Interviu cu Margareta Paslaru: “Premiile poarta diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii”

Sursa: muzeulmunicipiuluibucuresti.ro_ Bucuresti in 5 minute_ Contemporanul_ feb. 2021_  realizator Simona Popescu

http://muzeulbucurestiului.ro/interviu-margareta-paslaru/?fbclid=IwAR2JjBBbcOovOyQy5dfIAyfBpxOYldvyBDclR_Dzi7Jc7vR_jtjyAAeD5EA

 

Interviu cu Margareta Paslaru: “Premiile poarta diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii”

 

De cât timp colaborați cu Muzeul Municipiului București și în ce a constat această colaborare? 

Margareta Pâslaru: În 2011 căutam bustul „Margareta”, realizat de celebrul sculptor Cornel Medrea, pentru care am fost invitată să pozez cap de expresie la 19 ani. Unii mi-au spus că Muzeul Medrea s-a închis. Întrebând an de an pe unde ar putea fi, cineva mi-a sugerat Palatul Suțu. Era ultima șansă. Prin amabilitatea domnului Ioniță și a colegilor săi lucrarea a fost localizată. Drept mulțumire, am donat Muzeului Municipiului București schița bustului creată de bunicul meu, apreciatul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad. Artistul fotograf Lucian Năstase a captat momentul revederii. Incredibil, „Eu și Timpul” de atunci! Editura Curtea Veche aștepta chiar în acea perioadă titlul cărții la care lucram. Am anunțat că volumul se va intitula „Eu și Timpul”. Coincidență. Propria compoziție din 1980 inspirată de Virgil Carianopol – piesă devenită șlagăr – se numea tot „Eu și Timpul”. Lansarea cărții a avut loc în 2012 la Muzeul Municipiului București.

Cum vedeți dezvoltându-se în viitor acest parteneriat?

M.P.: Realist vorbind, pentru mine a început numărătoarea inversă. Vă reamintesc expoziția de afișe rare, pe care le-am donat în 2015. Dintre cele 96, au fost selecționate 55.

Cum, în ce context v-a venit ideea unei noi și recente donații către MMB?

M.P.: Este o continuare, mi-a fost hărăzită capacitatea de a face daruri. Daruri care să dăinuie. Cu fiecare suflare, dăruirea de sine, la pian, microfon, pe scenă sau ecran, atinge esența, comunică ideea, sentimentul pur, celor care ascultă, privesc.

Care sunt obiectele donate în 2021 și cum le-ați ales din colecția dumneavoastră personală?

M.P.: Vizitatorii vor descoperi însemnătatea lor, ar fi păcat să alterez elementul de surpriză menționându-le. Unii vor recunoaște o selecție a propriilor mele creații vestimentare, costume purtate pe scenă și în emisiuni de televiziune. Dantele cu vechime, donate de familia Ghițulescu, au fost aplicate de Maria Ferenț pe platcă, presărând pietre și mărgele; costumul pantalon, preferatul meu, îmi asigura libertarea dansului.

Care este obiectul pe care îl donați și pe care îl prețuiți cel mai mult deoarece are semnificația cea mai importantă pentru dumneavoastră?

M.P.: Fiecare exponat are o istorie care oglindește epoca. Varietatea abordată privind genuri muzicale interpretate în stil „pâslăresc”, ritmuri sonore pe disc – de la rumba lentă, vals, foxtrot, tangou, cha-cha, mambo, sirtaki, până la twist, limbo, slow-rock, reggae, blues, shake, folclor – se află printre donații. Longevitatea creatoare include pasiune, inspirație, vocație, cizelarea lucrului, izbândă și suferință. Crescând într-o familie de artiști, am donat și lucrări în ulei datând din 1886 până în 1948. Cât privește recunoașterea faptelor, premiile poartă diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii.

Pregătiți împreună cu specialiștii MMB o expoziție care va fi deschisă la Palatul Suțu. Ce fel de exponate va putea publicul să admire, care este ideea principală a conceptului expozițional?

M.P.: Apreciez nespus expertiza doamnelor Alexandra Rusu, Ana Maria Măciucă și Mădălina Manolache. Dinamica acestei colaborări cu echipa domnului Adrian Majuru, căruia îi aparține ideea expoziției, confirmă titlul „Longevitate creatoare”. Vă felicit!

Așadar, vorbim despre o viață întreagă dăruită muzeului. Vă invit să transmiteți vizitatorilor expoziției mesajul dumneavoastră, al creatorului de sentimente transmise prin muzică, prin artă, generațiilor trecute, prezente și viitoare.

M.P.: Textele propriilor compoziții transmit mesaje, inclusiv versurile poeților Ana Blandiana, Mihai Eminescu, Ion Horea, Virgil Carianopol, Nichita Stănescu, incluse pe recentul album „Idei”, editat de Casa de discuri Roton în beneficiul Băncii de Alimente – Crucea Roșie.

