"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

joi, 4 octombrie 2018

Calendar 4 octombrie 1962: Margareta Paslaru - prima repetitie 'Opera de trei parale'



La Teatrul L.S.Bulandra, pe 4 octombrie 1962 a avut loc prima repetitie cu piesa "Opera de trei parale" de Bertolt Brecht, in regia maestrului Liviu Ciulei.
Din distributia initiala a facut parte si Maria Tanase dar, din pacate, ne-a parasit inainte de premiera. Margareta Paslaru, Toma Caragiu, Clody Bertola, George Maruta si altii au jucat in mai multe stagiuni in jur de 400 de reprezentatii.
“Versiunea romaneasca a capodoperei brechtiene apartine lui I. Racaciuni si I. Cantacuzino. Traducerea versurilor e semnata de poeta Nina Cassian.” – Informatia Bucurestiului 5 octombrie 1962
Muzica lui Kurt Weill a fost adaptata de Richard Bartzer. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu