Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta muzica populara. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta muzica populara. Afișați toate postările

vineri, 3 septembrie 2021

Margareta Paslaru 1970 - interpreta de muzica populara in Israel

 

Pe 3 sept. 1970 Margareta Paslaru incepe un turneu in Israel impreuna cu Gica Petrescu, Maria Pietraru, Irina Loghin si ansamblul "Rapsodia Romana", dirijor Ionel Budisteanu. 

Glasul poporului – Israel, 9 sept. 1970: Cu ansamblul Rapsodia Romana, am dezvaluit un alt aspect al multilateralei personalitati artistice a Margaretei Paslaru. De data aceasta – nu cantareata de muzica moderna sau “pop” – ci ambasadoarea melodiei populare romanesti (Cantec din Oas, Nu-i bai, Bade palarie noua, Tarina de la Gaina). In “Blestemul”, vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezente scenice – aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost Maria Tanase.







miercuri, 15 iulie 2020

Margareta Paslaru 25 de spectacole la Queen Elizabeth Hall din Londra, 15 iulie - 4 august 1974


Margareta Paslaru si ansamblul Doina Bucurestiului au sustinut 25 de spectacole la  Queen Elizabeth Hall din Londra in perioada 15 iulie - 4 august 1974. 
Artista a interpretat S-ar gati badea de nunta, Cantec din Oas, Nu-i bai, Ma dusei sa trec la Olt, Aseara vantul batea, Tarina de la Gaina.


MORNING STAR, London, 18.07.1974: "Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice."

EVENING NEWS - London, 1974: "And let me not forget Margareta Paslaru, a little Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy."

SOUTH LONDON ADVERTISER: "Romanian Dance Company at Queen Elizabeth Hall": "…The only named soloist is Margareta Paslaru, who combines an exceptionally deep contralto voice with a coquettish appearance and manner." (John Percival )






luni, 15 iulie 2019

Margareta Paslaru - spectacole la Queen Elizabeth Hall, Londra 15 iulie - 4 august 1974

 


Margareta Paslaru si ansamblul Doina Bucurestiului au sustinut  25 de spectacole la  Queen Elizabeth Hall din Londra. 
Artista a interpretat S-ar gati badea de nunta, Cantec din
Oas, Nu-i bai, Ma dusei sa trec la Olt, Aseara vantul batea, Tarina de la Gaina.



MORNING STAR, London, 18.07.1974: "Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice."

EVENING NEWS - London, 1974: "And let me not forget Margareta Paslaru, a little Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy."

SOUTH LONDON ADVERTISER: "Romanian Dance Company at Queen Elizabeth Hall": "…The only named soloist is Margareta Paslaru, who combines an exceptionally deep contralto voice with a coquettish appearance and manner." (John Percival )




miercuri, 25 aprilie 2018

Daniela Caraman Fotea despre albumul de de autor "Providenta" - Margareta Paslaru

Sursa: cimec.ro_ Daniela Caraman Fotea_ 23.04.2018

http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea225.html


DISC DE COLECȚIE

În cariera MARGARETEI PÂSLARU poate fi numit și disc de excepție: CD-ul, intitulat PROVIDENȚA, are un logo: 60 de ani activi pe multiple planuri. Este de fapt, o provocare față de sine. Sunt multe argumentele pe care le-am descoperit la audiția, la studiul înregistrărilor: mai întâi, Margareta a ales să-și lanseze ediția la Magazinul Muzica; locul clasic către care și melomanul și profesionistul se îndreaptă când voiesc să-și completeze colecțiile. Afluența de public – unele persoane venite tocmai de la Cluj pentru eveniment, au validat alegerea. 

Margareta a avut de la început acea voce singulară, splendoarea registrului profund, cu armonice minunate, prin care a condus zeci, poate sute de melodii către șlagăr. A făcut film (de celebritate), a apărut pe scena lirică (la Opera Română, în „Opera de trei parale” de Kurt Weil), emisiunile televiziunilor, dar mai ales cele din TVR 1, în compania colegilor de breaslă, a compozitorilor, a actorilor de proeminență sunt greu de cuantificat. Numărul depășește recorduri. Acum, și-a propus o demonstrație: ne convinge cât de diverse, de bogate sunt mijloacele ei de exprimare artistică; nu-i scapă nici un gen muzical! Piesa clasică de muzică ușoară, ritmul de blues, piesa satirică, repertoriul pentru copii, dar și SURPRIZA: o partitură dedicată marelui artist care a fost Fărâmiță Lambru (realizată în stil cu concursul acordeonistului Paul Gheorghe). Nici un idiom al Euterpei nu are absențe stilistice. Totul este realizat așa cum o cere partitura. Pentru că Margareta mai are o calitate aparte: știe să-și aleagă colaboratorii cu acribie, cu eficiență maximă. Și în surprize este maestră (mă refer la cooptarea în vocalitate a prezentatorului Mircea Radu, foarte bun și el în postura asumată). Cât despre versuri, alegerea lor nu a derapat NICIODATĂ în piesele Margaretei. Iată câteva exemple – pe lângă cele proprii care modelează sentimente, emoții și stări afective aparte: Ana Blandiana, George Bacovia, George Țărnea, Elena Farago, Constanța Buzea, Oscar Wilde, chiar și... Marius Tucă! Iar orchestratorii, care, se aude, nu-și impun punctul de vedere, ci respectă ideile compozitorarei cu acea știință selectă a nobilei îndeletniciri cu care au obișnuit-o: Andrei Kerestely și Călin Grigoriu (înregistrările sunt de altfel realizate în studioul familiei Kerestely). 


Partea a adoua a discului – Arhiva sentimentală are și ea o atracție obișnuită: avem un potpuriu de colinde, un scheci amuzant, cu vorbe de duh, dramatica „Era o fântână”, „Bunicii mei”, „Lasă-mi toamnă, pomii verzi” (cu grup solistic de actori). Menționaz aici pe orchestratorii Mircea Drăgan și RADU GOLDIȘ.


Discul este vegheat cu smerenie de TATĂL NOSTRU, RUGĂCIUNEA aflată pe buzele noastre, ale tuturor. Revin la cuvintele scrise mai de mult de distinsul compozitor Doru Popovici, referitoare la inventivitatea melodică și ritmică a Margaretei Pâslaru, la intuiția ei de a genera mult râvnitele, niciodată banale, întotdeauna pline de vitalitate. Margareta știe să dea naștere unui climat de suavă poezie, asociat unui timbru vocal de violoncel (asemeni celui ascultat pe disc sub arcușul lui Ștefan Cazacu – altă proeminență solistică), dar și acompaniindu-se la pian (la piesa Ceasul vrăjitor...).


Cred că este convingătoare pledoaria pe care am simțit nevoia de a o supune atenției tiparului, pentru a aplauda – în felul meu, ARTA MARGARETEI. Ea nu este A NIMĂNUI așa cum o spune în melodia omonimă. Margareta este ȘI RĂMÂNE a MUZICII...

Asemeni tuturor edițiilor discografice ale Margaretei și acest CD are o trimitere la caritate, aflându-se în beneficiul Asociației Nevăzătorilor din România.