Faceți căutări pe acest blog

luni, 29 ianuarie 2018

Calendar 29 ian.1967: Margareta Paslaru in revista poloneza Ekran






In nr.5(512)/1967 este publicat un articol dedicat Margaretei Paslaru. Se vorbeste despre popularitatea tinerei artiste, despre cele 350.000 discuri vandute pana in acel moment, depre Premiul I la Festivalul National de Muzica Usoara 1963, creatie. Autorul aminteste si de activitatea actoriceasca: rolul din “Opera de trei parale”, rolul Iulia din coproductia Tunelul si de cel din “Un film cu o fata fermecatoare”, pelicula care nu avusese inca premiera.

joi, 25 ianuarie 2018

Calendar 25 ian.1969: Margareta Paslaru a primit Trofeul M.I.D.E.M.



Pentru vanzari discografice constante si de 100 de melodii inregistrate pe disc, Margaretei Paslaru ii este oferit, in decembrie 1968, “Discul de Aur” Electrecord.

Ca urmare, este invitata Targul International al Discului de la Cannes iar Gala M.I.D.E.M. 1969 a avut loc pe 25 ianuarie. Este, pana acum, singura interpreta de muzica usoara din tara noastra care a primit Trofeul M.I.D.E.M. La festivitatea de decrenare, Margareta Paslaru a fost aplaudata pe scena alaturi alti de mari interpreti: Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano. In acel an, Supertrofeul MIDEM a fost acordat decanului de varsta al sansonetei franceze, Maurice Chevalier, cu prilejul aniversarii a 80 de ani.
De la stinga, randul 1: Margareta Paslaru, Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie,
Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez,
Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano

Margareta Paslaru felicitata de Maurice Chevalier
Gala M.I.D.E.M., Cannes, Franta 1969


Sursa: Contemporanul / 31ianuarie 1969: MARGARETA PASLARU SI DISCUL DE MARMURA


Intoarsa zilele acestea de la Cannes, unde a fost invitata la festivitatile Targului international al Discului (M.I.D.E.M.), Margareta Paslaru a adus cu sine o noua confirmare a harului si tenacitatii sale artistice: trofeul M.I.D.E.M., acordat cantaretilor celor mai populari, ale caror discuri au fost in mod constant cele mai solicitate. Pe estrada unde defileaza de obicei marile vedete ale filmului, au putut fi de asta data aplaudati "idolii" muzicii usoare: Dalida, Mireille Mathieu, Amalia Rodriguez, Adriano Celentano, Udo Jurgens etc. Printre ei, si Margareta Paslaru. Reamintim ca supertrofeul M.I.D.E.M. a fost acordat decanului de varsta al sansonetei franceze, Maurice Chevalier, cu prilejul aniversarii a 80 de ani. Odata cu trofeul din marmura, Margareta Paslaru ne-a adus si o serie de instantanee fotografice, dintre care l-am ales pe acesta: Dalida si Margareta Paslaru
















Margareta Paslaru alaturi de Dalida, Mireille Mathieu si Adriano Celentano la
Targul International al Discului Cannes, Franta, 1969


Sursa: Saptamana culturala a Capitalei Nr.5 / 31 
ianuarie 1969 Tur de orizont: MARGARETA PASLARU LA TARGUL INTERNATIONAL AL DISCULUI - CANNES 1969: 
Fara indoiala, 1969 se anunta un an bun pentru populara noastra cantareata de muzica usoara. Decernarea, in tara, cu putina vreme in urma, a "Discului de aur" i-a adus invitatia de a participa la traditionalul Targ international al discului (M.I.D.E.M.) care se desfasoara anual la Cannes.
- La acest targ, ne spune Margareta Paslaru, participa laureatii discurilor de aur, dovezi ale succesului obtinut de inregistrarile lor in decursul unui an. Deci, la actuala editie a targului, desfasurata intre 20-25 ianuarie au fost prezenti numerosi cantareti celebri din diverse tari, cu totii posesori ai acestui premiu atestandu-le popularitatea in 1968. Avand bucuria si cinstea sa fiu prima reprezentanta a Romaniei la aceasta manifestare internationala, nu pot sa nu-mi exprim satisfactia de-a fi obtinut "Trofeul M.I.D.E.M." alaturi de cantareti ca Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Adamo, Karel Gott, Muslin Magomaev.
- Alte prezente la aceasta sarbatoare a muzicii usoare?
- La Gala trofeelor, care a avut loc la 25 ianuarie in Palatul festivalurilor de la Cannes, au cantat ca invitati de onoare o seama de celebritati mondiale: Gilbert Becaud, Sergio Endrigo, Mary Hoppkin, Masiel. De asemenea, un "supertrofeu" al M.I.D.E.M. a fost inmanat, in semn de pretuire pentru intreaga sa cariera artistica, lui Maurice Chevalier. Am fost totodata martora la decernarea trofeelor M.I.D.E.M. pentru creatie, care au revenit la aceasta editie a targului lui Gilbert Becaud pentru " Et maintenant" si lui Ruskin pentru "Le temps des fleurs" - melodie lansata de Mary Hoppkin, si care i-a adus cantaretei celebritatea. (...)


