"Eu şi Timpul” de Margareta Pâslaru, în pregătire la Curtea Veche Publishing
Sursa: Curtea Veche Publishing / 27.04.2012 - fragment
Margareta
Pâslaru se înfăţişează, după mai bine de 50 de ani de carieră artistică, şi în
ipostaza de scriitoare. Volumul „Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”, în
pregătire la Curtea Veche Publishing, reprezintă un minidocumentar al
experienţelor trăite de una dintre cele mai memorabile figuri ale scenei
româneşti. Lansarea cărţii va avea loc luni, 7 mai, începând cu ora 18.30, în
holul mare al Muzeului Municipiului Bucureşti (Palatul Şuţu – Piaţa
Universităţii), şi va reuni, spre deliciul publicului, arta scrisului, a
picturii, a sculpturii şi a cântului.
Scrierea
acestei cărţi reprezintă un dar al mult-îndrăgitei artiste pentru publicul ce,
de ani întregi, o înconjoară cu dragoste. Tocmai de aceea, evenimentul de
lansare se anunţă a fi unul cu totul deosebit. Invitaţi vor fi criticul de film
Magda Mihăilescu, realizatoarea TV Elise Stan şi Constantin Vlad, redactor-şef
al editurii Curtea Veche.
Aceasta nu va fi, însă, singura surpriză. Preocuparea
artistei pentru cultivarea tinerelor talente muzicale este deja bine cunoscută,
iar în acest an “Premiul Margareta Pâslaru pentru Originalitate
Interpretativă”, în valoare de 1000 de dolari, va fi decernat în cadrul
lansării volumului “Eu şi Timpul”. Artista cedează drepturile ce i se cuvin în
contul premiului anual, fondat la aniversarea a 40 de ani a Festivalului Mamaia
(2010).
In volumul “Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie,
viziune”, Margareta Pâslaru reuşeşte să suprindă cinematografic
şi să redea cu sensibilitate momente reprezentative din viaţa şi cariera sa,
împletite inseparabil prin intensitatea trăirilor, prin colegii deosebiţi, dar
mai ales prin dedicarea ce a caracterizat-o întotdeauna. Cititorii vor fi
bucuroşi să descopere în cartea autobiografică 100 de ilustraţii din arhiva
personală, multe dintre ele prezentate publicului în premieră.
Dintr-o familie de artişti (bunicul său, Ion
Dimitriu-Bârlad, al cărui bust va fi expus în cadrul mini-expoziţiei “Portrete
de familie” din timpul lansării, a fost un sculptor renumit; bunica sa cânta la
pian şi picta în stil impresionist; mătuşa era balerină, iar mama, cântăreaţă
de operă), Margareta Pâslaru a moştenit, la rândul ei, înclinaţiile spre artă,
ştiind să danseze, să creeze costume, să cânte şi să interpreteze roluri
interesante, având adesea alături artişti remarcabili ce au rămas în inimile
oamenilor. Este vorba de nume mari, precum Toma Caragiu, George Măruţă, Rodica
Tapalagă, Maria Tănase, iar lista ar putea continua la nesfârşit, pentru că
Margareta Pâslaru a avut o carieră extraordinară, atrăgând ca un magnet
privirile şi cucerind inimile.
Titlul volumului a fost ales, după cum declară chiar
Margareta Pâslaru, ca urmare a obsesiei sale pentru ireversibilul TIMP, ce a
urmărit-o încă de la vârsta de 9 ani, când a conştientizat că “nu va mai serba
niciodată 9 ani la 9 iulie”. Această preocupare a continuat prin cântecele
compuse de-a lungul timpului: “Ceasul vrăjitor” (1967), “Timpul” (1970), “Eu şi
Timpul” (1980). Momentul decisiv pentru alegerea titlului cărţii autobiografice
a rămas, însă, emoţionanta redescoperire, la 69 de ani, a bustului realizat de
Corneliu Medrea, bust ce o reprezenta chiar pe artistă la 19 ani. Fotografia ce
ilustrează acest moment apare pe coperta cărţii. “Nimic nu este
întâmplător”(Margareta Pâslaru).(...)
Flacari:
Sunt flacără, sunt jar, sunt pară,/ Merg printre
oameni luminând./
Sunt ca o stea ce străluceşte,/ Dar nimeni nu mă
vede-arzând.// Ard
ca un codru ce nu piere/ Sub flăcările ce-l încing,/
Un codru care
arde-ntruna/ Dar flăcările nu-l ating// Şi ard, şi
ard, aşa de-a rândul,
Ca mii şi mii de stele./ Îi luminez pe cei din
preajmă/ Arzându-mi
visurile mele.// Ştiu, se va stinge crud odată/
Această flacără, stindard
Da-mi pare rău că se va stinge/ Fiindcă trăiesc numai
cât ard...
(versuri: Virgil Carianopol; muzica: Margareta Pâslaru)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu