Margareta Paslaru omagiata la Muzeul Municipiului Bucuresti - Palatul Sutu

 

Sursa: muzeulbucurestiului.ro, autor Alexandra Rusu, muzeograf, Casa Filipescu- Cesianu – Muzeul Municipiului București

https://muzeulbucurestiului.ro/63-de-ani-de-cariera-incununata-de-succes-longevitate-creatoare/?fbclid=IwAR1MVNjgupbKQdcs3KJ_0j3k7HMtWjfh7Nz3KgUDidwZJJ2cP74t8BAGqS0

63 de ani de carieră încununată de succes

Longevitatea creatoare a Margaretei Pâslaru  - fragment

Expoziția retrospectivă a artistei plurivalente Margareta Pâslaru, care va putea fi vizitată la Palatul Suțu începând cu data de 26 februarie 2021, își propune să prezinte publicului diversitatea expresiei creației sale și contribuția impresionantă pe care și-a adus-o la istoria muzicii și a artelor spectacolului, în cei 63 de ani de carieră. Resorturile longevității transpar chiar din această diversitate practicată cu dăruire totală. (...) 

______________________________________________

_________________________________________

"(...) La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63-lea an de carieră artistică, iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.

Expoziția intitulată „Longevitate creatoare” va fi deschisă începând cu data de 26 februarie 2021, ora 10.00, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2) și își propune să pună în valoare cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex. Publicul va putea vedea afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris), până la propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor cât și în aparițiile televizate. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă Muzeului Municipiului București. (...)" - sursa  Jurnalul.ro_ 19.02.2021_ autor Magdalena Popa Buluc

Afise rare donate de Margareta Paslaru expuse la Muzeul Municipiului Bucuresti - Palatul Sutu

Expozitia "Margareta Paslaru  Lasa-mi, toamna, pomii verzi" a putut fi vizitata in perioada 24.11.2015 – 15.01.2016

“Muzeul Municipiului București o sărbătorește, printr-o expoziție de afișe, pe Margareta Pâslaru, artista care a revoluționat muzica ușoară românească prin cei 58 de ani de carieră artistică. Expoziția “Margareta Pâslaru - Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ți-i dau” aduce, în holul Palatului Suțu, o serie de afișe de la cele mai interesante apariţii susținute de artistă în ţară şi străinătate, dar și de la filme care i-au marcat pe multiple planuri ascensiunea.” – sursa site-ul radioromaniacltural.ro, 20.11.2015

Margareta Paslaru in viziunea sculptorului Corneliu Medrea - 1960

23 mai 1963 - revista Gazeta literara publica fotografia bustului "Margareta" realizat de sculptorul Corneliu Medrea.

In prezent creatia artistului se afla la Muzeul Municipiului Bucuresti - Palatul Sutu. Publicul a admirat-o in expozitia “Margareta Paslaru Longevitate creatoare” deschisa in perioada 26 feb. – 15 aprilie 2021

Margareta Paslaru 2021 continua activitatea artistica - selectiuni

 

Ian. - Margareta Paslaru "Idei" - cronica in revista Actualitatea muzicala nr.1, ianuarie 2021

26 ian. – Articlolul Expozitie eveniment la Palatul Sutu ''Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare” apare pe site-ul muzeulmunicipiuluibucuresti.ro

15 feb. – Bucuresti in 5 minute - suplimentul revistei Contemporanul: Interviu cu Margareta Paslaru: “Premiile poarta diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii”

18 feb. – Coperta si interviu in revista AS

21 feb. – invitata in emisiunea “Editia de dimineata”, realizator Lucian Mandruta, DIGI24; https://www.youtube.com/watch?v=ME_3McxR2Eo&t=7s

19 feb. – articol in ziarul Puterea: Expozitie dedicată Margaretei Paslaru, la Muzeul Municipiului Bucuresti

19 feb. – jurnalul.ro publica articolul “O cariera de exceptie, reflectata intr-o expozitie eveniment la Palatul Sutu: Margareta Paslaru. Longevitate creatoare”

26 feb. – Se deschide “Expozitia tematică Margareta Paslaru – Longevitate creatoare” pana la 15 aprilie; https://www.youtube.com/watch?v=MJLw4na8x0o

17 feb. – site-ul Aarc.ro publica articlolul “Expozitie Margareta Paslaru – Longevitate creatoare”

6 martie – “Titus Andrei si un moment muzical cu Margareta Paslaru” in emisiunea “Colectia de muzica – Succesele muzicii romanesti” realizator Felix Crainicu, Radio Romania Actualitati

18 martie - Margareta Paslaru inregistreaza “Dedicatie autorului Horatiu Malaele pentru TEHOMIR", compozitie proprie interpretata acapella

3 aprilie – “Sa-l fericesti”, compozitie proprie Margareta Paslaru – muzica si text – este lansata pe canalul SoundCloud al artistei;

https://www.youtube.com/watch?v=vxGQ7v0s8b8

27 mai - "The Power is Down" compozitia Margaretei Paslaru, muzica si text, este lansata pe YouTube; a fost inregistrata in studioul Andrei Kerestely pe 20 mai 2021; invitat actorul Victor Apetrei, aranjament Andrei Kerestely; https://www.youtube.com/watch?v=scl0K6xzqbs

29 mai – “Titus Andrei într-un dialog cu Margareta Pâslaru și o melodie de colecție - Nu vreu sa moara florile de mar" - emisiunea “Colectia de muzica – Succesele muzicii romanesti” realizator Felix Crainicu, Radio Romania Actualitati

30 mai - "Vino la bunica", compozitia Margaretei Paslaru - muzica si text - a fost lansata pe canalul SoundCloud al artistei si pe YouTube; aranjament Andrei Kerestely; https://www.youtube.com/watch?v=Qe6vD0DR2G4

iunie - Octavian Ursulescu despre "Our Day, Children’s Day"' - muzica, text Margareta Paslaru; Actualitatea Muzicala nr.6/2021

13 iunie – “Biserici inchise” – compozitia Margaretei Paslaru, versuri Ana Blandiana, lansata pe SoundCloud si YouTube. Invitat special actorul Andi Vasluianu; https://www.youtube.com/watch?v=2dn_PBPk0B0

24 iunie – “Sa-l fericesti” compozitia Margaretei Paslaru prima auditie radiofonica si interviu telefonic in emisiunea “Intre prieteni”, realizator Daniela Mihai Soare, Radio Romania Actualitati

28 iunie – "Cheia fericirii" muzica si text 1967 Margaretei Paslaru, reorchestrata de George Popa si inregistrata de adolescenta Angela Ioana Gheorghiu este lansata pe YouTube

https://www.youtube.com/watch?v=TKTH2NF1qnA

9 iulie - “Serotonina ca o vacanta” - muzica si text Margareta Paslaru este lansata pe YouTube; arr., rec., mix., Andrei Kerestely; https://www.youtube.com/watch?v=_ocAB9-bu0A

9 iulie – Margareta Paslaru este sarbatorita in presa, radio si TV: interviu telefonic si compozitia “Vino la bunica” in emisiunea “Intre prieteni”, realizator Daniela Mihai Soare, Radio Romania Actualitati; interviu in direct prin Skype in emisiunea “Exclusiv VIP”, realizator Cristian Brancu la Prima TV; site-urile rador.ro, radioromaniacultural.ro, credidam.ro, miscareaderezistenta.ro, topromanesc.ro, jurnalul.ro, fanatik.ro, ziuadeconstanta.ro au publicat articole despre legendara artista.

14 aug. – Titus Andrei despre Florin Bogardo, “Sa nu uitam sa iubim trandafirii” si Margareta Paslaru in emisiunea “Colectia de muzica – Succesele muzicii romanesti”, Radio Romania Actualitati, realizator de Felix Cranicu

20 aug. – site-ul Aarc.ro anunta: Margareta Paslaru a filmat la un documentar despre fratii Grigoriu, si are un nou album

20 aug. – interviu telefonic si compozitia “Serotonina ca o vacanta” in emisiunea “Intre prieteni”, realizator Daniela Mihai Soare, Radio Romania Actualitati

    

20 sept. – Margareta Paslaru este distinsa cu “Premiul Academic” si “Trofeul Uniunii Cineastilor din Romania” pentru o cariera impresionanta in muzica, teatru si cinema; Gala UCIN 2021

1 nov. - Maria Toghina, realizatoarea emisiunii "Serviciul de noapte" – Romania Actualitati, a citit mesajul transmis de Margareta Paslaru de Ziua Nationala a Radioului si a difuzat compozitia “Lasa-mi, toamna, pomii verzi”

21 nov. – Margareta Paslaru invitata prin Skype la TV Antena3 a depanat amintiri despre Benone Sinulescu iar realizatoarea Florentina Fantanaru a difuzat melodia “Bade palarie noua” din spectacolul aniversar al regretatului artist

22 nov. – Albumul “Vibratii sufletesti” editat de Casa de discuri Roton a fost lansat on line pe mai multe canale: Spotify, Deezer, Radio nostalgia - YouTube

22 nov. – site-ul infomusic.ro publica articolul “Margareta Pâslaru lansează albumul "Vibrații sufletești", în beneficiul fundației World Vision România”

22 nov. – emisiunea “Intre prieteni” – Romania Actualitati - intervievata prin telefon, artista a vorbit despre lansarea albumului “Vibratii sufletesti”; realizatoarea Daniela Mihai Soare a difuzat compozitia “Sa-l fericesti” 

22 nov. – in emisiunea “Exclusiv VIP” – Prima TV, realizatorul Cristian Brancu a dialogat prin Skype cu Margareta Paslaru; s-au  transmis compozitiile “Lasa-mi, toamna, pomii verzi” si “Sa-l fericesti”

23 nov. – tanara actrita Ana Maria Guran este castigatoarea “Premiului anual Margareta Paslaru pentru originalitate interpretativa” – editia a XI-a

25 nov. – interviu prin Skype la TVR1 in emisiunea “Cu capu’n zori” despre noul album “Vibratii sufletesti”; s-a difuzat compozitia “Sa-l fericesti”

27 nov. – site-ul Aarc.ro publica articolul “Margareta Paslaru ne aduce “Vibratii sufletesti” de sarbatori”

27 nov. – in emisiunea “Week- end cu prieteni” - Radio Iasi , realizatoarea Mihaela Munteanu a transmis compozitiile “Serotonina ca o vacanta”, “Sa-l fericesti” si un interviu telefonic cu Margareta Paslaru

10 dec. – interviu prin Skype in emisiunea “Xtra Night Show” – Antena Stars, realizator Dan Capatos; s-a difuzat compozitia “Sa-l fericesti”

11 dec. – interviu telefonic in emisiunea “Sens unic” – Radio Timisoara, realizator. Liviu Dumitru; au fost difuzate compozitiile proprii “Serotonina ca o vacanta” si “Sa-l fericesti” 

* Intregul an, pe canalele TV Cinemaraton si Comedy Est s-au difuzat filme in care a jucat Margareta Paslaru:

Coproductia Tunelul, Impuscaturi pe portativ, Veronica,  Veronica se intoarce, Un film cu o fata fermecatoare, Melodii, melodii, Expresul de Buftea, Clipa 

 

Aarc: Expoziție ”Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare”

 

Sursa: Aarc.ro_ 17.03.2021

http://aarc.ro/articol/expozitie-margareta-paslaru-longevitate-creatoare?fbclid=IwAR3o_RUMiBabX22tp7TSUlH4UcA5zJTa6Ka_ru2ouPVnPunoxROFHUwLZbg

 

Expoziție ”Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare”

Margareta Pâslaru se află în cel de-al 63 an de carieră artistică, iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță de teatru și film, realizatoare TV și radio.

Expoziția intitulată Longevitate creatoare, își propune să valorifice cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex, prezentând publicului larg de la afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor sale cât și în aparițiile de la TV. Se adaugă două busturi: unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă către Muzeul Municipiului București.

Expoziția propusă de Muzeul Municipiului București este deschisă la Palatul Suțu, din data de 26 februarie 2021, începând cu orele 10:00.

Jurnalul national: O carieră de excepție, reflectată într-o expoziție eveniment la Palatul Suțu: „Margareta Pâslaru. Longevitate creatoare”

 Sursa: Jurnalul.ro_ 19.02.2021_ autor Magdalena Popa Buluc

https://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/o-cariera-de-exceptie-reflectata-intr-o-expozitie-eveniment-la-palatul-sutu-margareta-paslaru-longevitate-creatoare-866872.html

 

O carieră de excepție, reflectată într-o expoziție eveniment la Palatul Suțu: „Margareta Pâslaru. Longevitate creatoare”

La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63-lea an de carieră artistică, iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.

Expoziția intitulată „Longevitate creatoare” va fi deschisă începând cu data de 26 februarie 2021, ora 10.00, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2) și își propune să pună în valoare cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex. Publicul va putea vedea afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris), până la propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor cât și în aparițiile televizate. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă Muzeului Municipiului București.

Proiectul continuă seria de evenimente dedicate bogatei activități a Margaretei Pâslaru, ultimul având loc în anul 2015, an în care MMB a organizat expoziția „Margareta Pâslaru – Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ţi-i dau”.

Margareta Pâslaru și-a făcut debutul pe scena unei case de cultură din București în 1958 și debutul radiofonic în 1959 cu piesa „Chemarea Mării”, compusă de George Grigoriu special pentru timbrul vocal al artistei, iar în anul 1960 a debutat la Televiziunea Română. Ulterior, piesa „Chemarea Mării” a bătut toate recordurile de vânzare Electrecord în 1961. De-a lungul anilor, 65 de compozitori și-au încredințat creațiile artistei. Margareta Pâslaru și-a creat un repertoriu divers, ce i-a permis să își extindă paleta interpretativă, la care s-au adăugat și șlagăre internaționale. Mult iubita cântăreață a evoluat ca actriță de teatru și film, a abordat muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, a compus muzică și text. Cariera artistei continuă și în prezent, despre aceasta compozitorul și orchestratorul Andrei Kerestely spunând în anul 2017: „Avem de-a face cu un artist foarte efervescent. Compune în continuare și este foarte, foarte activă”.

Despre Margareta Pâslaru s-a scris și s-a vorbit foarte mult, însă demne de apreciat sunt cuvintele academicianului Mihnea Gheorghiu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române şi preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România: „(…) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artişti, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actriţa Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios şi în teatru, şi în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noştri regizori, a ocupat scena şi ecranul cu egală distincţie şi emoţie. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori preţul talentului şi al frumuseţii. Jocul şi cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare şi senzualitate (…)”.

La fel de impresionant este gândul pe care îl adresa regizorul Liviu Ciulei, cel care a invitat-o pe tânăra artistă în 1962 să-și facă debutul actoricesc în piesa Opera de trei parale: „A început să joace şi „iepuraşul” a dispărut şi s-a născut o actriţă: Margareta Pâslaru. Şi, sigur, glasul Margaretei şi inteligenţa ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (…) Polly devenea mai prezentă, mai conturată şi la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată şi consacrarea unui talent autentic.(…)” [extras din volumul „Eu şi timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”, de Margareta Pâslaru, Editura Curtea Veche, 2012].

 „Fiecare exponat are o istorie care oglindește epoca. Varietatea abordată privind genuri muzicale interpretate în stil „pâslăresc”, ritmuri sonore pe disc – de la rumba lentă, vals, foxtrot, tangou, cha-cha, mambo, sirtaki, până la twist, limbo, slow-rock, reggae, blues, shake – se află printre donații. Longevitatea creatoare include pasiune, inspirație, vocație, cizelarea lucrului, izbândă și suferință. Crescând într-o familie de artiști, am donat și lucrări în ulei datând din 1886 până în 1948. Cât privește recunoașterea faptelor, premiile poartă diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii. Vă așteptăm, stimați colecționari! La plecare, veți primi un afiș cu autograf și poate un disc vinil turație 33 sau 45, dacă numiți melodia care vă lipsește din colecție”, a mărturisit  Margareta Pâslaru.

 

Repere documentare pentru această expoziție:

Interviu acordat de Margareta Pâslaru ziarului MMB „București în 5 minute”: http://muzeulbucurestiului.ro/interviu-margareta-paslaru/ 

Detalii despre expoziția tematică de la Palatul Suțu: „Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare”: http://muzeulbucurestiului.ro/14289-2/

63 de ani de carieră încununată de succes: http://muzeulbucurestiului.ro/63-de-ani-de-cariera-incununata-de-succes-longevitate-creatoare/

 

Margareta Paslaru, Longevitate creatoare - 63 de ani de cariera incununata de succes

Sursa: revista Contemporanul nr. 2(827), februarie 2021_ supliment Bucuresti in cinci minute

63 de ani de carieră încununată de succes

Longevitatea creatoare a Margaretei Pâslaru

 

Expoziția retrospectivă a artistei plurivalente Margareta Pâslaru, care va putea fi vizitată la Palatul Suțu începând cu data de 26 februarie 2021, își propune să prezinte publicului diversitatea expresiei creației sale și contribuția impresionantă pe care și-a adus-o la istoria muzicii și a artelor spectacolului, în cei 63 de ani de carieră. Resorturile longevității transpar chiar din această diversitate practicată cu dăruire totală.

Despre „focul sacru” al Margaretei Pâslaru s-a scris extensiv. Prin publicarea volumului „Eu și Timpul. Viață, vocație, pasiune” în 2012, pe care artista îl intitulează un „minidocumentar al propriilor experiențe”, aceasta ne-a invitat să pătrundem în lumea intimă a creației sale, o galerie de „neliniști, trăiri dramatice, rebeliuni, duioșii, neastâmpăr, zbucium…”. Fiecare pagină vine să ordoneze experiențele, mult prea adesea subiectiv analizate în presă, tușe expresive care compun portretul harului.

Tot în paginile volumului găsim și „secretul” longevității artistice. „Mintea îmi lucrează fără oprire, privesc înainte, pășesc în ritmul curiozității, expir durerile și inspir mai tot ce derivă din actul artistic”. Diversitatea mijloacelor de exprimare artistică, munca asiduă, privirea îndreptată spre potențialul fiecărei clipe și datoria față de public sunt principiile ordonatoare ale dezvoltării Margaretei Pâslaru în lumea artei. 

Efervescența artistică a mediului familial, în care sculptura, pictura, muzica și dansul dialogau, s-a condensat în forța creatoare a tinerei Margareta. Astăzi, Muzeul Municipiului București are în grijă două ipostaze reprezentative care o înfățișează pe Margareta în copilărie și în primii ani ai afirmării: bustul realizat de bunicul artistei, Ion Dimitriu-Bârlad, și cel al sculptorului Corneliu Medrea. 

Afis „Opera de trei parale”, autor Liviu Ciulei, 1964

Zestrea artistică i-a dezvoltat și alimentat imaginația, iar încercările din perioada copilăriei s-au transfigurat treptat în muzică. Compozitorul Elly Roman descria în 1968 timbrul vocal al cântăreței: „…izbucniri neașteptate ale unor răzvrătiri vocale neauzite până atunci dădeau din capul locului o amprentă cu totul personală noii cântărețe și parcă prezenței vuietului mării i se adăugau hăurile munților, pădurilor, câmpiilor noastre…”. Încă de la primii pași în muzică, Margareta este solicitată de profesioniști ai domeniului, de-a lungul carierei peste 65 de compozitori încredințându-i creațiile, aproape 700 de melodii. A cântat în ritmuri variate, de la rumba lentă, vals, foxtrot, tangou, cha-cha, mambo, sirtaki până la twist, limbo, slow-rock, reggae, blue, shake şi folclor. Stilul său devine „o veritabilă știință a interpretării ce vizează conciziunea, precizia fiecărei intonații, a fiecărui gest și a fiecărei mișcări, în scopul comunicării cu maximă elocvență a conținutului cântecului”(A. Sandu, 1969). Asemeni unui sculptor, Margareta Pâslaru și-a modelat și cizelat fără încetare talentul: interpretativ, de compozitor și textier. Acel „tot” numit succes este pentru artistă, contopirea perfectă a elementelor „muzică-text-orchestrație”, „în care interpretul este mesagerul ales de compozitor pentru a prezenta creația în fața publicului.”

Pregătirea spectacolelor a captivat-o mereu, în cel mai mic detaliu, perfecționismul sau „obsesia armoniei lucrului bine făcut” fiind și o sursă de nefericire. Talentul creației vestimentare se desprinde tot din acea zestre a copilăriei, metaforică, dar și palpabilă. În turnee nu îi lipseau toaletele cu motive tradiționale, fiecare devenind un prilej de a povesti cu mândrie despre România. Costumele sunt și astăzi create special pentru textul unei melodii, o fecundare a artelor care i-a însoțit cariera.

Bustul MARGARETA
realizat de Corneliu Medrea

Datorită anilor de intensă pregătire și muncă, înfruntând nu de puține ori prejudecățile și constrângerile vremii, cântăreața câștigă numeroase premii la festivaluri, competiții naționale și internaționale (de la Sopot până în Cuba), „Discul de Aur” oferit de Casa de Discuri Electrecord și de Consiliul de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA) și „Discul de Marmură” – Trofeul MIDEM de la Cannes.

Scena și ecranul au fost alte spații ale consacrării talentului actriței Margareta Pâslaru, iar roluri precum Polly („Opera de trei parale”), Iulia („Tunelul”), Ruxandra („Un film cu o fată fermecătoare”) sau Zâna cea bună („Veronica” și „Veronica se întoarce”) rămân gravate în memoria generațiilor. Fiecare regizor i-a descoperit posibilitățile nelimitate, actrița interpretându-și rolurile cu o siguranță scenică remarcabilă. Cele 94 de afișe donate recent de artistă Muzeului Municipiului București sunt tot atâtea mărturii ale colaborărilor avute cu distinse personalități: regizorul Liviu Ciulei, Maria Tănase, Toma Caragiu, Ștefan Iordache, Marin Moraru ș.a.

O piesă vestimentară
donată muzeului

În cei 25 ani petrecuți în SUA, pe lângă activitatea artistică bogată și specializări în domenii conexe, Margareta Pâslaru a îmbrățișat și voluntariatul, oferind prin gesturile sale de caritate alinare celor uitați de lume în casele de bătrâni și copiilor din orfelinate. În ultimul deceniu, datoria față de public a transformat-o pe Margareta Pâslaru într-un veritabil artist-mecena, în înțelesul termenului care integrează toate aspectele operei de binefacere: la magnificentia (noblețea sufletească), la liberalitas (generozitatea), la donatio (donația). Prin muzică, din vânzarea discurilor, a adunat fonduri pentru instrumentiștii pensionari ai orchestrei lui Sile Dinicu, sub bagheta căruia ea a înregistrat sute de piese la radio și televiziune, dar și muzica filmelor în care a jucat, a oferit burse studenților de la Academia de Teatru și Film din București timp de doi ani, a contribuit la campaniile naționale „Banca de Alimente-România” sau „Artiști pentru Artiști” – UNITER.

„Dacă pentru noi, muritorii de rând, timpul n-are răbdare şi trece ca tăvălugul printre noi şi peste noi, de cele mai multe ori, iată, instituţia Margareta Pâslaru a încremenit într-o poză de statuie antică, în care ne-a făcut mai bine de 50 de ani nouă, românilor, şi nu numai lor, şi pe multe alte meridiane ale lumii, viaţa mai trăibilă, mai posibilă, ne-a făcut să visăm, ne-a făcut să ne identificăm cu ochii aceia frumoşi o izbândă de fiecare dată, precum farul din Alexandria. Şi nu întâmplător spun precum farul din Alexandria pentru că în spatele Margaretei Pâslaru se află o bibliotecă, o pinacotecă, un muzeu” – Ruxandra Săraru; Librăria Cărtureşti, 22.10.2012.

Articol de Alexandra Rusu, muzeograf, Casa Filipescu- Cesianu – Muzeul Municipiului București

Interviu cu Margareta Paslaru: “Premiile poarta diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii”

Sursa: muzeulmunicipiuluibucuresti.ro_ Bucuresti in 5 minute_ Contemporanul_ feb. 2021_  realizator Simona Popescu

http://muzeulbucurestiului.ro/interviu-margareta-paslaru/?fbclid=IwAR2JjBBbcOovOyQy5dfIAyfBpxOYldvyBDclR_Dzi7Jc7vR_jtjyAAeD5EA

 

Interviu cu Margareta Paslaru: “Premiile poarta diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii”

 

De cât timp colaborați cu Muzeul Municipiului București și în ce a constat această colaborare? 

