaru. Realizatorul Liviu Dumitru a inclus si patru compozitii ale Margaretei Paslaru aparute pe albumul aniversar de autor “Timpul nu moare” editat in 2023 de Roton in beneficiul programului Ambulanta pentru Monumente: Acum respira, Regina noptilor si Timpul nu moare, Blue blue blue blues.

LINK: Radio Romania Timisoara - invitata Margareta Paslaru



sâmbătă, 22 iulie 2023

Radio Romania Brasov - invitata speciala Margareta Paslaru

10 iulie 2023 - Margareta Paslaru a raspuns invitatiei Silvanei Serban - realizatoarea emisiunii “Pasaj urban” la Radio Romania Brasov. Interviul acordat a fost presarat cu trei compozitii ale Margaretei Paslaru incluse pe albumul aniversar de autor “Timpul nu moare” editat in 2023 de Roton in beneficiul programului Ambulanta pentru Monumente: Acum respira, Regina noptilor si Timpul nu moare.

LINK: Radio Romania Brasov - invitata speciala Margareta Paslaru 




joi, 20 iulie 2023

Margareta Paslaru invitata la Radio Romania Iasi

10 iulie 2023 - Margareta Paslaru a fost intervievata telefonic de Florin Daminescu, realizatorul emisiunii “Pulsul zilei” la Radio Romania Iasi. In transmisiunea directa am putut asculta si doua compozitii ale Margaretei Paslaru incluse pe albumul aniversar de autor “Timpul nu moare” editat in 2023 de Roton in beneficiul programului Ambulanta pentru Monumente: Timpul nu moare si Acum respira. Clip preluat de pe pagina facebook a postului de radio.

LINK: Radio Romania Iasi - invitata Margareta Paslaru



miercuri, 12 iulie 2023

Aniversare Margareta Paslaru la Cinemaraton TV - 9 iulie 2023

9 iulie 2023 - canalul TV Cinemaraton a aniversat-o pe Margareta Paslaru difuzand filme in care artista a avut roluri principale: Un film cu o fata fermecatoare - regia Lucian Bratu, Tunelul si Melodii melodii  - regia Francisc Munteanu, Veronica si Veronica se intoarce - regia Elisabeta Bostan.








duminică, 9 iulie 2023

Andrei Kerestely despre Margareta Paslaru




Andrei Kerestely, Prietenii de la radio, R.R. Actualitati 24.03.2023: Exista totusi autori isi dau silinta sa creeze niste momente artistice deosebite, cu mesaj, cu continut. Doamna Margareta Paslaru este exact unul dintre acesti cratori care isi doreste asta prin fiecare creatie. Trebuie sa acultam tot ce s-a intamplat in ultimii ani ca sa ne dam seama ca nicio piesa nu seamana cu cealalta nici ca structura, nici ca forma, nici ca directie. Totul este absolut original si nou si mereu altfel.   

Andrei Kerestely, lansare album “Timpul nu moare”, mag. Muzica 28.03.2023: Ceea ce ma surprinde de fiecare data si cred ca si pe dumneavoastra o sa va surprinda cand veti asculta materialul este vorba de o energie debordanta, este vorba de o forta creatoare fara final. Este de fiecare data efervescenta, de fiecare data vine cu idei noi. Ma pune intotdeauna in situatii speciale pentru ca dansa isi inchipuie niste orchestratii si eu trebuie sa fiu liantul intre ideile dansei si muzica ce apare la final. Este o provocare, este o placere si de fiecare data noua ni se pare ca cream impreuna ceva original si special.



Revista Unica: Margareta Paslaru implineste 80 de ani - interviu


Sursa: unica.ro_ 08.07.2023_ autor Oana Savin

https://www.unica.ro/vedete/margareta-paslaru-implineste-80-de-ani-riscul-asumat-a-meritat-exclusiv-542251

 

Margareta Pâslaru împlinește 80 de ani: „Riscul asumat a meritat!”


Margareta Pâslaru – un artist plurivalent, care a revoluționat muzica românescă, împlinește 80 de ani, pe 9 iulie. Vă invităm la o întâlnire unică, alături de îndrăgita artistă care, de o viață crează „muzică și texte cu miez”, purtată de pasiune și creativitate.

Scrie zilnic, alege esența lucrurilor și consideră că muzica este un dar neperisabil. În ultimii ani a înlocuit sălile de spectacole cu studiourile de înregistrări Kerestely, în beneficiul unor cauze meritorii. Margareta Pâslaru continuă să își împărtășească o parte din gânduri și sentimente prin repertoriul diversificat, dovadă fiind albumul aniversar „Timpul nu moare”, editat de casa de discuri Roton. Încasările obținute de pe urma acestui album, lansat în luna martie, merg către organizația Ambulanța pentru Monumente care se ocupă cu restaurarea monumentelor.

Margareta Pâslaru împlinește 80 de ani

De pe ultimele ei albume nu lipsesc o parte din  șlagărele sale de neuitat precum „Lasă-mi toamnă pomii verzi”, dar și rugăciunea „Tatăl nostru”.

Într-un interviu acordat Unica.ro, Margareta Pâslaru ne-a povestit de ce a ales să își doneze drepturile de autor și încasările obținute de pe urma vânzării albumului, de ce apare rar la televiziuni, dar și ce a învățat de la admiratorii săi. 

Împliniți frumoasa vârstă de 80 de ani. Cum plănuiți să sărbătoriți această zi?

Ca de obicei, în familie. Evit petreceri, mă bucur dacă pot definitiva o compoziție proprie.  

Care este diferența dintre text și versuri, în muzică?

Crearea unui text pe o frază melodică dată, de pildă ”Soare cu dinți” la cererea compozitorului Laurențiu Profeta, sau  ”Ca tine nu e nimeni” pentru  Florin Bogardo, presupune contopirea perfectă cu stare de spirit a melodiei, tristă sau luminoasă. Fără text, melodia ar deveni o piesă orchestrală. Poeziile dintr-un volum stârnesc imaginația. Crearea unei melodii pe un vers mai scurt, altul mai lung, metrica diferită, devine un examen. Cine reușește să equalizeze sensibilitatea poetului cu cea a compozitorului și apoi a interpretului, ajunge la sufletul ascultătorilor. De pildă, Lasă-mi toamna pomii verzi- Ana Blandiana, Eu și Timpul- Virgil Carianopol, Era o fântână – Elena Farago, Ce suflet trist – Mihai Eminescu, s.a.m.d.

Dintre 106 compozitii proprii, 33 au fost inspirate de 17 poeti.

Legătura cu muzica populară și ultimele albume lansate

Cântați și muzică populară…

Repetam cu Liviu Ciulei în 1962 piesa „Opera de trei parale”, când Maria Tănase m-a îndemnat să cânt și muzică populară.  Regizorul ne-a ales pe amândouă în piesa celebrului Bertold Brecht. Albumul aniversar se încheie cu patru cântece populare înregistrate în 1964.

În ultimii ani ați avut albume de autor. Cum se face că nu ați inclus și alți compozitori?

Este foarte dificil să obțin de la urmașii compozitorilor aprobare de a folosi piesele lor donând drepturile unor cauze meritorii. Avem și o excepție pe albumul „Vibrații sufletești” editat de Roton. Andreea Andrei, fiica lui George Grigoriu, a fost de acord să cedeze drepturile piesei „Tangoul de sâmbătă seară”. De asemenea, maestrul Zsolt Kerestely mi-a oferit o compoziție pentru care am scris textul, „Iubiri platonice”. Și Horia Moculescu a fost de acord să cedeze drepturile de autor ale piesei  „Balanța inimii”.

Vă exprimați prin texte pe care le creați și compoziții. Puteți spune că viața dumneavoastră stă scrisă în albumele lansate în cei 65 de ani de carieră?

Oarecum 🙂 Să-i onorăm și pe cei 64 de compozitori, m-au ales ca mesager al creațiilor lor. Etalonul calității obligă, cu fiecare înregistrare la Radio, televiziune, pe compact disc, ștacheta se ridică la alt standard. 

„Timpul nu moare” pentru dumneavoastră, așa cum spune și titlul albumului lansat în luna martie. Ați rămas la fel de frumoasă și elegantă ca întotdeauna.

Apreciez complimentul, păstrez părul platinat de vreme. Vopsitul după o vârstă asprește imperfecțiuni firești.  

Vorbind despre TIMP:  „Ceasul vrăjitor” – 1967 muzică și text – a fost ‘avanpremiera’ piesei Timpul. În 1969 propria compoziție Timpul – muzică și text – aranjor Sandu Abramovici, a intrat în concursul TVR “Tele Top” 1971, devenind câștigătoare în 1972, după ce a ocupat primul loc șase ediții consecutive. Cu sprijinul regretatei doamne Catinca Ralea de la Radio, am înregistrat Timpul în germana Die zeit (preluată apoi de Anda Călugăreanu),  și în franceză Cronos, împreună cu alte compoziții.

Ca urmare a succesului, a apărut pe disc Electrecord inspirând textieri și interpreți care au preluat versul  ‘să-ntorc timpul înapoi’ expresie care nu se ‘cânta’ pe atunci. Propria obsesie revine în 1980, versurile poetului Virgil Carianopol „Eu si Timpul” m-au inspirat. În 1988 compuneam ”Time is a monster” muzică și text în engleză fără intenție. Vocalele sunau mai bine. Am înregistrat-o în 2018 la Studiourile Kerestely cu actorul Ovidiu Niculescu. În 2022 ”TIMPUL NU MOARE” muzică și text, aranjor, tot Andrei Kerestely. Astfel devine titlul albumului de autor în 2023. 

Vorbind despre discuri Electrecord, presa din Ungaria și Germania menționa cifra de vânzare 300.000 de discuri vândute la export în țările Socialiste 1963, ’64,  iar publicația din  Polonia anunța 350.000 de unități cu interpretările mele vândute în 1967.  

Încasările din vânzările albumului, donate către o organizație caritabilă

Ați decis ca drepturile de autor și încasările obținute în urma vânzării albumului „Timpul nu moare” să meargă către Ambulanța pentru Monumente. Ce v-a făcut să luați această decizie?

Susțin tineri de viitor, precum arhitecții Vaida, soț și soție. Restaurează biserici, redau splendoarea unor monumente în paragină. 

„Acum, respiră!” este o piesă care îndeamnă la protejarea mediului înconjurător. Credeți că oamenii au uitat cât de importantă este această planetă cu minunile și resursele pe care ni le oferă zilnic?

Exprim ceea ce simt, cred în fapte, în puterea exemplului. O parte dintre ideile și inițiativele mele au fost preluate de alții, ceea ce nu-i rău.  Unora le rămâne pe retină acțiunea cuiva și mai târziu încearcă și ei.

Margareta Pâslaru, 65 de ani de activitate neîntreruptă

Care credeți că sunt atuurile care v-au menținut printre preferatele publicului românesc timp de atâția ani?

Regretatul dirijor Sile Dinicu spunea: „Tată, o primă audiție, poate fi și ultima”. Pentru mine n-a fost. Riscul asumat a meritat. Longevitatea creatoare arată precum toamna, încărcată cu roadele maturității.

Faptele vorbesc de la sine. Îmi dozez aparițiile. Dintr-un repertoriu de 879 melodii (o parte au fost interpretate numai în spectacole), am înregistrat la Radio, TVR și case de discuri 793 piese românești și din repertoriul internațional (în limbi străine sau cu texte adaptate în română). Vorbind despre numărul pieselor pe discuri, uneori apăreau alte 4 piese cu aceeași copertă. În medalionul unui compozitor, figuram cu o melodie, la alții cu 3 piese, la alții cu 2 etc. 

Pe compact disc am înregistrat – în medie – câte 20 de piese pe fiecare album; se repetă numai două, trei, șlagăre… ”brandul” Margareta, cum a scris regretatul Vlad Teodorescu la Jurnalul Național în 2009. 

Începând cu 1960 am înregistrat pe discuri de ebonita ascultate la patefon, vinil, casete audio, CD-uri, DVD, audiobook-uri, fiind invitata următoarelor case de discuri:

Electrecord – 66 discuri de interpret, o casetă audio 1980 “Margareta” cu șlagăre internaționale, CD-uri  “Margareta best of …” 1996, “Margareta, 40 de ani de la primul disc” 2000, “Margareta forever” 2006, “Margareta 50 de ani de la primul disc” 2010; Fundația Radio România – CD “Bucuria de a cânta” 2008 și “Margareta 70” 2013; UNITER – “Actorii cântă” 2014; UCIN – “Stelele filmului cântă” 2015; Jurnalul Național – “Muzică de colecție Margareta Pâslaru” 2007; Eurostar – “Cum să te las?” 2016; E-media – DVD “Margareta Pâslaru de dragul copiilor” UNICEF 2007 și “Providența” 2018; ROTON – “Idei” 2020, “Vibrații sufletești” 2021, “Timpul nu moare” 2023. La Editura Curtea Veche am jucat rolul povestitoarei pe audiobook-ul “Basme fermecate” 2009 care cuprinde: Lebedele sălbatice, dârzul soldățel de plumb, Prințesa și bobul de mazăre, Privighetoarea, Veșmântul cel nou al împăratului.           

