"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

marți, 29 iulie 2014

Margareta Paslaru in "Actualitatea muzicala" 2014


Sursa: Actualitatea muzicala nr.5 / mai 2014 / autor Octavian Ursulescu

Albumul cu amintiri

Revedere emoţionantă, după 45 de ani, pe scena Sălii Palatului, unde Margareta Pâslaru i-a înmânat lui Mireille Mathieu, înrămată, fotografia laureaţilor Galei MIDEM (Târgul internaţional al discului şi al editurilor muzicale), din ianuarie 1969, de la Cannes! Ocazie pentru noi să reamintim şi celor mai tineri că am avut întotdeauna artişti cu care să ne mândrim. Spre deosebire de celelalte ţări, unde “Discul de aur” se acorda pentru un disc, LP sau single, la noi se totalizau vânzările, Margareta primind acest trofeu în decembrie 1968, pe baza vânzărilor uluitoare pentru acele vremi, verificate şi aprobate de Consiliul de stat pentru cultură şi artă. Pentru a avea o imagine, încă de la debut, în 1961, vânduse 20.000 de unităţi cu “Chemarea mării” de George Grigoriu, apoi, prin 1963- 1964 vindea numai în ţările socialiste în jur de 300.000 de exemplare anual, după cum scria presa din RDG sau Ungaria. Organizarea, tipic românească (nu s-a schimbat nimic până azi, staţi liniştiţi!) a făcut ca discurile Margaretei Pâslaru să ajungă la Cannes... după încheierea târgului!



Chiar dacă atunci conducerea politică nu încuraja foarte tare mediatizarea unor asemenea succese internaţionale, publicaţiile “Contemporanul” şi “Săptămâna” au acordat spaţii acestei premiere pentru ţara noastră. Pe scena de la Cannes campioana vânzărilor din ţara noastră a stat alături de, între alţii, Amalia Rodrigues, Dalida, Udo Jürgens, Mireille Mathieu, Adriano Celentano, James Last, Adamo, Karel Gott, Muslim Magomaev (care a făcut un succes uriaş în URSS cu “Să cântăm chitara mea” de Temistocle Popa!), Patty Pravo, Peter Alexander, Juan Manuel Serrat, toţi recompensaţi cu un simbolic “Disc de marmură”. Mai putem visa azi la o asemenea companie? La Gala trofeelor, desfăşurată pe 25 ianuarie 1969, au cântat, ca invitaţi de onoare, Gilbert Bécaud, Sergio Endrigo, Massiel, Mary Hopkin. Doi dintre aceştia au fost legaţi de acordarea unor trofee MIDEM pentru creaţie, lui Bécaud pentru “Et maintenant” şi lui Ruskin pentru “Those Were the Days” (“Le temps des fleurs” în variant franceză), cu care solista galeză Mary Hopkin a triumfat la Eurovision. De fapt acest cantec este o adaptare a unei melodii populare rusesti inregistrata prrin anii’20 “Daragoi dlia maia” (Mi-eşti drag). Interesant este faptul că discul lui Hopkin a fost produs de Paul McCartney, la casa Apple! Revenind la marea galăMIDEM, aici s-a acordat şi un super-trofeu lui Maurice Chevalier, la împlinirea a 80 de ani. De menţionat că în 1968 Margareta Pâslaru fusese laureată a puternicelor festivaluri internaţionale de la Sopot (Polonia) şi Braşov (“Cerbul de aur”). Dar apreciata noastră artistă nu s-a cantonat niciodată în trecut, oricat de strălucit ar fi el: de curând a înregistrat o compoziţie a lui Jolt Kerestely, pe un text propriu, “Iubiri platonice”, şi a lansat albumul “Actorii cantă”, încasările acestuia fiind vărsate, ca de obicei, în scopuri umanitare.
________________________________________________________________________________

Sursa: Actualitatea muzicala nr. 2 / femruarie 2014 / autor Octavian Ursulescu

Creaţiile Margaretei

De-o viaţă, adică de vreo 55 de ani, de când a debutat, ne-am obişnuit să-i spunem, simplu, Margareta... Anii au trecut, artista s-a maturizat, iar între piesele pe care le lansa apăreau tot mai mult creaţii proprii, pe care în ultima vreme compozitoarea s-a gândit (şi bine a făcut) să le ofere tiparului, spre folosinţa şi desfătarea celor care mai preţuiesc muzica uşoară. De curând a apărut, la editura “Glissando” a Universităţii naţionale de muzică Bucureşti, Caietul II, tipărit în elegante condiţii grafice, un singur reproş fiind legat de absenţa diacriticelor, în interior. Caietul poartă titlul “Margareta Pâslaru şi creaţiile sale” şi supratitlul “Libertatea nu se învaţă...”, pornind de la primul din cele 26 de cântece. Între acestea se numără adevărate şlagăre, cum ar fi “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi!” sau “Turneul”, dar în general sunt piese mai noi, unele elaborate în perioada când artista locuia în SUA (“Our day, Children’s day” – când i-a convins pe americani să serbeze Ziua copilului de 1 iunie, “Un pod peste Ocean”), altele legate de implicarea Margaretei în acţiuni umanitare (“Fii voluntar!”) - se ştie, de altfel, că toate încasările rezultate din vânzarea discurilor şi cărţilor sale sunt colectate în scopuri caritabile. Majoritatea melodiilor este semnată, muzică şi text, de Margareta Pâslaru, dar la unele creaţii autoarea face apel la versuri aparţinând unor Mihai Eminescu, Agatha Grigorescu Bacovia, Romulus Vulpescu, Elena Farago, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Constanţa Buzea. Caietul include fotografii şi aprecieri din partea unor personalităţi, fiind o micuţă şi frumoasă carte de 60 de pagini, pe care v-o recomandăm cu căldură.
________________________________________________________________________________

Sursa: Actualitatea muzicala nr. 1 / ianuarie 2014

Margarea Paslaru_ 'Margareta 70'

Un album cu adevărat de colecţie, editat de Fundaţia Radio România (sperăm să aibă şi difuzare pe măsură, fiindcă toate drepturile de autor sunt cedate “Băncii de alimente” a Crucii roşii), retrasând 55 de ani de carieră exemplară. CD-ul include 14 piese, 2 spoturi şi un medallion radiofonic, între care 8 compoziţii ale protagonistei şi 3 piese folclorice. Alte 3 piese sunt semnate de Jolt Kerestely (înregistrările s-au făcut la “Midi Sound Studio”, cu Jolt şi Andrei Kerestely) şi Ovidiu Lipan Ţăndărică. Ca de obicei, Margareta Pâslaru compune fie pe versuri proprii, fie pe cele ale poeţilor noştri, de această dată fiind vorba de Mihai Eminescu, Elena Farago, Agatha Grigorescu Bacovia. Notăm, între altele, titluri cum ar fi “Libertatea nu se învaţă”, “Ce suflet trist”, “Amanţii mei sunt cărţile-nţelepte”, “Era o fântână”, “El te aşteaptă”, “Fericirea mult visată”, “Tango Toledo”. Albumul include un booklet consistent, ilustrat cu multe fotografii, şi evidenţiază colaborarea cu Călin Grigoriu, Capriel Dedeian (chitară), Marcian Petrescu (muzicuţă).

duminică, 20 iulie 2014

Margareta Paslaru - foto 2014 - evenimente



Margareta Paslaru Gala VIP 29 mai 2014
foto Lucian Nastase

Maia Morgenstern, Margareta Paslaru, Premiile VIP 29 mai 2014
foto Lucian Nastase

George Hojbota, Margareta Paslaru                                                                    Diploma la categoria Cultura  
Gala VIP 29 mai 2014                                           pentru proiectul "Actorii canta" initiat de Margareta Paslaru 
foto Lucian Nastase                                                                                                                                           
      
Vaida Lajos, reprezentanta Fundatiei Adept, Cristi Gherghiceanu, Maia Morgenstern, Margareta Paslaru, Premiile VIP 29 mai 2014 
foto Lucian Nastase

Margareta Paslaru, lansarea CD-ului "Actorii canta" 27 mai 2014
foto Lucian Nastase

Florin Zamfirescu, Silviu Biris, Margareta Paslaru, Gelu Nitu, Corina Chiriac, Jolt Kerestely, Maria Buza, Mihai Bisericanu,
Emilia Popescu, Rodica Mandache si Ovidiu Niculescu - Lansarea CD-uli "Actorii canta" - magazinul Muzica, 27 mai 2014
foto Lucian Nastase

Calin Grigoriu, Mirela Jienescu, Emilia Popescu si Margareta Paslaru, EUROPAfest  22 mai 2014
foto Lucian Nastase

Calin Grigoriu, Emilia Popescu, Margareta Paslaru, Luigi Gageos, Mirela Jienescu - EUROPAfest - 22 mai 2014
foto Lucian Nastase

Margareta Paslaru, EUROPAfest 22 mai 2014

Margareta Paslaru si grupul Allegretto in spectacolul "Clipe de viata 2" din Campania Nationala "Artistii pentru Artisti" - UNITER, 
Sala Radio 31 martie 2014

     
Margareta Paslaru si Mireille Mathieu, Sala Palatului  24 martie 2014
foto Lucian Nastase

 Margareta Paslaru la Gala Superlativelor VIP 2014




marți, 15 iulie 2014

Cartea Margaretei Paslaru in concurs la Curtea Veche Publishing






Curtea Veche Publishing: Concursul de săptămâna aceasta îl dedicăm uneia dintre doamnele scenei românești. La mulți ani, Margareta Paslaru, și mulțumiri pentru anii frumoși pe care ni i-ați dedicat cu atât de multă dragoste! 
Intrați automat în tragerea la sorți pentru a câștiga volumul "Eu și Timpul. Viață, vocație, viziune" de Margareta Pâslaru dacă ne spuneți într-un comentariu de ce melodie sau rol interpretat de Margareta Pâslaru vă aduceți aminte cu cel mai mare drag. Așteptăm comentariile voastre astăzi până la ora 23.59! Succes! 

duminică, 13 iulie 2014

Designer-ul Laura Lazar, dedicatie pentru Margareta Paslaru







Laura Lazar: Astăzi este despre o doamna adevarata care nu doar ca pe mine una m-a încântat cu glasul si energia sa, ci m-a învățat ca exista iubire adevarata dincolo de granițe si timp. Iubirea e cea care ne împlinește si ne aduce cea mai mare fericire! La mulți ani frumoasa doamna! Sa dea Dumnezeu sa ne bucurăm inca multi mulți ani de prezenta Dvs și sa ne aduceri mereu aceeași bucurie molipsitoare! Eu stiu ca sunteți o valoare a țării noastre si pot doar sa ma bucur ca prin intermediul colecției "Romanian Treasure" am avut șansa si norocul sa va cunosc si sa mi se confirme ca valoarea unui om este data de inima sa mare. Pentru mine sunteți o bucata a tezaurului nostru si va voi purta mereu in suflet.

sâmbătă, 12 iulie 2014

Margareta Paslaru - Vocea succesului

Sursa:  Buna Ziua Iasi / 09.07.2014





Eleva Margareta Paslaru a debutat in muzica usoara la Casa de Cultura Grivita Rosie in 1958, acompaniata de Paul Ghentzer. Prima aparitie in public, la varsta de 4 ani si jumatate, a avut loc pe scena Operei in rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini.

Dupa o cariera de exceptie, Margareta Paslaru a fost sarbatorita la Uniunea Compozitorilor in 2008 cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la debutul sau. Īn 2010, la implinirea unei jumatati de secol de la primul disc, artista lanseaza CD-ul „Lasa-mi toamna, pomii verzi“ si i se ofera Trofeul Electrecord. Fundatia Radio Romania editeaza in 2013 CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistica.

Vom puncta succint cateva etape, activitatea in muzica, teatru, film, compozitie, folclor, a legendarei personalitati, „un mit al muzicii usoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.

Descoperita de Ileana Pop in 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 in emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toata lumea face sport" dedicata castigatorilor romani la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ in limba italiana; in studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu si Mircea Albulescu. In urmatoarea emisiune, in duet cu Marina Voica, lanseaza versiunea romaneasca a piesei "Pe aripa vantului".

In 1961 Margareta Paslaru obtine Premiul I la faza oraseneasca a celui de-al VI-lea concurs al artistilor amatori din raionul Grivita Rosie.

Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tanarul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, in 1959, „Chemarea marii“ (numit de public "Si-n apa marii"). In interpretarea originala a talentatei cantarete, piesa devine mare slagar la Radio Romania. Ca urmare a succesului, in 1960 si Casa de Discuri Electrecord inregistreaza cantecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vanzarilor de muzica usoara in anul urmator. Discul de Aur primit in 1968 o catapulteaza la Cannes in 1969 unde i se decerneaza Trofeul M.I.D.E.M. si apare pe aceeasi scena cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat: pian, balet, pictura, cursul de perfectionare de pe langa Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta (Ministerul Culturii) clasa Camelia Dascalescu.

Sculptorul Ion C. Dimitriu-Barlad a fost bunicul cantaretei Margareta Paslaru.

Vocea cu infinite posibilitati de exprimare si timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii usoare Henry Malineanu, George Sbarcea, Camelia Dascalescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au incredintat creatiile lor. Dintre sutele de melodii inregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul sau aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea marii" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Doua randunici" (Radu Serban), "Va veni o clipa" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O masca rade, o masca plange" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscuta si sub titlul "La Marea Neagra" (Ion Cristinoiu), "Cine stie" (Horia Moculescu) si cate si mai cate, difuzate si in prezent la radio. Astfel Margareta Paslaru isi creeaza un repertoriu vast, la care se adauga slagare internationale: „Trandafirii tai”, „In gradina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam ca nu-mi pasa” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreti sa dansati” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cantecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost inregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cantate in turneele din tara si strainatate, a caror evidenta a ramas doar in memoria fanilor. Apreciata cantareata-interpreta evolueaza cu aplomb ca actrita in teatru si film, abordeaza folclorul, incepe sa compuna cu originalitate muzica si text, acompaniindu-se la pian.

In 1968, juriul international al Festivalului Cerbul de Aur ii ofera Margaretei Paslaru Mentiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce inscrie numele Romaniei in palmaresul primei editii. Artista sarbatoreste 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cantand 23 de piese, unele, compozitii proprii. In 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedeta in recital, acompaniata de propria formatie (Rolf Albricht) si creadu-si coregrafia. Invitata sa cante si in strainatate, Margareta nu primeste viza timp de 10 ani.

In 1981 Margareta Paslaru prezinta primul recital de autor pe versurile unor poeti consacrati cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniata de „Romanticii“ lui Mircea Dragan, Margareta vine cu propriul concept prin care isi schimba costumatia la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o alta etapa importanta in cariera artistei.



Margareta Paslaru sarbatorita in presa pe 9 iulie 2014

Sursa: Ziarul de Constanta / 09.07.2014 / autor Rodica Mitu

ŞTIAŢI CĂ...?
ASTĂZI, „UN MIT AL MUZICII UŞOARE” ÎŞI SĂRBĂTOREŞTE ZIUA DE NAŞTERE... 

Născută pe 9 iulie, în aceeaşi zi cu Angela Similea şi Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, „un mit al muzicii uşoare”, cum a numit-o compozitorul George Grigoriu, împlineşte vârsta de 71 de ani.

Potrivit Wikipedia, în 1958, Margareta Pâslaru a debutat în muzica uşoară la Casa de Cultură Griviţa Roşie, iar prima apariţie în public a avut loc la vârsta de patru ani şi jumătate, când a interpretat rolul copilului din „Madame Butterfly” de Puccini.

Datorită vocii cu multiple posibilităţi de exprimare, cei mai importanţi compozitori i-au încredinţat creaţiile lor, multe dintre acestea fiind scrise special pentru glasul ei aparte. Dintre melodiile Margaretei Pâslaru amintim „Chemarea mării”, „Va veni o clipă”, „O mască râde, o mască plânge”, „La Marea Neagră”, „Cine ştie”, „Lasă-mi toamnă pomii verzi”.

În 1968, a fost distinsă cu un Disc de Aur. A apărut pe aceeaşi scenă cu nume internaţionale importante, precum Amalia Rodriguez, Dalida, Adriano Celentano. În anul 2008, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor.