Dintre toti marii artisti prezenti la Gala M.I.D.E.M. 1969 Margareta Paslaru s-a reintalnit doar cu Mireille Mathieu. In timpul concertului sustinut la Sala Palatului din Bucuresti pe 24 martie 2014 artista franceza a invitat-o pe scena pe Margareta Paslaru care i-a daruit o fotografie cu toti artistii care au primit Trofeul M.I.D.E.M. la Cannes in 1969. 







Margareta Paslaru de vorba cu Ana Blandiana


Sursa: Radio Clasic, 25.01.2018

Joi, 25 ianuarie, invitata doamnaei Margareta Paslaru este poeta Ana Blandiana, pe numele său Otilia Valeria Rusan. Poeta Ana Blandiana este autoarea a 26 de cărți publicate în română și a 60 de volume apărute în 26 de limbi.
În luna mai 1990 a reînființat Centrul PEN din România, pe care l-a condus până în 2004. În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianței Civice (președinte între 1991-2002). În ianuarie 1993 a fost inițiatoare, împreună cu Romulus Rusan, a Memorialului Sighet, iar în aprilie 1995, a Academiei Civice, pe care le conduce de la începuturi până în prezent. Este membru corespondent al Academiei Române (din 2016).
Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944, familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România, preotul Coman a fost arestat ca „dușman al poporului”. Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj.
Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.
Tatăl poetei a murit într-un accident în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenția politică.
După absolvirea facultății, Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj.



luni, 22 ianuarie 2018

Calendar ian. 2016: Margareta Paslaru, Artist plurivalent - Premiu de Excelenţă pentru întreaga activitate UARF





Sursa: Mediafax/ 23.01.2016
"(...) Actriţa şi cântăreaţa Margareta Pâslaru a primit trofeul de excelenţă pentru întreaga activitate la cea de-a patra ediţie a galei premiilor Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF), care s-a desfăşurat vineri seara, la Bucureşti. (...)"



22 ianuarie 2016 - la Gala UARF regizorul, scenaristul, scriitorul şi profesorul Ioan Cărmăzan, preşedintele Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România i-a inmanat legendarei artiste “Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate Margareta Paslaru – Artist plurivalent”



sâmbătă, 20 ianuarie 2018

Calendar ianuarie 1969: Margareta Paslaru - Miss ianuarie _ revista Cinema nr.1/ 1969


Cinema nr. 1/ ianuarie 1969 MISS IANUARIE / Mircea Alexandrescu:  Pentru Margareta Paslaru recitalul sustinut la Casa Armatei nu a fost o obisnuita aparitie scenica, ci un jubileu. La 25 de ani, cantareata, actrita de teatru si film, am numi-o chiar personajul Margareta Paslaru, a implinit zece ani de viata in constiinta publicului, zece ani de activitate. Talentul "arde etapele",spun francezii si, la varsta la care altii fac primii pasi sovaielnici, Margareta Paslaru este un nume cu acoperire si pe alte meridiane (vezi premiile pe care le-a obtinut la festivaluri, de la Sopot pana in Cuba).Spectacolul cu care a inteles sa-si serbeze (tot prin munca) deceniul ei de arta, n-a fost nici el o simpla festivitate cu cantec, ci a marcat, poate, o noua treapta a aspiratiilor ei artistice; recitalul spectacol, cunoscut in lume sub denumirea de "One-man-show" adica un spectacol sustinut de un om, dar care trebuie sa te tina si sa te multumeasca pe tine spectator ca o intreaga distributie. Margareta Paslaru, singura - sau poate nu singura, caci a stat tot timpul alaturi de perseverenta, farmecul si incapatanarea ei, ne-a multumit, asa cum uneori o intreaga distributie nu izbuteste s-o faca. Cinste ei! Cinste muncii!"