În 2012, Editura Litera editează audiobook-urile Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii, pentru care am înregistrat tot rolul povestitorului.

Expoziție impresionantă la Muzeul Național de Istorie

În perioada martie – aprilie a avut loc o expoziție la Muzeul Național de Istorie despre cei 65 de ani de activitate. Ne puteți povesti puțin despre ea? Mai urmează astfel de inițiative în viitor?

La donația costumelor de scenă din 2014 cu broderii, dantele și aplicații, toate create special pentru fiecare melodie oferită de compozitor, am adăugat o nouă selecție. Fiind ținutele anilor 2000 în care domnina negru – suprema eleganță – am inclus o rochie lungă bătută în paiete negre cu bretele, alta decoltată cu corsaj de strasuri fără bretele cu care am fost la Festivalul Mamaia 2007, un frac purtat la Gala TVR, maxi mantou bej, bolerou cu paiete multicolore, compleu albastru cu guler și manșete albe – Gala UNICEF60, un costum stilizat cu motive populare și bordură gri de jeuri argintii pe vesta maxi neagră s.a.m.d. De asemenea, pantofi cu toc argintiu, sandale de seară cu platformă din plută și alți pantofi cu care dansam pe scenă. 

Piesa de rezistență rămâne Trofeul MIDEM primit la Cannes în 1969, restaurat recent prin amabilitatea  domnilor Ernest Oberlander-Târnăveanu și Cornel Ilie, cărora le mulțumesc, și efortul echipei MNIR, pe care o felicit.    

Desigur, albumele cu decupări din presa vremii referitoare la muzica ușoară, teatru, film, acțiuni caritabile,  este o adevărată istorie a nivelului cultural peste decenii.

Margareta Pâslaru: „Aleg esența lucrurilor”

De ce vă vedem mai rar la televiziuni?

Le mulțumesc celor care m-au invitat, îi rog să mă ierte dacă nu am dat curs invitațiilor. Înțeleg ”formatul” obligatoriu, discuții pe canapea, despre trecut. Din punctul meu de vedere, energia și imaginația mă îndeamnă să vorbesc despre lucrul zilnic, idei, compoziții, texte cu tematici aparte, crearea costumelor, producții muzicale, coregrafie expresivă, nu despre trecutul glorios.

Plantez în PREZENTUL cu posibilități, cu riscuri, încercări, cu perspective. Statutul meu este acela de artist liber profesionist. Admir și susțin tineri talentați prin premiul anual inițiat în 2010 ”Pentru originalitate”. Este rândul lor! 

Exercițiul de a scrie zilnic este o gimnastică a gândirii. Am idei, muzica vine de la sine, lucrez și la volumul II al propriei cărți „Eu si Timpul”, evit apariții de duzină. ALEG ESENȚA LUCRURILOR!

Motto-ul dumneavoastră este: „În tinerețe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim „numele” spre binele altora”. De ce ați ales să vă ghidați după acest motto?

L-am formulat în anii ’90 când am devenit voluntar în cadrul unor programe caritabile în Statul New Jersey. M-a impresionat The Food Bank în Hillside (program pe care l-am importat la Crucea Roșie). Apoi, am produs emisiuni TV cu pictori și muzicieni, pentru care am fost premiată. Astfel, am învățat că pot întinde o mână celor în nevoi prin muzică, prin gestul modest, de a dona drepturile de autor rezultate din vânzarea albumelor. 

Margareta Pâslaru continuă să lanseze anual piese noi

Ce puteți spune că ați învățat de la admiratorii dumneavoastră?

Am întrebat o admiratoare de ce cumpără mai multe discuri. Și ea mi-a spus: dacă sunt invitată undeva și duc o prăjitură se mănâncă, dacă duc o sticlă se bea, dacă duc flori se ofilesc. Muzica e singurul lucru care rezistă. Muzica este un dar neperisabil.