_________________________________________________________________________

Sursa:  Telegraf de Constanta / 10.07.2014 / autor Mirela Stinga

Margareta Pâslaru, la 71 de ani

Actriţa şi cântăreaţa Margareta Pâslaru şi-a aniversat, ieri, ziua de naştere. La împlinirea celor 71 de ani, artista a spus că cel mai frumos cadou pe care ar putea să-l primească ar fi confirmarea vânzării CD-ului „Actorii cântă”, în beneficiul campaniei „Artiştii pentru artişti” a Uniunii Teatrale din România. „Îmi doresc vestea bună care confirmă vânzarea CD-ului de autor „Actorii cântă”, în beneficiul campaniei „Artiştii pentru artişti”. Îmi voi sărbători aniversarea lucrând cu plăcere, definitivând textul unei compoziţii. Ziua se va încheia în familie”, a spus, ieri, artista.

La ceas aniversar, Margareta Pâslaru nu i-a uitat nici pe colegii ei de breaslă Angela Similea, Mirabela Dauer şi Daniel Iordăchioaie, care şi ei şi-au sărbătorit, ieri, ziua de naştere. „Continuând tradiţia şi anul acesta, le doresc colegilor realizarea viselor”, a spus marea artistă cu ochi albaştri-violet

_________________________________________________________________________

Sursa: StirileRol.ro / 09.07.2014

Astazi sarbatorim trei mari doamne ale muzicii romanesti - fragment

Ziua de 9 iulie este una deosebit de importantă în istoria muzicii ușoare românești. În această zi deosebită s-au născut trei dintre marile artiste ale României: Angela Similea, Margareta Pâslaru și Mirabela Dauer.

Margareta Pâslaru

Margareta Pâslaru s-a născut pe 9 iulie 1943, la Bucuresti. S-a remarcat prin talentul său muzical, dar si prin actorie. Este în acelasi timp cântăreată, compozitoare, textieră, actrită de teatru si film, realizatoare TV si Radio.
Prima aparitie în public a Margaretei Pâslaru a avut loc la vârsta de 4 ani jumătate, pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly, de Puccini.

După o carieră de exceptie, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său. Īn 2010, la împlinirea unei jumătăti de secol de la primul disc, artista a lansat CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ si a primit Trofeul Electrecord. Fundatia Radio România a editat în 2013 CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistica.

Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câstigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu si Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului". În 1961 Margareta Pâslaru obtine Premiul I la faza orăsenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori din raionul Grivita Rosie.

În 1968, juriul international al Festivalului Cerbul de Aur îi ofera Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei editii. Artista sărbătoreste 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compozitii proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formatie (Rolf Albricht) si creându-ti coregrafia. Invitată să cânte si în străinătate, Margareta nu primeste viză timp de 10 ani.

În 1981 Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeti consacrati cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniată de „Romanticii“ lui Mircea Drăgan, Margareta vine cu propriul concept prin care îsi schimbă costumatia la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei.

În ceea ce priveste filmografia, Margareta Pâslaru s-a remarcat prin rolurile din „Veronica” si „Veronica se întoarce”.
.
_________________________________________________________________________

Sursa: Glasul.md / 09.07.2014






Diversificarea exprimării artistice face parte din felul de fi a Margaretei Pâslaru. Neliniştea, curiozitatea, descoperirea soluţiei care rezolvă problema, faptul că este necesară celor din jur o încarcă progresiv cu energii nebănuite. Personalitatea complexă a culturii româneşti împlineşte astăzi 71 de ani.
Click: Gelosul



















vineri, 11 iulie 2014

Margareta Paslaru felicitata la Radio Romania





Va invit sa ascultati un fragment din emisiunea "Prietenii de la zece": Margareta Paslaru este felicitata pentru "cei 56 de ani petrecuti pe scena dar si in inima ascultatorilor"

Click audio:  http://www.trilulilu.ro/la-multi-ani-margareta-paslaru-9-iulie-2014?ref=profil




TVR, urari la zi aniversara pentru Margareta Paslaru


Masina timpului - 9 iulie - TVR Iasi 





Margareta Paslaru pe 9 iulie la Romania TV

Sursa: Romania TV.net / 09.07.2014 / autor Alina Costache

Mari artişti români sărbătoriţi pe 9 iulie: Margareta Pâslaru şi Mirabela Dauer, felicitate de sute de fani - fragment


Muzica românească are miercuri, 9 iulie, patru sărbătoriţi: Margareta Pâslaru, Angela Similea, Mirabela Dauer şi Daniel Iordăchiaoie. Toţi au fost felicitaţi de sute de oameni, iar pentru România TV au dezvăluit şi ce îşi doresc mai mult de ziua lor.


Margareta Pâslaru a împlinit 71 de ani. Cu o carieră de 56 de ani, îndrăgita interpretă a mărturisit că a fost copleşită de sutele de mesaje primite. Singurul cadou pe care şi-l doreşte este să ajute actorii în suferinţă prin vânzarea noului CD.

"Nu fac faţă deocamdată să răspund tuturor. Voi fi şi plecată din oraş, în mijlocul familiei şi răspunzând admiratorilor care mi-au rămas fideli, le mulţumesc tuturor pentru flori. Ceea ce îmi doresc e ca acest CD de autor să se vândă în continuare foarte bine", a spus, la România TV, Margareta Pâslaru.  (...)


joi, 10 iulie 2014

Crucea Rosie Romana - felicitari pentru Margareta Paslaru , 9 iulie 2014





Figură emblematică a lumii artistice românești, dar și membru de onoare al Crucii Roșii Române, Margareta Paslaru își aniversează astăzi ziua de naștere. Îi urăm un călduros "La mulți ani" și îi mulțumim pentru toată implicarea în cadrul proiectelor desfășurate de noi.

Margareta Paslaru, sarbatoritul saptamanii in revista VIP


Sursa: revistavip.ro/ 09.07.2014 /


La multi ani, Margareta Paslaru

Nascuta pe 9 iulie 1943, la Bucuresti, Margareta Paslaru  este o cantareata, compozitoare si textiera romana de muzica usoara-pop, folclor, actrita de teatru si film, realizatoare TV si Radio. A scris cartea „Eu si Timpul”.

Eleva Margareta Paslaru a debutat in muzica usoara la Casa de Cultura Grivita Rosie in 1958, acompaniata de Paul Ghentzer. Prima aparitie in public, la varsta de 4 ani si jumatate, a avut loc pe scena Operei in rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini.

Dupa o cariera de exceptie, Margareta Paslaru a fost sǎrbǎtorita la Uniunea Compozitorilor in 2008 cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la debutul sau. Īn 2010, la implinirea unei jumatati de secol de la primul disc, artista lanseaza CD-ul „Lasa-mi toamna, pomii verzi“ si i se ofera Trofeul Electrecord. Fundatia Radio Romania editeaza in 2013 CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistica.

Vom puncta succint cateva etape, activitatea in muzica, teatru, film, compozitie, folclor, a legendarei personalitati, „un mit al muzicii usoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.

Descoperita de Ileana Pop in 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 in emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toata lumea face sport" dedicata castigatorilor romani la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ in limba italiana; in studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu si Mircea Albulescu. In urmatoarea emisiune, in duet cu Marina Voica, lanseaza versiunea romaneasca a piesei "Pe aripa vantului". In 1961 Margareta Paslaru obtine Premiul I la faza oraseneasca a celui de-al VI-lea concurs al artistilor amatori din raionul Grivita Rosie.

Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tanarul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, in 1959, „Chemarea marii“ (numit de public "Si-n apa marii"). In interpretarea originala a talentatei cantarete, piesa devine mare slagar la Radio Romania. Ca urmare a succesului, in 1960 si Casa de Discuri Electrecord inregistreaza cantecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vanzarilor de muzica usoara in anul urmator. Discul de Aur primit in 1968 o catapulteaza la Cannes in 1969 unde i se decerneaza Trofeul M.I.D.E.M. si apare pe aceeasi scena cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat: pian, balet, pictura, cursul de perfectionare de pe langa Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta (Ministerul Culturii) clasa Camelia Dascalescu.

Sculptorul Ion C. Dimitriu-Barlad a fost bunicul cantaretei Margareta Paslaru.

Vocea cu infinite posibilitati de exprimare si timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii usoare Henry Malineanu, George Sbarcea, Camelia Dascalescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au incredintat creatiile lor. Dintre sutele de melodii inregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul sau aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea marii" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Doua randunici" (Radu Serban), "Va veni o clipa" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O masca rade, o masca plange" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscuta si sub titlul "La Marea Neagra" (Ion Cristinoiu), "Cine stie" (Horia Moculescu) si cate si mai cate, difuzate si in prezent la radio. Astfel Margareta Paslaru isi creeaza un repertoriu vast, la care se adauga slagare internationale: „Trandafirii tai”, „In gradina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam ca nu-mi pasa” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreti sa dansati” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cantecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost inregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cantate in turneele din tara si strainatate, a caror evidenta a ramas doar in memoria fanilor. Apreciata cantareata-interpreta evolueaza cu aplomb ca actrita in teatru si film, abordeaza folclorul, incepe sa compuna cu originalitate muzica si text, acompaniindu-se la pian.

In 1968, juriul international al Festivalului Cerbul de Aur ii ofera Margaretei Paslaru Mentiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce inscrie numele Romaniei in palmaresul primei editii. Artista sarbatoreste 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cantand 23 de piese, unele, compozitii proprii. In 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedeta in recital, acompaniata de propria formatie (Rolf Albricht) si creadu-si coregrafia. Invitata sa cante si in strainatate, Margareta nu primeste viza timp de 10 ani.

In 1981 Margareta Paslaru prezinta primul recital de autor pe versurile unor poeti consacrati cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniata de „Romanticii“ lui Mircea Dragan, Margareta vine cu propriul concept prin care isi schimba costumatia la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o alta etapa importanta in cariera artistei.

Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generatie in generatie: "Timpul", "Daca ai ghici", "Diamant fermecat" si altele, triumfa "Lasa-mi toamna pomii verzi!", inspirata de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate varstele. Acest slagar solicitat de admiratori ani la rand, difuzat la Radio si pe CD-uri, se califica prin votul publicului in "Top 80" Radio Romania Actualitati, ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani.

Selectiuni din primul Caiet tiparit - 2010 „Margareta Paslaru si creatiile sale - Lasa-mi toamna, pomii verzi“ (voce si pian):
Timpul (muzica si text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasa-mi toamna pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fantana (versuri Elena Farago); Tatal nostru - rugaciune; A nimanui sunt (muzica si text); Ceasul e un vrajitor (muzica si text); Bunicii mei (muzica si text); Tigara (muzica si text); Nu! (versuri Virgil Carianopol); Ce bine ar fi (muzica si text), Soldatelul (muzica si text); Alergatori de cursa lunga (muzica si text); Balada focului (muzica si text); Pasiunea (muzica si text); Bucuria de a canta (muzica si text); Ghimpii (versuri Lucian Blaga); Spune tu care stii atat de multe (muzica si text); Eu si timpul (versuri Virgil Carianopol); Nu vreau sa moara florile de mar (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Mai bine soarta lui Sisif (versuri Ion Horea); Despotici in uimire (versuri Constanta Buzea); Romanta soarelui (versuri Ion Minulescu); Tare-am fost (versuri Virgil Carianopol); Cheia (versuri Ion Minulescu); Pasarile nu mor niciodata (text Ovidiu Dumitru cu o adaptare dupa Mihai Eminescu); Flacari (versuri Virgil Carianopol); Am cantat (versuri Virgil Carianopol); Fericirea mult visata (muzica si text); Iubindu-te (versuri Mariana Dumitrescu); As vrea sa fiu o stanca (muzica si text).

Selectiuni din Caietul II tiparit in 2013 „Margareta Paslaru si creatiile sale - Libertatea nu se invata“ (voce si pian):
Libertatea nu se invata (muzica si text); Ce suflet trist (versuri Mihai Eminescu); Setea de a cunoaste (muzica si text); Fara sa vrei (muzica si text); Sa fie oare adevarat (muzica si text); Amantii mei sunt cartile intelepte (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Daca ai ghici (muzica si text); Our day, children's day (muzica si text); Septembrie (versuri Romulus Vulpescu); Emotii, ciudate sentimente (muzica si text); Fii voluntar! (muzica si text); Riscul (versuri sAdrian Paunescutt); Sarbatori fericite (muzica si text); Un pod peste ocean (muzica si text); Un copil uitat (muzica si text); Ecou, ecou, ecou (muzica si text); Cu cine vorbeai la telefon (muzica si text); Omul bun invinge (muzica si text); Turneul (muzica si text); Se balbaia (muzica si text); Si viata merge mai departe (muzica si text); Cheia fericirii (muzica si text)

Compozitii semnate Margareta Paslaru:

