Margareta Paslaru: Mentiunea Cerbul de Aur 1968 si Recital Extraordinar la Cerbul de Aur 1969

In perioada 5-10 martie 1968 pe scena Teatrului Dramatic din Brasov s-a desfasurat prima editie a Festivalului International “Cerbul de Aur”. 

Tara noastra a fost reprezentata de trei concurenti: Margareta Paslaru, Anca Agemolu si Dan Spataru. Din strainatate au participat: Niky Hilton (Anglia),  Gerda Berndorf si Marika Lichter (Austria), Jacques Hustin si Kalinka (Belgia), Iordanka Hristova si Margarita Radinska (Bulgaria), Josef Laufer (Cehoslovacia), Io Roland (Elvetia), Maria Rung (Finlanda), Guy Mardel (Franta), Ingo Graf si Rene Martin (R.D.Germana), Nana Gualdi (R.F.Germana), Patricia Cahill (Irlanda), Adela Maffina (Italia), Gaby Novac (Iugoslavia),  Eric Thomace (Luxemburg), Urszula Szipinska (Polonia), Mafalda Sofia (Portugalia), Roddy Mc. Neil (Scotia), Michel (Suedia), Nina Brodskaia (URSS), Katty Kovacs (Ungaria).

Spectacolele au fost regizate de Valeriu Lazarov iar acompaniamentul muzical asigurat de Orchestra Radioteleviziunii condusa de maestrul Sile Dinicu.

Margareta Paslaru a intrat in concurs pe 9 martie 1968 cu melodiile “Acesta e cantecul meu” (muzica Charlie Chaplin, text Margareta Paslaru. ) si “Nu-ti fie teama de-un sarut” (muzica Camelia Dascalescu, text Viorel Burlacu).

Pentru interpretarea melodiei “Acesta e cantecul meu” juriul international a acordat legendarei artiste Mentiunea Cerbul de Aur 1968. Astfel Margareta Paslaru a inscris numele Romaniei in palmaresul editiei inaugurale. 

Trofeul a fost obtinul de Jaques Hustin (Belgia).

La festivalul Sopot’68 desfasutat cateva luni mai tarziu in Polonia, Margareta Paslaru a concurat din nou alaturi de Kalinka, cea care obtinuse Cerbul de Bronz. De data aceasta Margareta Paslaru este cea care obtine Premiul III la interpretare.

Spicuiri din presa vremii:

Săptămâna – 31.05.1968: „Am căutat să-mi diversific mijloacele de expresie, considerând că un interpret trebuie să tindă spre complexitate. Faptul mi-a fost încă o dată confirmat la recentul festival de la Braşov care ne-a pus în contact direct cu unii dintre cei mai reprezentativi soli ai muzicii uşoare europene. Am constatat cu acest prilej câtă pondere capătă în valorificarea cântecului arta interpretării. A fost nu numai o constatare ci şi un îndemn pentru o muncă susţinută în acest sens.”

Informaţia Bucurestiului – 28.08.1968: Margareta Pâslaru, premiul III la Sopot: „Sunt fericită că, participând pentru a doua oară la o competiţie internaţională am obţinut un trofeu care ma răsplăteşte pentru eforturile în direcţia perfecţionării artistice. Premiul acesta, ca şi distincţia pe care am primit-o la Festivalul „Cerbul de Aur” de la Brasov, reprezintă stimulente pentru desăvârşirea artistică”

Click video Margareta Paslaru pe scena Festivalului International Cerbul de Aur 1968 -  "Acesta e cantecul meu" - arhiva TVR:  http://www.youtube.com/watch?v=5kMvwifeLtE

Ca urmare a evolutiei la Cerbul de Aur '68, marea artista este invitata la editia din anul urmator, trecand de la stadiul de concurenta la cel de vedeta in recital. 

Pe 8 martie 1969, acompaniata de formatia sa condusa de Rolf Albricht, Margareta Paslaru a sustinut un recital extraordinar interpretand 12 melodii: compozitii proprii, folclor, melodii ale unor compozitori romani sau slagare internationale carora le-a adaptat singura textul in limba romana. Recitalul extraordinar, in regia lui Valeriu Vazarov, a cuprins urmatoarele piese:

1. Tarina de la Gaina – folclor
2. Va veni o clipa - muzica Paul Urmuzescu; text Mihai Dumbrava; prima auditie
3. Doar tu imi placi – muzica George Grigoriu; text Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu
4. A nimanui sunt – muzica si text Margareta Paslaru
5. Un baiat – muzica Sonny Bono; text Aurel Felea
6. Azi mai mult ca ieri – muzica Camelia Dascalescu; text Flavia Buref; prima auditie
7. Azi vreau sa rad din nou – muzica Gene Raskin; text Margareta Paslaru
8. Nici ploaia – muzica Pace-Panzeri; text Margareta Paslaru
9. Acesta e cantecul meu – muzica Charles Chaplin; text Margareta Paslaru
10. Asa e viata – text Margareta Paslaru
11. Viva Maria – muzica Riszard Siszard; text Margareta Paslaru
12. Papusa – muzica F. Migliacci; text Matgareta Paslaru

Recitalul Margaretei a fost deosebit prin diversitatea repertoriului care i-a pus in valoare timbrul vocal, a propriei coregrafii creata special pentru fiecare melodie si tinuta vestimentara. Artista a cantat fara pauza, fara invitati, regizor fiind Valeriu Lazarov.

Este prima solista din Romania care a avut o orchestra proprie de acompaniament. 

In acel an, pe langa marea noastra artista, au mai sustinut recitaluri: Cliff Richard, Ilinca Cerbacev, Ghiuli Cioheli, Tereza Kesovija, Udo Jurgens, Waldemar Matuska, Barbara, Gigliola Cinquetti, Frankie Avalon, Mie Nakao si Juliette Greco. 

Fara dansatori si grup vocal, interpretarea si jocul de scena al Margaretei Paslaru au atras aprecieri deosebite in presa vremii:

Mariana Parvulescu Romania libera 08.03.1969: "Numai intr-un singur an, tanara noastra cantareata a trecut de la incercarile concursului, pe podiumul vedetelor. Si Margareta de azi, aminteste si ea de un basm: «crestea intr-un an … cat altii in sapte…»"

Alexandru Cornescu Romania libera 09.03.1969: "In partea a doua, Margareta Paslaru a oferit un recital care-i rezerva fara nici un rabat locul printre vedetele festivalului. Ea oglindeste poate cel mai bine faptul ca, alaturi de talent, si in acest domeniu nu se poate lipsi staruinta. Caci daca ne amintim de fetita de acum zece ani careia in afara de o voce grava, nu avea mare lucru si o punem langa interpreta multilaterala pe care am vazut-o ieri seara, ne dam seama cum, in acest timp a fost urcata, treapta cu treapta, si nu fara stradanii, o buna parte din drumul spre inaltimea succesului. Primul regizor care a lucrat cu ea, Valeriu Lazarov, i-a asigurat aseara un decupaj inspirat."

C.F. (despre Cerbul de Aur) - "Scanteia"-duminica 9 martie 1969: "Am urmarit mai intai recitalul Margaretei Paslaru. Exemplu de munca asidua, de dorinta de perfectionare, Margareta Paslaru, insusindu-si o remarcabila miscare scenica, largindu-si repertoriul; nu este numai o actrita cu mari posibilitati expresive, dar si o excelenta cantareata. Recitalul de aseara e, in acest sens, o cununa de succes."

Scinteia Tineretului – 11.03.1969: Alaturi de satisfactiile pe care nu puteau sa nu le ofere nume prestigioase ca Greco, Barbara, Cinquetti, am avut revelatia unei Margareta Pislaru aliniata fara nici o reticenta, fara nici un rabat, zonelor inalte ale muzicii usoare, valorii internationale. Drumul ei - de munca, de perseverenta - este un exemplu pe care il dorim urmat de toate tinerele noastre "sperante".

Ecaterina Oproiu – Contemporanul - 12.03.1971 “Nu stiu ce parere au altii, eu, una, nu sunt in masura sa inteleg cum e cu putinta ca un festival ca cel de la Brasov sa se poata lipsi doi ani in sir de singura noastra posibila vedeta (canarete mai avem – poate chiar mai implinite – dar vedeta, adica o prezenta moderna, adica suflu magnetic, adica sansa de a trece granita printr-un farmec total, dupa parerea mea – fireste, subiectiva – nu e deocamdata decat ea). Romanul are sapte vieti in pieptu-i de arama. Dar viata unei cantarete este atat cat este, si daca am avea doua Margarete Paslaru n-as avea nimic impotriva ca cea despre care vorbesc eu aici sa stea acasa in timpul festivalului sis a tricoteze…”

Costin Buzdugan – „Steagul Rosu” - 9 Martie 1969: Prima vedeta a serii a fost Margareta Pislaru - aceasta inimoasa cintareata, model de perseverenta si seriozitate profesionala, cea care a fost in stare sa invete - si inca mult, ne-a aratat exact la un an de atunci - din cele intamplate la prima editie a "Cerbului de Aur". In remarcabil progres, intr-un progres care se pare ca-i va deschide meritata cariera internationala, ea s-a revansat in aceeasi sala, evoluand dezinvolta, ca o artista stapana pe arta ei implinita.

Scinteia Tineretului - Marti 11 Martie 1969: Alaturi de satisfactiile pe care nu puteau sa nu le ofere nume prestigioase ca Greco, Barbara, Cinquetti, am avut revelatia unei Margareta Pislaru aliniata fara nici o reticenta, fara nici un rabat, zonelor inalte ale muzicii usoare, valorii internationale. Drumul ei - de munca, de perseverenta - este un exemplu pe care il dorim urmat de toate tinerele noastre "sperante"

Click video:   Azi vreau sa rad din nou

                     Un baiat

                     Acesta e cantecul meu

                     Tarina de la Gaina
                     Va veni o clipa
                     Viva Maria
                     Doar tu imi placi
                     Nici ploaia
                     A nimanui sunt
                     Asa e viata