Anul acesta ați fost onorată cu „Trofeul de Excelență pentru 65 de ani de Carieră Artistică cu Realizări Remarcabile” la gala „România ești tu”

A fost o reală bucurie în acest an aniversar și le mulțumesc Tatianei Tuță și Andreei Marin pentru atenție.

Pe lângă acest premiu, în ultimii ani, Margareta Pâslaru a mai fost onorată cu mai multe premii, printre care „Premiul Academic și Trofeul Uniunii Cineaștilor din România la Gala Premiilor UCIN” (2021), „Premiul de Excelență pentru întreaga activitate Margareta Pâslaru – Artist Plurivalent“ oferit de UARF (2016), „Trofeul Gala Crucea Roșie ” (2014), iar Casa Regală a României îi acordă „Ordinul Coroana României în grad de Cavaler” în anul 2013 și multe altele.

„Margareta Paslaru si-a croit repede un drum în muzica ușoară. Ei nu-i place, în genere, să apară în fața spectatorilor decât cu piese noi, îi place să “lanseze” melodii”, spunea Const. Sirbu – Almanahul Femeii – 1965. Și îndrăgita artistă continuă să lanseze anual piese noi, spre bucuria celor care îi iubesc muzica.

De asemenea, Andrei Kerestely zicea, în luna martie a acestui an, în emisiunea „Prietenii de la radio”, Romania Actualități: „Există totuși autori care își dau silința să creeze niște momente artistice deosebite, cu mesaj, cu conținut. Doamna Margareta Pâslaru este exact unul dintre acești creatori care își dorește asta prin fiecare creație. Trebuie să ascultăm tot ce s-a întâmplat în ultimii ani ca să ne dăm seama că nicio piesă nu seamănă cu cealalta nici ca structură, nici ca formă, nici ca direcție. Totul este absolut original și nou și mereu altfel”.

Foto: Sorin Stana



 

Agerpres: Documentar - Margareta Pâslaru - 65 de ani de cariera artistica şi 80 de ani de viata

 Sursa: agerpres.ro_ 09.07.2023

https://www.agerpres.ro/documentare/2023/07/09/documentar-margareta-paslaru-65-de-ani-de-cariera-artistica-si-80-de-ani-de-viata-9-iulie--1136530?fbclid=IwAR32LXGlHiH3cUlwD1957P6te4IM8yP2G_F9SxynRARgWiqvtEFKNkgbJOs


DOCUMENTAR: Margareta Pâslaru - 65 de ani de carieră artistică şi 80 de ani de viaţă (9 iulie)


Anul 2023 reprezintă, pentru marea artistă Margareta Pâslaru, un an al aniversărilor cu cifră "rotundă" din două puncte de vedere. Cântăreaţă, compozitoare, actriţă de teatru şi film, realizatoare de emisiuni TV şi radio, Margareta Pâslaru este artista care a revoluţionat muzica uşoară românească şi care, în cei 65 de ani de carieră artistică neîntreruptă pe diferite planuri, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci şi prin multitudinea de valenţe ale talentului său. Marea artistă - care la 9 iulie împlineşte 80 de ani - este mereu activă, plină de idei şi iniţiative, preocupată nu doar de muzică, ci şi de acţiuni caritabile.

De-a lungul anilor, 65 de compozitori i-au încredinţat piesele spre interpretare, unii scriind special pentru timbrul său aparte. Dintre aceştia, amintim: Henry Mălineanu, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, Temistocle Popa, Florin Bogardo, Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Ţeicu. Să fie o coincidenţă faptul că în 65 de ani de carieră a colaborat cu 65 de compozitori? Dacă da, e o coincidenţă fericită. Compozitorul George Grigoriu a numit-o ''un mit al muzicii uşoare'', iar compozitorul Paul Urmuzescu afirma că ''Margareta Pâslaru reprezintă pentru muzica uşoară ceea ce reprezintă Maria Tănase pentru muzica populară'', notează site-ului artistei, margaretapaslaru.blogspot.com..

