Sursa: Romania de nota zece_ Radio Bucuresti FM_ Biblioteca de bucurii_ autor Camelia Teodosiu, 09.01.2020
Margareta Pâslaru – complexitatea şi diversitatea
creaţiei artistice
Biblioteca de Bucurii – Dialoguri pentru tihna sufletului
„BIBLIOTECA DE BUCURII_MARGARETA PASLARU_11.01.2020”
În această ediţie a emisiunii noastre,
avem bucuria să stăm de vorbă cu Margareta Pâslaru – un nume care se prezintă
prin toată cariera artistică diversificată şi formată cu multă implicare,
dăruire şi dragoste pentru public.
Motto-ul
Margaretei Pâslaru este: În tinereţe ne străduim să ne facem un
nume, la maturitate trebuie să folosim „numele” spre binele altora.
Invitata
noastră a subliniat în nenumărate rânduri că îi place să se exprime prin
muzică. De aceea în această ediţie specială puteţi asculta câteva dintre
compoziţiile propuse şi interpretate de Margareta Pâslaru:
Diamant fermecat – muzica Margareta Pâslaru, text
Eugen Rotaru,
Era o fântână – muzica Margareta Pâslaru, versuri Elena Farago,
Libertatea nu se-nvaţă – muzică, text, voce Margareta
Pâslaru
În
revista Super Magazin Anul 2 Nr.7 (25), 1994, George
Grigoriu apreciazā la superlativ cariera Margaretei Pâslaru pe care o
considerā “Un mit al muzicii usoare romanesti.”
Pasionată
şi de folclor, Margareta Pâslaru primeşte numeroase aprecieri
pentru interpretarea muzicii populare:
1. „Bade
palarie noua” — MARGARETA PASLARU
Elly Roman (1968): „Neasteptata interpreta a intonatiilor noastre folclorice, actrita de film cu posibilitati multiple, actrita de teatru cu o prezenta scenica remarcabila si, mai ales, cantareata.”
Ca
urmare a succesului, Casa de Discuri Electrecord scoate un nou disc, in
exclusivitate cu melodii populare, interpretate de Margareta.
ADINA
DARIAN (1966): „In prezent, Margareta Paslaru detine recordul vanzarii de
discuri la muzica usoara. RECENT INSA SI-A BATUT PROPRIUL EI RECORD CU DISCUL
DE MUZICA POPULARA. (Cinema 1966) – Aveti 23 de ani si 8 ani de abundenta
activitate artistica. Cum se impaca activitatea de eleva si de cantareata in
acelasi timp?” Margareta: „Greu. Foarte greu. Prin carnetul de note. Daca
raspundeam la o materie sub nota 6, nu aveam voie sa cant la televiziune.”
Margareta
Paslaru este invitata de catre diferite ansambluri folclorice si canta sub
bagheta dirijorilor: Nicusor Predescu, Victor Predescu, Ion Budisteanu.
FACLA
– Tel Aviv (1977): „In „Blestemul” vocea de infinite posibilitati a
Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezente scenice aduce puternic,
emotionant, imaginea celei care a fost Maria Tanase.”
TOP
– PANORAMA (1974): „Margareta Paslaru reapare pe scena dupa o lunga
absenta. Ea canta timp de trei saptamani (15 iulie – 5 august) la Royal
Festival Hall din Londra, ca solista de muzica populara a ansamblului ” Doina
Bucurestiului ”
MORNING
STAR, London (1974): „Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV,
dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a
voluptuous Dietrich-like voice.”
INFORMATIA
BUCURESTIULUI (1974): Eugen Comaranescu „Nu putem trece peste faptul ca, la
reusita spectacolului a contribuit substantial micro recitalul (tot folcloric,
fireste ) al Margaretei Paslaru, despre care ziarul londonez ” „Morning Star”,
din 18 iulie scria :…”canta cu o voce voluptoasa , asemanatoare celei a
Marlenei Dietrich.”
EVENING
NEWS – LONDON (1974): „And let me not forget Margareta Paslaru, a little
Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy.”
SOUTH
LONDON ADVERTISER (1974): : „Romanian Dance Company at Queen
Elizabeth Hall”: „…The only named soloist is Margareta Paslaru, who combines an
exceptionally deep contralto voice with a coquettish appearance and
manner.” (John Percival )
MARIA
TITUS (1964): „Capsa” muzicala a fost fara doar si poate debutul
Margaretei Paslaru in postura de cantareata de muzica populara romaneasca.”
SIMIONESCU:”Asa
de pilda, a fost excelentul numar folcloric al Margaretei Paslaru, care,
aproape la fiecare aparitie, se straduieste sa aduca spectatorilor macar un
element interpretativ nou.”
Jydske
Tidende – Stockholm (1972): „Margareta Paslaru a interpretat cu deosebit simt
al umorului si cu o mimica sugestiva cantecele populare romanesti”.
Radu Beligan scrie o dedicaţie specială pe unul din
exemplarele cărţii sale, Însemnările unui
insomniac: Pentru divina Margareta cu adoraţie, Radu Beligan
Încă
din 1993 Margareta Pâslaru a donat toate drepturile ce-i revin din vânzarea
discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”,
artiștii pensionari din Orchestra Radio, UCIN pentru actorii vârstnici cu
probleme de sănătate, Campania Națională “Artiștii pentru Artiști”- UNITER,
Spitalul de Copii “Grigore Alexandrescu”, Căminul de Copii “Grădinari”,
Asociația Nevăzătorilor din România.
Începând
cu 2009 Margareta Pâslaru sprijină tineri talentați prin emisiuni la România
Actualități, România Cultural, Radio Clasic.
Din
2010 pânā în prezent, artista acordă “Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru
Originalitate” în valoare de 1000$ oferit unor tineri valoroși din diverse
domenii de activitate: muzică, teatru, film, dans, pictură.
Nu
putem încheia acest articol fără a ne gândi, în preajma Zilei Culturii
Naţionale, la Mihai Eminescu. De aceea vă invităm să ascultaţi şi piesa Ce
suflet trist – muzica
Margareta Paslaru, versuri Mihai Eminescu.