Dambovita apa dulce (muzica si text); Regret (muzica si text); Tata (muzica si text); Avioane de hartie (muzica si text (Dragoste flamanda (muzica si text); Duminica fara el (muzica si text); E o lupta in toate cele (muzica si text); Multi ani fericiti (muzica si text); Acei copii, acei batrani (versuri Ion Horea); Batranul comisionar (muzica si text); Cat mai aproape cat mai departe (muzica si text); Cu haina pe umeri (muzica si text); Dar speri (muzica si text); Campia mea (text Eugen Rotaru); Vreo zgatie de fata (versuri Mihai Eminescu); Inapoierea cheii (Mi-e dor) (versuri Nichita Stanescu); Sah mat (text Mihai Dumbrava); Indiferentul (muzica si text); Ma strigai (muzica si text); Pace, sa fie pace (muzica si text); Listen my daughter (text in colaborare Greg Smith); Un martisor (muzica si text); Tulburatoare e aceasta primavara (muzica si text); Toate, toate trec (muzica si text); Voronet (versuri Constanta Buzea); Anotimpurile dragostei (muzica si text); muzica pentru doua episoade din serialul de desene animate „Mihaela“ (Nell Cobar) „Bravo Mihaela” si „Mihaela are probleme”

Teatru si film

1964 - Margareta Paslaru a fost distribuita de maestrul Liviu Ciulei, alaturi de Toma Caragiu, in piesa Opera de trei parale de Bertold Brecht, in rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat in 4 stagiuni, aproximativ 400 de reprezentatii, si a beneficiat de o distributie de exceptie: Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Maruta si Rodica Tapalaga.
1968 - Spectacolul de teatru radiofonic „Nu sunt Turnul Eiffel“ de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, aparut apoi si pe disc vinil; rolul „Manti“ alaturi de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalaga, Cornel Coman, Mihai Paladescu.
1969 - Serialul radiofonic „Soseaua Nordului“ - 6 episoade - dupa romanul lui Eugen Barbu - editat si de Electrecord; regia Constantin Moruzan; rolul „Marta“ alaturi de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Nucu Paunescu, Nicolae Neamtu-Ottonel, Mircea Albulescu, Emil Hossu, Alfred Demetriu
2009 - Basme fermecate - CD cu 5 basme de Hans Christian Andresen povestite de Margareta Paslaru - Editura Curtea Veche
2010 - rolul „Imparateasa cea rea“ din povestea „Alba ca Zapada“ de Fratii Grim - inregistrare pentru Fonoteca Radio Romania
2011 - Trei volume - carte + CD - Editura Litera: Degetica, Motanul incaltat si Craiasa zapezii - Margareta Paslaru joaca rolul povestitorului

Filmografie

1966 - „Tunelul” regia Francisc Munteanu. Margareta Paslaru castiga diploma de debut in cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, din coproductia romano-sovietica Tunelul la cea de-a III-a editie a Festivalului national al filmului Pelicanul de Aur care a avut loc la Mamaia. In film Margareta i-a avut ca parteneri pe Emerich Schäffer, Ion Dichiseanu; mai apar Stefan Banica, Florin Piersic.
1966 - „Un film cu o fata fermecatoare” - regia Lucian Bratu, cu Margareta Paslaru, Stefan Iordache, Marin Moraru, Emerich Schäffer,
1967 - „Impuscaturi pe portativ” - regia Cezar Grigoriu, cu Margareta Paslaru, Cornel Fugaru, Nae Roman, Stefan Banica, Puiu Calinescu si invitata de culoare Nancy Holloway.
1972 - „Veronica” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Paslaru, Lulu Mihaescu, Florian Pittis, Dem Radulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.
1973 - „Veronica se intoarce” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Paslaru, Lulu Mihaescu, Florian Pittis, Dem Radulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.
1976 - „Gloria nu canta” - regia Alexandru Bocanet, cu Margareta Paslaru alaturi de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horatiu Malaele, Tora Vasilescu.
1978 - „Melodii, melodii” - regia Francisc Munteanu, muzica Temistocle Popa, rol primcipal feminin Margareta Paslaru alaturi de Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu Goldis, Amza Pellea, Ion Dichiseanu.

1979 - „Clipa” - regia Gheorghe Vitanidis, rol episodic, Margareta Paslaru, o taranca din filmul „Clipa”, ipostaza inedita.