Deschiderea expoziţiei 'O legendă...Margareta Paslaru - 65 de ani de carieră', la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO 


Muzeul Naţional de Istorie a dat tonul acestui an aniversar, la 1 martie 2023, cu expoziţia "O legendă - Margareta Pâslaru, 65 de ani de carieră", care a reunit creaţii vestimentare ale artistei, discuri rare din ebonită, afişe de teatru şi film, diplome şi distincţii, vernisată în prezenţa artistei, la acest muzeu.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO 


O lună mai târziu, la 28 martie, magazinul "Muzica" a găzduit lansarea albumului de autor "Timpul nu moare - Margareta Pâslaru, 65 de ani în showbiz", care include şi patru melodii populare lansate de artistă în 1964. Ca de obicei, albumul se deschide cu şapte noi compoziţii, urmate de şlagăre iubite de public, pe care le-a cântat de-a lungul anilor. Margareta Pâslaru a direcţionat drepturile de autor şi fondurile obţinute din vânzarea albumului - aşa cum o face de mulţi ani - unui scop generos: Ambulanţa Monumentelor, un proiect non-profit care susţine protejarea patrimoniului imobil din România.

Lansarea albumului „Timpul nu moare - 65 de ani in Showbiz” al interpretei Margareta Pâslaru, cu ocazia aniversării a 65 de ani de activitate, la Magazinul Muzica, 2023.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO 


 

De altfel, ''Timpul'' a fost mereu prezent pe parcursul carierei sale, ca o "obsesie" a Margaretei. În 1969, propria ei compoziţie "Timpul" - muzică şi text - a intrat în concursul TVR "Tele Top" 1971, devenind câştigătoare în 1972, după ce a ocupat primul loc în şase ediţii consecutive. Zece ani mai târziu, a descoperit poezia lui Virgil Carianopol - ''Eu şi timpul'', scriind muzica pentru acest cântec. Titlul cărţii lansate de Margareta în 2012 este "Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune". Iar în acest an aniversar, a lansat albumul "Timpul nu moare".


Noul album succede alte două editate tot de Roton, pe care artista le-a creat în perioada pandemiei şi pe care le-a lansat online - "Idei - Cu haina pe umeri" (2020), în beneficiul Băncii de alimente a Crucii Roşii Române, şi "Vibraţii sufleteşti" (2021), în beneficiul Fundaţiei World Vision România.


***

Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. A debutat în muzică în 1958, când era elevă, şi membră a Casei de Cultură "Griviţa Roşie". Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, realizator de televiziune. În acea perioadă, tânăra Margareta obţinea Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiştilor amatori.

În 1959, compozitorul George Grigoriu a scris pentru Margareta melodia ''Chemarea mării'', care a însemnat debutul radiofonic şi discografic al artistei, bătând toate recordurile de vânzare în 1961. Mai târziu, George Grigoriu a fost cel care a numit-o ''un mit al muzicii uşoare'', potrivit site-ului artistei, margaretapaslaru.blogspot.com.

Margareta Pâslaru alături de Horia Moculescu, Graţiela Chiţu, Luki Marinescu, Ilinca Cerbacev, Constantin Drăghici şi Aurelian Andreescu, la Festivalul de la Mamaia, 1965. 

Foto: (c) GHEORGHE FRUNZA/Arhiva istorică AGERPRES 


Până în 1963, tânăra interpretă a înregistrat la Electrecord 56 de melodii româneşti şi străine, a apărut în filmul de lung metraj "Doi băieţi ca pâinea caldă" şi a început repetiţiile cu Liviu Ciulei pentru piesa "Opera de trei parale" de Bertold Brecht, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". În anul următor, a jucat în această piesă, alături de Toma Caragiu, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă. Piesa s-a jucat patru stagiuni la rând, însumând peste 400 de spectacole.


În numai opt ediţii ale Festivalului de la Mamaia, Margaretei Pâslaru i-au fost încredinţate 35 de melodii (în '63, '64, '65, '69, '71, '73, '75, '76), ceea ce a subliniat încă o dată aprecierea şi respectul compozitorilor care au ales-o.


Discul de Aur - primit în 1968 - a catapultat-o la Cannes, în anul următor, unde i-a fost decernat Trofeul MIDEM, apărând pe aceeaşi scenă cu James Last, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

Trofeul MIDEM, la expoziţia "O legendă...Margareta Pâslaru - 65 de ani de carieră", la Muzeul Naţional de Istorie a României, 2023. 

