Sursa:
Romania de nota zece_ Radio Bucuresti FM_ Biblioteca de bucurii_ autor Camelia
Teodosiu, 09.01.2020
Margareta Pâslaru – complexitatea şi diversitatea
creaţiei artistice
Biblioteca de
Bucurii – Dialoguri pentru tihna sufletului
„BIBLIOTECA DE BUCURII_MARGARETA
PASLARU_11.01.2020”
În această ediţie a emisiunii noastre,
avem bucuria să stăm de vorbă cu Margareta Pâslaru – un nume care se prezintă
prin toată cariera artistică diversificată şi formată cu multă implicare,
dăruire şi dragoste pentru public.
Motto-ul
Margaretei Pâslaru este: În tinereţe ne străduim să ne facem un
nume, la maturitate trebuie să folosim „numele” spre binele altora.
Invitata noastră a subliniat în
nenumărate rânduri că îi place să se exprime prin muzică. De aceea în această
ediţie specială puteţi asculta câteva dintre compoziţiile propuse şi
interpretate de Margareta Pâslaru:
Diamant fermecat – muzica Margareta Pâslaru, text
Eugen Rotaru,
Era o fântână – muzica Margareta Pâslaru,
versuri Elena Farago,
Libertatea nu
se-nvaţă – muzică,
text, voce Margareta Pâslaru
În revista Super Magazin Anul
2 Nr.7 (25), 1994, George Grigoriu apreciazā la superlativ cariera
Margaretei Pâslaru pe care o considerā “Un mit al muzicii usoare romanesti.”
Pasionată şi de folclor, Margareta
Pâslaru primeşte numeroase aprecieri pentru interpretarea muzicii
populare:
Elly
Roman (1968): „Neasteptata interpreta a intonatiilor noastre folclorice,
actrita de film cu posibilitati multiple, actrita de teatru cu o prezenta
scenica remarcabila si, mai ales, cantareata.”
Ca
urmare a succesului, Casa de Discuri Electrecord scoate un nou disc, in
exclusivitate cu melodii populare, interpretate de Margareta.
ADINA DARIAN (1966): „In prezent,
Margareta Paslaru detine recordul vanzarii de discuri la muzica usoara. RECENT
INSA SI-A BATUT PROPRIUL EI RECORD CU DISCUL DE MUZICA POPULARA. (Cinema
1966) – Aveti 23 de ani si 8 ani de abundenta activitate artistica. Cum se
impaca activitatea de eleva si de cantareata in acelasi timp?” Margareta:
„Greu. Foarte greu. Prin carnetul de note. Daca raspundeam la o materie sub
nota 6, nu aveam voie sa cant la televiziune.”
Margareta
Paslaru este invitata de catre diferite ansambluri folclorice si canta sub
bagheta dirijorilor: Nicusor Predescu, Victor Predescu, Ion Budisteanu.
FACLA – Tel Aviv (1977): „In
„Blestemul” vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei
sale prezente scenice aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost
Maria Tanase.”
TOP – PANORAMA (1974): „Margareta
Paslaru reapare pe scena dupa o lunga absenta. Ea canta timp de trei saptamani
(15 iulie – 5 august) la Royal Festival Hall din Londra, ca solista de
muzica populara a ansamblului ” Doina Bucurestiului ”
MORNING STAR, London
(1974): „Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a
peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous
Dietrich-like voice.”
INFORMATIA BUCURESTIULUI (1974): Eugen
Comaranescu „Nu putem
trece peste faptul ca, la reusita spectacolului a contribuit substantial micro
recitalul (tot folcloric, fireste ) al Margaretei Paslaru, despre care ziarul
londonez ” „Morning Star”, din 18 iulie scria :…”canta cu o voce voluptoasa ,
asemanatoare celei a Marlenei Dietrich.”
EVENING NEWS – LONDON
(1974): „And let me not forget Margareta Paslaru, a little Romanian, who
sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy.”
SOUTH LONDON ADVERTISER
(1974): : „Romanian Dance Company at Queen Elizabeth Hall”: „…The
only named soloist is Margareta Paslaru, who combines an exceptionally deep
contralto voice with a coquettish appearance and manner.” (John Percival )
MARIA TITUS (1964): „Capsa”
muzicala a fost fara doar si poate debutul Margaretei Paslaru in postura de
cantareata de muzica populara romaneasca.”
SIMIONESCU:”Asa
de pilda, a fost excelentul numar folcloric al Margaretei Paslaru, care,
aproape la fiecare aparitie, se straduieste sa aduca spectatorilor macar un
element interpretativ nou.”
Jydske Tidende – Stockholm (1972):
„Margareta Paslaru a interpretat cu deosebit simt al umorului si cu o mimica
sugestiva cantecele populare romanesti”.
Radu Beligan scrie o dedicaţie specială pe unul din
exemplarele cărţii sale, Însemnările unui
insomniac: Pentru divina Margareta cu adoraţie, Radu Beligan
Încă
din 1993 Margareta Pâslaru a donat toate drepturile ce-i revin din vânzarea
discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”,
artiștii pensionari din Orchestra Radio, UCIN pentru actorii vârstnici cu
probleme de sănătate, Campania Națională “Artiștii pentru Artiști”- UNITER,
Spitalul de Copii “Grigore Alexandrescu”, Căminul de Copii “Grădinari”,
Asociația Nevăzătorilor din România.
Începând cu 2009 Margareta Pâslaru
sprijină tineri talentați prin emisiuni la România Actualități, România
Cultural, Radio Clasic.
Din 2010 pânā în prezent, artista
acordă “Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de
1000$ oferit unor tineri valoroși din diverse domenii de activitate: muzică,
teatru, film, dans, pictură.
Nu putem încheia acest articol fără a
ne gândi, în preajma Zilei Culturii Naţionale, la Mihai Eminescu. De aceea vă
invităm să ascultaţi şi piesa Ce suflet trist – muzica Margareta Paslaru,
versuri Mihai Eminescu.
Artista
a lansat CD-ul "Margareta Best of " la libraria St. O.
Iosif 