Vă așteptăm, stimați colecționari. La plecare, veți primi un afiș cu autograf și poate un disc vinil turație 33 sau 45, dacă numiți melodia care vă lipsește din colecție. 

Interviu realizat de Simona Popescu

 

Margareta Paslaru in suplimentul revistei Contemporanul "Bucuresti in 5 minute"

Revista Contemporanul nr. 827_ februarie 2021 include suplimentul "Bucuresti in 5 minute". 

Ziarul Bucuresti in 5 minute - februarie 2021

Pe prima pagina regasim articolul "Margareta Paslaru. Longevitate creatoare" iar in interior putem citi un interviu al legendarei artiste si un alt articol semnat de Alexandra Rusu "63 de ani de cariera incununata de succes. Longevitate creatoare".

Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare - expozitie tematica la Palatul Sutu

______________________________________________

Sursa: muzeulmunicipiuluibucuresti.ro_ 26.01.2021_ autor Ana Maria Măciucă, muzeograf MMB

http://muzeulbucurestiului.ro/14289-2/

 

Motto: În tinerețe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim ‘numele’ spre binele altora… (Margareta Pâslaru)

Din 26 februarie 2021

EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU

Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare

 

La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.

Expoziția intitulată Longevitate creatoare, își propune să valorifice cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex, prezentând publicului larg de la afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu Bârlad, care a studiat la  Academia Julian de la Paris), până la propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor sale cât și în aparițiile de la TV. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă către Muzeul Municipiului București.

Expoziția propusă de Muzeul Municipiului București în acest an, va fi deschisă la Palatul Suțu din data de 26 februarie 2021, începând cu orele 10:00.

Acest proiect continuă seria de evenimente dedicate bogatei activități a Margaretei Pâslaru, ultimul eveniment având loc în anul 2015, an în care Muzeul Municipiului București a organizat expoziția „Margareta Pâslaru – Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ţi-i dau”.

Margareta Păslaru și-a făcut debutul radiofonic în 1959 cu piesa Chemarea Mării, compusă de către George Grigoriu special pentru timbrul vocal al artistei, piesă care a bătut toate recordurile de vânzare Electrecord în 1961. De-a lungul anilor, 65 de compozitori și-au încredințat creațiile artistei. Margareta Pâslaru și-a creat un repertoriu divers, ce i-a permis să își extindă paleta interpretativă, la care s-au adăugat și șlagăre internaționale. Mult iubita cântăreață a evoluat ca actriță de teatru și film, a abordat muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, a compus muzică și text. Cariera artistei continuă și în prezent, despre aceasta spunând în anul 2017 compozitorul și orchestratorul Andrei Kerestely: „Avem de-a face cu un artist foarte efervescent. Compune în continuare și este foarte, foarte activă”.

Despre creațiile acesteia, Prof. Dr. Mihai Cosma spunea în anul 2010: „(…)am considerat parcurgând paginile de creație ale doamnei Margareta Pâslaru că domia sa face parte din clasicismul muzicii românești prin valoarea compozițiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziții asupra tuturor generațiilor aș spune, de la cei mai vârstnici până la cei mai tineri.  Și atunci am fost onorat de această colaborare prin care lansăm în circuit academic și cultural niște creații ale unei persoane care întodeauna a pus pe primul plan frumosul, generozitatea și iată, acum se lansează nu numai ca un tălmăcitor de capodopere muzicale ci și ca un creator al acestora”.

Despre Margareta Pâslaru s-a scris și s-a vorbit foarte mult, însă demne de apreciat sunt cuvintele academicianului Mihnea Gheorghiu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române şi preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, care spunea despre aceasta: “(…) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artişti, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actriţa Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios şi în teatru, şi în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noştri regizori, a ocupat scena şi ecranul cu egală distincţie şi emoţie. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori preţul talentului şi al frumuseţii. Jocul şi cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare şi senzualitate (…)”.

Însă, poate cel mai frumos și sincer gând despre Margareta Pâslaru, îl adresa regizorul Liviu Ciulei, cel care a invitat-o pe tânăra artistă în 1962 să-și facă debutul actoricesc în piesa Opera de trei parale:  „(…) a început să joace şi “iepuraşul”, a dispărut şi s-a născut o actriţă: Margareta Pâslaru. Şi, sigur, glasul Margaretei şi inteligenţa ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (…) Polly devenea mai prezentă, mai conturată şi la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată şi consacrarea unui talent autentic.(…)” [extras din volumul Eu şi timpul. Viaţă, vocaţie, viziune de Margareta Pâslaru, Editura Curtea Veche, 2012].

Expoziția va fi deschisă la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2) până la data de 15 aprilie 2021.