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO 


A urmat o ascensiune rapidă pentru tânăra cântăreaţă, care lansa şlagăr după şlagăr. În acelaşi timp, realizatorul de emisiuni de televiziune Valeriu Lazarov a invitat-o să cânte şi să joace în trei scurtmetraje muzicale, pentru străinătate, premiate la Montreaux şi Cairo.

La prima ediţie a Festivalului "Cerbul de Aur", în 1968, juriul internaţional i-a acordat Margaretei o menţiune care a înscris numele României în palmaresul acelei ediţii. Tot în 1968 - avea doar 25 de ani - artista a sărbătorit 10 ani de activitate printr-un ''One Woman Show'' cântând 23 de piese, unele compoziţii proprii. La ediţia din 1969 a Festivalului "Cerbul de Aur", Margareta a susţinut un recital extraordinar, care a inclus 12 piese (melodii româneşti, şlagăre internaţionale, folclor şi compoziţii proprii).

Margareta Pâslaru la Festivalul "Cerbul de Aur" de la Braşov, 1969. 

Foto: (c)  VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES 


Artista a devenit iubită de public şi prin apariţiile TV, dar şi prin numeroasele concerte susţinute la Sala Palatului, Teatrul ''Constantin Tănase'' ori Sala Polivalentă. Au urmat înregistrări pentru Teatrul Radiofonic, dar şi apariţii în filme (''Tunelul'' - Premiu de debut în cinematografie), ''Un film cu o fată fermecătoare", ''Împuşcături pe portativ'', ''Veronica'' şi ''Veronica se întoarce'', ''Gloria nu cântă", ''Melodii, melodii'').

În 1983, s-a stabilit în SUA, urmându-şi soţul. Acolo, Margareta Pâslaru şi-a continuat activitatea artistică pe diverse planuri. A lucrat la galeriile de artă, a fost regizor artistic, producător, scenarist, editor de televiziune, a compus şi înregistrat melodii proprii. Tot în SUA a început implicarea sa în activităţi umanitare, devenind voluntar al proiectelor "The Food Bank", "Meals on Wheels", "Bridges"; a organizat "Ziua Internaţională a Copilului" - 1 Iunie la San Francisco, formând oraşe surori cu Summit New Jersey, Washington DC şi alte state. Toate aceste contribuţii la activităţi umanitare i-au adus, în 2002, premiul ''Women of Excellence'' categoria Arts & Humanities - oferit de Senatul statului New Jersey, precizează site-ul artistei.

În 1996, Margareta a revenit în România şi a lansat o casetă audio şi un CD - ''The best of...'', donând Comitetului Român UNICEF toate încasările rezultate din vânzarea acestora. Tot atunci, artista a primit diploma, insigna şi titlul de membru de onoare al Comitetului Naţional Român UNICEF. De altfel, această implicare în acţiuni umanitare şi de voluntariat a continuat până în prezent.

Margareta Pâslaru (ctr.) la lansarea casetei audio şi a CD-ului "Best of Margareta", 1996. 

Foto: (c) SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES 


Albumul ''Margareta - 40 de ani de la debut'', lansat în 2000, s-a epuizat în câteva ore. După şase ani de absenţă pe piaţa muzicală românească, în 2006 a lansat albumul ''Margareta Forever''. Un an mai târziu, a apărut DVD-ul ''Margareta Pâslaru - de dragul copiilor'', în beneficiul UNICEF, încasările din vânzarea acestuia fiind donate de artistă unui Centru de Plasament UNICEF.


Margareta Pâslaru a fost sărbătorită, în septembrie 2008, în Aula Uniunii Compozitorilor, la împlinirea a 50 de ani de la debut, iar în noiembrie acelaşi an, a lansat CD-ul ''Bucuria de a cânta'', drepturile de autor fiind direcţionate către pensionarii Orchestrei Radio dirijată de Sile Dinicu.


În septembrie 2009, Crucea Roşie Română a lansat proiectul ''Banca de Alimente'', implementat în ţara noastră la iniţiativa Margaretei Pâslaru, care a ''importat'' conceptul. Pentru implicarea sa în acest proiect de succes, în 2011 a primit Trofeul ''Crucea Roşie - 135 ani de Umanitate'', în acelaşi an fiind numită şi Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România.


Anul 2012 a însemnat pentru artistă lansarea volumului "Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune", editat la Curtea Veche Publishing. În această carte, Margareta redă cu sensibilitate momente din viaţa şi din cariera sa, ele fiind însoţite de aproape 100 de fotografii din arhiva personală. Anul următor a apărut CD-ul aniversar ''Margareta 70'' - 55 de ani de activitate artistică, încasările şi drepturile de autor fiind donate programului "Banca de Alimente" al Crucii Roşii Române.

Lansarea cărţii "Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune", de Margareta Pâslaru, la Muzeul Municipiului Bucureşti, 2012. 

Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO 


Margareta Pâslaru a primit, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Castelul Peleş, la 12 mai 2013, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler.


În iunie 2014, a fost lansat albumul "Actorii cântă", ce cuprinde compoziţii ale Margaretei interpretate de unii dintre cei mai valoroşi şi îndrăgiţi actori. Încasările din vânzarea acestui CD au fost donate în Fondul de Solidaritate Teatrală, deschis de UNITER.

Tot în 2014, artistei i s-a împlinit un vis pentru care a luptat din 2007 - instalarea unor difuzoare în saloanele Spitalului pentru copii ''Grigore Alexandrescu'', pentru programul "Vise frumoase, copii" - ea citind copiilor internaţi în spital poveşti reunite pe audiobook-ul "Basme fermecate".


Un moment emoţionant al anului 2014 a fost reîntâlnirea Margaretei, după 45 de ani, cu Mireille Mathieu, cu ocazia concertului pe care doamna muzicii franceze l-a susţinut la Sala Palatului. Mireille Mathieu a invitat-o pe scenă pe Margareta Pâslaru, alături de care, în 1969, a fost prezentă la Cannes, unde ambele artiste au primit Trofeul MIDEM.

În acelaşi an a prezentat o parte dintre ţinutele sale de scenă în expoziţia ''Haina îl face pe om'', la Muzeul Naţional de Istorie al României, alături de trofee, afişe, discuri, amintiri de familie ale artistei, toate intrând în patrimoniul muzeului. De asemenea, o parte dintre obiectele personale ale Margaretei Pâslaru au fost donate, în noiembrie 2014, licitaţiei ''Dăruind vei dobândi'' organizată la Casa de Licitaţii Artmark.

În noiembrie 2015, a lansat albumul ''Stelele filmului cântă'' - un nou proiect muzical cu scop caritabil iniţiat de Margareta Pâslaru şi produs de Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), toate încasările rezultate din vânzarea acestuia fiind destinate ajutorării artiştilor vârstnici, cu probleme de sănătate, care s-au retras din lumea filmului. În acelaşi an, la Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suţu, a avut loc expoziţia "Afişe rare", care reunea 60 de afişe din concerte, din teatru şi din apariţii în cinematografie ale artistei. Toate au intrat în patrimoniul muzeului.

Artista a lansat, la 30 mai 2016, albumul de autor "Cum să te las?", în beneficiul supravieţuitorilor incendiului de la clubul "Colectiv". Tot în 2016, la Gala Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF) i-a fost decernată placheta "Artist plurivalent" UARF, Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră, potrivit site-ului https://margaretapaslaru.blogspot.ro.

În martie 2018 - la aniversarea a 60 de ani de activitate artistică - Margareta a lansat albumul de autor ''Providenţa'', drepturile de autor şi încasările fiind donate Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

Lansarea albumului "Providenţa" al artistei Margareta Pâslaru, 2018.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO 


În anul următor a fost desemnată Primul Ambasador al Festivalului Tânăr de la Sibiu, primind Diploma "Platina valorii". În 2021, la Gala Uniunii Cineaştilor, Margareta Pâslaru a primit Premiul Academic şi Trofeul UCIN pentru întreaga activitate, ambele fiindu-i înmânate de prof. univ. dr. Laurenţiu Damian. Tot în 2021, la Palatul Suţu a fost deschisă expoziţia "Longevitate creatoare", dedicată Margaretei, în care se regăseau "Discul de aur", Ordinul Coroana României în grad de Cavaler pe care Margareta l-a primit la Castelul Peleş şi Diploma "Platina valorii" - şi acestea intrând în patrimoniul Muzeul Municipiului Bucureşti. 


AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

 

Sursa foto din deschidere: Margareta Paslaru/Facebook