joi, 18 ianuarie 2018

Margareta Paslaru de vorba cu Cadmiel Botac


Sursa: Radio Clasic – 17.01.2018

Joi, 18 ianuarie, de la ora 12:00, doamna Margareta Paslaru îl are invitat în studioul Radio Clasic pe tânărul pianistCadmiel Boțac. Vom afla detalii despre concertul susținut recent la Ateneul Român, dar și planurile pe care pianistul le are pentru anul 2018.
Născut în 1997, Cadmiel Boţac a început studiul pianului în orașul natal – Sighetu Marmaţiei – la  vârsta de 4 ani, sub îndrumarea profesoarei Monica Chifor. Talentul său a fost remarcat de timpuriu, la 6 ani câștigând deja primul concurs național. Au urmat alte premii naționale și internaționale, cele mai importante fiind Premiul 1 la concursul “Young Virtuoso” – Zagreb şi Premiul 1 la Concursul “Dinu Lipatti” – Bucureşti. La 14 ani se mută la Cluj-Napoca pentru a putea lucra cu renumitul pianist și pedagog Daniel Goiţi, profesor la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, în clasa căruia se află și în prezent. Formarea sa artistică se completează prin cursurile de măiestrie la care a participat în cadrul Mozarteum International Summer Academy de la Salzburg și International Summer Academy Vienna, unde a beneficiat de îndrumarea unor mari artiști, precum Robert Levin și Boris Berman.
Un eveniment foarte important în evoluția tânărului artist a avut loc la Concursul Internaţional “Astana Piano Passion” din Kazahstan (2014,) unde a obținut Premiul I, fiind apreciat în mod deosebit de renumitul pianist Denis Matsuev, care l-a invitat să susţină un recital chiar la reședința sa. La scurt timp, Cadmiel a câștigat Concursul “Milano Piano Talents” și Concursul Internaţional “Adilia Alieva” din Franţa.
Cadmiel acordă o mare importanţă şi muzicii de cameră. Este laureat cu Premiul I la Concursul “Mozart” din Cluj-Napoca, atât la secțiunea pian solo cât și la cea de duo pian-vioară. A fost bursier în cadrul Festivalului Internațional SoNoRo, unde a studiat muzică de cameră și a concertat alături de artişti consacraţi, precum Diana Ketler, Răzvan Popovici, Maximilian Hornung şi David Cohen. Un loc aparte în activitatea sa concertistică îl ocupă recitalurile susținute alături de cunoscutul tenor Marius-Vlad Budoiu.
Cadmiel Boțac a susţinut concerte cu Orchestra Naţională din Kazahstan și Filarmonica din Irkutsk, în cadrul festivalului “Stars on Baikal”, iar în țară cu Orchestra de Cameră Radio – Bucureşti și cu orchestrele filarmonicilor din Cluj-Napoca, Iaşi, Satu-Mare. A susţinut recitaluri în SUA, Luxemburg, Croația, Italia, Franţa, Rusia și la Ateneul Român.





miercuri, 17 ianuarie 2018

"Prietenii de la zece" au invitat-o pe Margareta Paslaru


Arstista a fost invitata Danielei Mihai Soare si a lui Ionut Dragu in studioul emisiunii in editia 16.01.2018. 
Mai multe foto realizate de Alexandru Dolea puteti gasi aici: Margareta Paslaru in studioul "Prietenii de la zece"

Daniela Mihai Soare, facebook, 16.01.2018:  Momentul de bucurie al zilei a fost reîntâlnirea cu doamna Margareta Paslaru. Distinsa, sensibilă, parca desprinsa dintr-o lume cu povesti, in care binele învinge întotdeauna răul. Dar întotdeauna. A povestit, cu sfială, ca toate drepturile de autor ale noului album le cedează Asociației de Nevăzători. O doamna care nu vrea sa deranjeze, dar care lasa in urma, oriunde ar fi, admiratie si respect. Mulțumesc pentru emoție!









luni, 15 ianuarie 2018

Margareta Paslaru, compozitii pe versuri de Mihai Eminescu


“Ce suflet trist” - compusa in 1995, a fost inregistrata in ianuarie 2012 in studioul Jolt Kerestely cu acompaniamentul chitaristului Capriel Dedeian. Melodia a fost difuzata in prima auditie absoluta pe 12.01.2012 la Radio Romania Cultural in emisiunea „Oaza de muzica” realizata Sorina Goia. Apoi am regasit-o pe doua dintre albumele artistei – “Margareta 70” 2013 si “Cum sa te las?” 2016. Actorul Mihai Bisericanu a ales-o si a inregistrat-o pentru CD-ul de autor “Actorii canta” 2014.


"Vreo zgatie de fata" - versurile pline de umor (1878), pe alocuri atipice, au inspirat-o pe interpreta si compozitoarea Margareta Paslaru in anul 1979. Piesa este inclusa pe CD-ul produs de Fundatia Casa Radio, "Bucuria de a canta", lansat cu ocazia aniversarii a 80 de ani de Radio, la 1 noiembrie 2008. Artista l-a dedicat maestrului Sile Dinicu sub bagheta caruia a interpretat toate piesele de pe disc.




“Pasarile nu mor niciodata” pe textul scris da Ovidiu Dumitru cu o adaptare dupa M Eminescu; melodie lansata in spectacolul "De ce nu cade soarele" (stagiunea 1980-1981 Teatrul Ion Vasilescu); este inregistrata pe disc vinil in 1981 si CD-urile "Best of Margareta" (1996), "Margareta Paslaru - Muzica de colectie - Jurnalul National" (2007) si "Margareta, 50 de ani de la primul disc - Lasa-mi toamna, pomii verzi" (2010); regretata Stela Popescu a interpretat-o pe albumul de autor “Stelele filmului canta” 2015





duminică, 14 ianuarie 2018

Calendar 14-19 ian. 1965: Margareta Paslaru in France Soir


Sursa: France soir – 14-19 ian. 1965

Margareta, Sylvie Vartan romanca, a debutat la TV la 15 ani.
Margareta Paslaru, care are acum 20 de ani, are repertoriu romanesc, italian si francez. Si-a compus singura o parte dintre aceste cantece.
Romania, « verisoara noastra din Bucuresti », este emancipata blocului sovietic si reinvie prietenia sa traditionala cu Franta.
În articolele anterioare, Maurice Delarue a arătat modul în care românii, în timp ce se adapteaza la regimul marxist, cred și surad francezilor. Astăzi va face un tur de orizont (A se vedea "France Soir", la 14 și 19 ianuarie.)

BUCUREȘTI, ...
„Spune-mi că mă iubești,
Spune-mi o altă dată ...
Spune-mi, spune-mi o mie de ori ...
In fiecare zi, în fiecare noapte…”

La aceasta persoana foarte tanara surprinde vocea hotarata, putin ragusita. Margareta Paslaru, Sylvie Vartan romanca, tocmai a implinit 20 de ani dar pare de 15. Bruneta cu ochi albastri, cu obraji bucalati, bosumflata copilaresc, cu machiaj discret si fusta in carouri seamana cu o eleva silitoare. A debutat la 15 ani cu colegii sai de liceu. In acest moment triumfa in montarea "Opera de trei parale". Are repertoriu roman, italian si francez. Isi compune singura melodii, text si muzica.
Dar, Margareta, interpreta de varietati de prima categorie (exista 5 categorii, dupa normele oficiale ) nu este multumita.
-  Am scris un cantec in franceza, spune ea cu accent italian, nu l-au vrut.
-  Cine ?
-  Cei care inregistreaza discurile
-  Si de ce ?
-  Pai, asa. Mi-au spus « esti romanca, scrie in romana »
-  Si atunci ?
-  Atunci, nu am ce sa fac. Asa e aici, voi face alte cantece in romana.


sâmbătă, 13 ianuarie 2018

Margareta Paslaru canta "Dragostea e ca si-o raie" din repertoriul lui Zavaidoc





Click video:  Margareta Paslaru - Dragostea e ca si-o raie - arhiva TVR
Invitata in emisiunea "O data in viata" - TVR, aprilie 2012, Margareta Paslaru a interpretat pentru prima oara piesa preluata din repertoriul celebrului lautar. Artista a fost acompaniata de Orchestra Lautarii din Chisinau condusa de Nicolae Botgros.




vineri, 12 ianuarie 2018

Margareta Paslaru si Rodica Tapalaga in piesa "Opera de trei parale"





Regretata actrita Rodica Tapalaga a jucat cu Margareta Paslaru si Toma Caragiu in piesa "Opera de trei parale" de Bertold Brecht, regia Liviu Ciulei.

Dupa premiera din 12 nov. 1964, la Teatrul Lucia Sturza Bulandra au avut loc aprox. 400 reprezentatii in stagiuni consecutive.


joi, 11 ianuarie 2018

Margareta Paslaru de vorbă cu Cvartetul Amadeus


Sursa: Radio Clasic.ro – 09.01.2018
Joi, 11 ianuarie, doamna Margareta Paslaru vă invită să ascultați prima ediție din 2018 a dialogurilor cu tinerii de viitor: invitate sunt două dintre membre cvartetului Amadeus – Andreea Runceanu (vioară/voce) și Patricia Cimpoiasu (violoncel/backing vocal). Celelalte două membre ale grupului sunt: Bianca Gavrilescu (vioară/backing vocal) și Laura Lăzărescu (vocal/pian).
Cvartetul Amadeus reprezintă unul din cele mai longevive și mai apreciate proiecte muzicale de calitate din România. Cu un sunet modern și rafinat, evoluând într-un show cu adevărat electric, au cucerit mai întâi publicul din România și foarte repede apoi pe cel internațional. Stilul muzical fresh, virtuozitatea și energia pe care le oferă pe scenă i-au adus trupei o ascensiune rapidă, o serie lungă de concerte și 6 albume de succes în cei 15 ani de experiență sub acest nume. Amadeus a susținut peste 800 de spectacole în țară și peste hotare, fiind una din cele mai cerute formații pentru evenimente corporate, publice sau private.
În anul 2014, special pentru noul spectacol-concept “Amadeus -The SHOW”, trupa și-a extins formula, cele patru artiste fiind acum completate de instrumentiști alături de care pun în scenă concerte live unice în România, concepute prin reprezentații de voce, vioară, violoncel, pian, tobe și percuție.



marți, 9 ianuarie 2018

Calendar 9 ian.1968 – “La belle roumaine – Margareta Paslaru” - Ciné Monde



“Frumoasa romanca”
Este un titlu pe care il merita vedeta cantecului Margareta Paslaru, asa cum il merita Gina Lollobrigida, in filmul sau dupa Moravia, eticheta de “Belle Roumaine”. Margareta, celebra la Bucuresti, tocmai a turnat al treilea film al sau, desigur cantand, “Impuscaturi pe portativ” de Cezar Grigoriu. Acest musical se transforma intr-un film politist plin de umor. Cinci cantece si patru momente de balet modern sunt o bucurie pentru urechi si ochi. Margareta, de o  frumusete senzationala, creaza un vis:  cucerirea Parisului.




luni, 8 ianuarie 2018

Calendar 8 ian. 2015 - Margareta Paslaru, interviu in revista OK Magazine “Evit turnul de fildes”





Sursa: OK Magazine nr. 1(127) 08-21.01.2015 / autor Florentina Iana

INTERVIU cu Margareta Pâslaru: „Evit turnul de fildeş“
 „Un mit al muzicii uşoare“. Este descrierea atât de concisă şi pertinentă făcută de compozitorul George Grigoriu doamnei cu care am avut onoarea să stăm de vorbă, la început de an nou
N-a fost greu să înţeleg, deşi n-am trăit fenomenul Pâslărismului, ce-i fascina pe părinţii sau chiar buni­cii noştri la această mare doamnă. Răsfoind albumele virtuale cu fo­tografii de arhivă, dar, mai ales, stând de vorbă personal cu Margareta cea veşnic tânără, am ajuns să înţeleg fascinaţia de atunci şi respectul de acum pentru cea care a făcut enter­tainment cu mult înainte ca acest cuvânt să fie cunoscut la noi. „Faptul că publicul meu îmi apre­ciază arta, dăruirea şi pasiunea îmi dă satisfacţia lucrului bine făcut“, declara Margareta în 2009, cu mult înainte ca această expresie să devină un slogan popular. Un lucru bine făcut timp de 57 de ani, ani în care artista a sedus o generaţie, a avut puterea s-o ia de la zero în America, pentru a se întoarce apoi acasă, plină de inspiraţie. Astăzi, este la fel: compune, cântă la pian, scrie, are pla­nuri, este activă. Pe scurt, Margareta Pâslaru nu trăieşte în trecut.

Probabil că aţi mai auzit această întrebare de mii de ori, dar, văzându-vă astăzi, la 71 de ani, atât de tânără fizic, dar şi în spirit, vă întreb şi eu: cum reuşiţi să opriţi timpul în loc?
Margareta Pâslaru Vă mulţumesc pentru com­pliment. Atitudinea dezvăluie starea interioară, iar ochii, vorba poetului, sunt oglinda sufletului. Cât despre timp, nu l-aş opri în tipare depăşite, timpul îmi dăruieşte zilnic ceva nou, o dinamică angajantă.

Sunteţi neobosită şi, de câte ori reiau legătura cu dvs., aveţi atâtea planuri să-mi împărtăşiţi.
Faptul că sunt invitată mă stimulează, iar pro­priile idei completează suita activităţilor care de­păşesc sfera muzicală. Artiştii care s-au afirmat în anii ‘60 rămân deschizători de drumuri prin diversitatea abordată.

Sunteţi conştientă că Pâslărismul este încă în floare în România? N-aveţi idee de câte ori se fredonează şi azi „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi“!
Mă bucur dacă pasiunea mea transmite emo­ţie. Totul derivă din muzică! O nouă generaţie de ascultători fredonează şi recenta compoziţie pro­prie, „Libertatea nu se învaţă“, piesa care deschide CD-ul „Margareta 70“, editat de Fundaţia Radio România, cu drepturile donate „Băncii de Alimen­te“. Aceeaşi compoziţie a fost preluată de duetul Marius Bodochi şi Mihai Bisericanu pe CD-ul de autor „Actorii cântă“, ale cărui încasări sunt donate campaniei UNITER „Artiştii pentru Artişti“. Profit de această împrejurare pentru a mulţumi întregu­lui colectiv pentru solidaritate, spre binele colegi­lor vârstnici: Rodica Mandache, Emilia Popescu, Marius Manole, Florin Zamfirescu, Maria Buză, Silviu Biriş, Gelu Niţu, Mihai Bisericanu, Corina Chiriac, Anca Sigartău, Ovidiu Niculescu, Mirela Jienescu, Călin Grigoriu şi Jolt Kerestely.

Sunteţi oprită pe stradă de admiratori, primiţi complimente?
Recunosc entuziasmul lor sincer chiar şi la cumpărături. Unii vor să ne fotografiem cu telefo­nul, alţii mă ajută să găsesc un taxi. Admiratorii fi­deli au fost nelipsiţi de la evenimentele mele pre­cum lansarea CD-ului „Actorii cântă“, la Magazinul Muzica, reeditarea audiobook-ului „Basme ferme­cate“ la Târgul de carte Gaudeamus sau expoziţia creaţiilor mele vestimentare de la Muzeul Naţio­nal de Istorie şi îmi dăruiesc minunate buchete de flori chiar de la Galaţi, Craiova, Giurgiu.

Ei ar vrea să ştie şi ce se întâmplă în spatele cortinei. Cum arată o zi din viaţa dvs., atunci când nu cântaţi, compuneţi, scrieţi?
Nu-mi ajunge timpul pentru câte mai am de fă­cut. Ideile abundă, găsesc soluţii pentru a realiza un anume concept. Mă educ, şlefuiesc mesteşugul artistic, prin artă spiritul se purifică. Evit turnul de fildeş. (râde)

Sunteţi destul de activă şi pe pagina de Facebook. Dumneavoastră postaţi sau vă ajută cineva?
Şi una, şi alta. Un tehnician curăţă pagina de impurităţi.

Puţini ştiu că fiica dvs., Măriuca, care trăieşte în SUA, v-a dăruit, în urmă cu câţiva ani, un nepot. Spuneţi-ne mai multe despre acest eveniment fericit din viaţa dvs.
Luca, nepoţelul meu zburdalnic, a împlinit pa­tru ani şi jumătate. Îi plac poveştile pe care i le in­terpretez şi sportul cu mingea, fireşte. Mi-a dăruit un glob „pictat“ de el în nuanţe verzui, împreună cu un desen, abstract. Este minunat, facem naveta pe rând şi ne vedem zilnic pe Skype.

Care este locul dvs preferat din ţară? Dar al fetei şi-al nepoţelului dvs, când vin în România?
A numi un loc „preferat“ diminuează impor­tanţa altor spaţii cu aceeaşi valoare sentimentală. Prin urmare, semnificaţia expresiilor „cea mai“, „cel mai“ fluctuează. Iubim parcul Cişmigiu, pe aleile căruia am copilărit atât eu, adusă de buni­cu’, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, la o plimbare cu barca, cât şi fetiţa noastră, Măriuca, pe care o atrăgeau leagănele şi muzica din foişor. Desigur, şi valurile mării rămân amintiri frumoase, muzica lor m-a inspirat.

Spuneţi că nu trăiţi în trecut şi că vreţi să vorbiţi despre ziua de azi, activă fiind. Dar nu vă cuprinde niciodată melancolia şi dorinţa de a răsfoi albume cu fotografii vechi?
Sunt o visătoare care luptă pentru visele ei. Nu cunosc melancolia, lucrez la volumul al doilea al cărţii „Eu şi Timpul“, ceea ce mă obligă să caut fotografii din diferite decenii, ilustraţii aşteptate de cititori. Mă mândresc cu ele, fireşte.

Aţi fost vreodată vanitoasă?
Nu.

Aţi avut, de-a lungul timpului, nişte reguli alimentare stricte? Bănuiesc că aţi fost adepta unui meniu sănătos, pentru a ajunge să arătaţi atât de bine acum. Ce consumaţi cu preponderenţă la o masă şi de ce alimente vă feriţi?
Având un program imprevizibil uneori, hrana era frugală. Mâncam ce găseam, între repetiţii, pe drum, în autobuzul de turneu, la cabină. După spectacol, comandam o supă fierbinte în camera de la hotel. Din fericire, nu sunt gurmandă, nu gătesc. Îmi plac andivele, ouăle fierte, peştele cu lămâie, pâinea prăjită cu brânzeturi, fructele. Mă răsfăţ, uneori, când găsesc la cofetărie plăcintă proaspătă cu mere.

Nu vă era greu să vă afişaţi atât de frumoasă şi seducătoare în epoca sobrietăţii comuniste? 
Nu vă era frică de invidia cuiva... nu dăm nume?
Exteriorul trecător nu m-a preocupat nicioda­tă. Diversitatea propriilor posibilităţi îmi călăuzea imaginaţia către valori rezistente în timp.

Am înţeles că vă ocupaţi singură de vestimentaţiile de scenă. Cum aşa? Eraţi propriul dvs. designer?
Da. Încă din anii ‘60 îmi schiţam costumele po­trivit melodiilor încredinţate, colaboram cu arhi­tecţii Ghiţulescu. Am fost aleasa a 63 de compozi­tori, care mi-au îmbogăţit repertoriul, aproximativ 700 de înregistrări dintre o mie de melodii, inclu­siv compoziţii proprii, cântate în turnee interna­ţionale. Câteva creaţii vestimentare proprii, care au susţinut creaţii muzicale, se află în prezent la Muzeul Naţional de Istorie.

Click video: Lasa-mi toamna, pomii verzi     https://www.youtube.com/watch?v=CYzx0fn4xEI

In încheiere, vreau să vă întreb unde v-a prins Anul Nou? Şi ce vă doriţi pentru anul acesta?
Revelionul m-a prins în familie. Trebuie să re­cunosc că după anul aniversar 2013, chiar şi 2014 a fost unul bun profesional, iar de la 2015 îmi do­resc realizarea a două proiecte: o galerie de artă multifuncţională şi un spectacol coregrafic ine­dit, pe vocile artiştilor care interpretează muzica CD-ului „Actorii cântă“.





Calendar 2015: Margareta Paslaru, interviu "Evit turnul de fildes"


Sursa: OK Magazine nr. 1(127) 08-21.01.2015 / autor Florentina Iana


INTERVIU cu Margareta Pâslaru: „Evit turnul de fildeş“

 „Un mit al muzicii uşoare“. Este descrierea atât de concisă şi pertinentă făcută de compozitorul George Grigoriu doamnei cu care am avut onoarea să stăm de vorbă, la început de an nou
N-a fost greu să înţeleg, deşi n-am trăit fenomenul Pâslărismului, ce-i fascina pe părinţii sau chiar buni­cii noştri la această mare doamnă. Răsfoind albumele virtuale cu fo­tografii de arhivă, dar, mai ales, stând de vorbă personal cu Margareta cea veşnic tânără, am ajuns să înţeleg fascinaţia de atunci şi respectul de acum pentru cea care a făcut enter­tainment cu mult înainte ca acest cuvânt să fie cunoscut la noi. „Faptul că publicul meu îmi apre­ciază arta, dăruirea şi pasiunea îmi dă satisfacţia lucrului bine făcut“, declara Margareta în 2009, cu mult înainte ca această expresie să devină un slogan popular. Un lucru bine făcut timp de 57 de ani, ani în care artista a sedus o generaţie, a avut puterea s-o ia de la zero în America, pentru a se întoarce apoi acasă, plină de inspiraţie. Astăzi, este la fel: compune, cântă la pian, scrie, are pla­nuri, este activă. Pe scurt, Margareta Pâslaru nu trăieşte în trecut.

Probabil că aţi mai auzit această întrebare de mii de ori, dar, văzându-vă astăzi, la 71 de ani, atât de tânără fizic, dar şi în spirit, vă întreb şi eu: cum reuşiţi să opriţi timpul în loc?
Margareta Pâslaru Vă mulţumesc pentru com­pliment. Atitudinea dezvăluie starea interioară, iar ochii, vorba poetului, sunt oglinda sufletului. Cât despre timp, nu l-aş opri în tipare depăşite, timpul îmi dăruieşte zilnic ceva nou, o dinamică angajantă.

Sunteţi neobosită şi, de câte ori reiau legătura cu dvs., aveţi atâtea planuri să-mi împărtăşiţi.
Faptul că sunt invitată mă stimulează, iar pro­priile idei completează suita activităţilor care de­păşesc sfera muzicală. Artiştii care s-au afirmat în anii ‘60 rămân deschizători de drumuri prin diversitatea abordată.

Sunteţi conştientă că Pâslărismul este încă în floare în România? N-aveţi idee de câte ori se fredonează şi azi „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi“!
Mă bucur dacă pasiunea mea transmite emo­ţie. Totul derivă din muzică! O nouă generaţie de ascultători fredonează şi recenta compoziţie pro­prie, „Libertatea nu se învaţă“, piesa care deschide CD-ul „Margareta 70“, editat de Fundaţia Radio România, cu drepturile donate „Băncii de Alimen­te“. Aceeaşi compoziţie a fost preluată de duetul Marius Bodochi şi Mihai Bisericanu pe CD-ul de autor „Actorii cântă“, ale cărui încasări sunt donate campaniei UNITER „Artiştii pentru Artişti“. Profit de această împrejurare pentru a mulţumi întregu­lui colectiv pentru solidaritate, spre binele colegi­lor vârstnici: Rodica Mandache, Emilia Popescu, Marius Manole, Florin Zamfirescu, Maria Buză, Silviu Biriş, Gelu Niţu, Mihai Bisericanu, Corina Chiriac, Anca Sigartău, Ovidiu Niculescu, Mirela Jienescu, Călin Grigoriu şi Jolt Kerestely.

Sunteţi oprită pe stradă de admiratori, primiţi complimente?
Recunosc entuziasmul lor sincer chiar şi la cumpărături. Unii vor să ne fotografiem cu telefo­nul, alţii mă ajută să găsesc un taxi. Admiratorii fi­deli au fost nelipsiţi de la evenimentele mele pre­cum lansarea CD-ului „Actorii cântă“, la Magazinul Muzica, reeditarea audiobook-ului „Basme ferme­cate“ la Târgul de carte Gaudeamus sau expoziţia creaţiilor mele vestimentare de la Muzeul Naţio­nal de Istorie şi îmi dăruiesc minunate buchete de flori chiar de la Galaţi, Craiova, Giurgiu.

Ei ar vrea să ştie şi ce se întâmplă în spatele cortinei. Cum arată o zi din viaţa dvs., atunci când nu cântaţi, compuneţi, scrieţi?
Nu-mi ajunge timpul pentru câte mai am de fă­cut. Ideile abundă, găsesc soluţii pentru a realiza un anume concept. Mă educ, şlefuiesc mesteşugul artistic, prin artă spiritul se purifică. Evit turnul de fildeş. (râde)

Sunteţi destul de activă şi pe pagina de Facebook. Dumneavoastră postaţi sau vă ajută cineva?
Şi una, şi alta. Un tehnician curăţă pagina de impurităţi.

Puţini ştiu că fiica dvs., Măriuca, care trăieşte în SUA, v-a dăruit, în urmă cu câţiva ani, un nepot. Spuneţi-ne mai multe despre acest eveniment fericit din viaţa dvs.
Luca, nepoţelul meu zburdalnic, a împlinit pa­tru ani şi jumătate. Îi plac poveştile pe care i le in­terpretez şi sportul cu mingea, fireşte. Mi-a dăruit un glob „pictat“ de el în nuanţe verzui, împreună cu un desen, abstract. Este minunat, facem naveta pe rând şi ne vedem zilnic pe Skype.

Care este locul dvs preferat din ţară? Dar al fetei şi-al nepoţelului dvs, când vin în România?
A numi un loc „preferat“ diminuează impor­tanţa altor spaţii cu aceeaşi valoare sentimentală. Prin urmare, semnificaţia expresiilor „cea mai“, „cel mai“ fluctuează. Iubim parcul Cişmigiu, pe aleile căruia am copilărit atât eu, adusă de buni­cu’, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, la o plimbare cu barca, cât şi fetiţa noastră, Măriuca, pe care o atrăgeau leagănele şi muzica din foişor. Desigur, şi valurile mării rămân amintiri frumoase, muzica lor m-a inspirat.

Spuneţi că nu trăiţi în trecut şi că vreţi să vorbiţi despre ziua de azi, activă fiind. Dar nu vă cuprinde niciodată melancolia şi dorinţa de a răsfoi albume cu fotografii vechi?
Sunt o visătoare care luptă pentru visele ei. Nu cunosc melancolia, lucrez la volumul al doilea al cărţii „Eu şi Timpul“, ceea ce mă obligă să caut fotografii din diferite decenii, ilustraţii aşteptate de cititori. Mă mândresc cu ele, fireşte.

Aţi fost vreodată vanitoasă?
Nu.

Aţi avut, de-a lungul timpului, nişte reguli alimentare stricte? Bănuiesc că aţi fost adepta unui meniu sănătos, pentru a ajunge să arătaţi atât de bine acum. Ce consumaţi cu preponderenţă la o masă şi de ce alimente vă feriţi?
Având un program imprevizibil uneori, hrana era frugală. Mâncam ce găseam, între repetiţii, pe drum, în autobuzul de turneu, la cabină. După spectacol, comandam o supă fierbinte în camera de la hotel. Din fericire, nu sunt gurmandă, nu gătesc. Îmi plac andivele, ouăle fierte, peştele cu lămâie, pâinea prăjită cu brânzeturi, fructele. Mă răsfăţ, uneori, când găsesc la cofetărie plăcintă proaspătă cu mere.

Nu vă era greu să vă afişaţi atât de frumoasă şi seducătoare în epoca sobrietăţii comuniste? Nu vă era frică de invidia cuiva... nu dăm nume?
Exteriorul trecător nu m-a preocupat nicioda­tă. Diversitatea propriilor posibilităţi îmi călăuzea imaginaţia către valori rezistente în timp.

Am înţeles că vă ocupaţi singură de vestimentaţiile de scenă. Cum aşa? Eraţi propriul dvs. designer?
Da. Încă din anii ‘60 îmi schiţam costumele po­trivit melodiilor încredinţate, colaboram cu arhi­tecţii Ghiţulescu. Am fost aleasa a 63 de compozi­tori, care mi-au îmbogăţit repertoriul, aproximativ 700 de înregistrări dintre o mie de melodii, inclu­siv compoziţii proprii, cântate în turnee interna­ţionale. Câteva creaţii vestimentare proprii, care au susţinut creaţii muzicale, se află în prezent la Muzeul Naţional de Istorie.


In încheiere, vreau să vă întreb unde v-a prins Anul Nou? Şi ce vă doriţi pentru anul acesta?
Revelionul m-a prins în familie. Trebuie să re­cunosc că după anul aniversar 2013, chiar şi 2014 a fost unul bun profesional, iar de la 2015 îmi do­resc realizarea a două proiecte: o galerie de artă multifuncţională şi un spectacol coregrafic ine­dit, pe vocile artiştilor care interpretează muzica CD-ului „Actorii cântă“.


Foto Lucian Nastase