Margareta Pâslaru: În 2011 căutam bustul „Margareta”, realizat de celebrul sculptor Cornel Medrea, pentru care am fost invitată să pozez cap de expresie la 19 ani. Unii mi-au spus că Muzeul Medrea s-a închis. Întrebând an de an pe unde ar putea fi, cineva mi-a sugerat Palatul Suțu. Era ultima șansă. Prin amabilitatea domnului Ioniță și a colegilor săi lucrarea a fost localizată. Drept mulțumire, am donat Muzeului Municipiului București schița bustului creată de bunicul meu, apreciatul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad. Artistul fotograf Lucian Năstase a captat momentul revederii. Incredibil, „Eu și Timpul” de atunci! Editura Curtea Veche aștepta chiar în acea perioadă titlul cărții la care lucram. Am anunțat că volumul se va intitula „Eu și Timpul”. Coincidență. Propria compoziție din 1980 inspirată de Virgil Carianopol – piesă devenită șlagăr – se numea tot „Eu și Timpul”. Lansarea cărții a avut loc în 2012 la Muzeul Municipiului București.

Cum vedeți dezvoltându-se în viitor acest parteneriat?

M.P.: Realist vorbind, pentru mine a început numărătoarea inversă. Vă reamintesc expoziția de afișe rare, pe care le-am donat în 2015. Dintre cele 96, au fost selecționate 55.

Cum, în ce context v-a venit ideea unei noi și recente donații către MMB?

M.P.: Este o continuare, mi-a fost hărăzită capacitatea de a face daruri. Daruri care să dăinuie. Cu fiecare suflare, dăruirea de sine, la pian, microfon, pe scenă sau ecran, atinge esența, comunică ideea, sentimentul pur, celor care ascultă, privesc.

Care sunt obiectele donate în 2021 și cum le-ați ales din colecția dumneavoastră personală?

M.P.: Vizitatorii vor descoperi însemnătatea lor, ar fi păcat să alterez elementul de surpriză menționându-le. Unii vor recunoaște o selecție a propriilor mele creații vestimentare, costume purtate pe scenă și în emisiuni de televiziune. Dantele cu vechime, donate de familia Ghițulescu, au fost aplicate de Maria Ferenț pe platcă, presărând pietre și mărgele; costumul pantalon, preferatul meu, îmi asigura libertarea dansului.

Care este obiectul pe care îl donați și pe care îl prețuiți cel mai mult deoarece are semnificația cea mai importantă pentru dumneavoastră?

M.P.: Fiecare exponat are o istorie care oglindește epoca. Varietatea abordată privind genuri muzicale interpretate în stil „pâslăresc”, ritmuri sonore pe disc – de la rumba lentă, vals, foxtrot, tangou, cha-cha, mambo, sirtaki, până la twist, limbo, slow-rock, reggae, blues, shake, folclor – se află printre donații. Longevitatea creatoare include pasiune, inspirație, vocație, cizelarea lucrului, izbândă și suferință. Crescând într-o familie de artiști, am donat și lucrări în ulei datând din 1886 până în 1948. Cât privește recunoașterea faptelor, premiile poartă diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii.

Pregătiți împreună cu specialiștii MMB o expoziție care va fi deschisă la Palatul Suțu. Ce fel de exponate va putea publicul să admire, care este ideea principală a conceptului expozițional?

M.P.: Apreciez nespus expertiza doamnelor Alexandra Rusu, Ana Maria Măciucă și Mădălina Manolache. Dinamica acestei colaborări cu echipa domnului Adrian Majuru, căruia îi aparține ideea expoziției, confirmă titlul „Longevitate creatoare”. Vă felicit!

Așadar, vorbim despre o viață întreagă dăruită muzeului. Vă invit să transmiteți vizitatorilor expoziției mesajul dumneavoastră, al creatorului de sentimente transmise prin muzică, prin artă, generațiilor trecute, prezente și viitoare.

M.P.: Textele propriilor compoziții transmit mesaje, inclusiv versurile poeților Ana Blandiana, Mihai Eminescu, Ion Horea, Virgil Carianopol, Nichita Stănescu, incluse pe recentul album „Idei”, editat de Casa de discuri Roton în beneficiul Băncii de Alimente – Crucea Roșie.

Vă așteptăm, stimați colecționari. La plecare, veți primi un afiș cu autograf și poate un disc vinil turație 33 sau 45, dacă numiți melodia care vă lipsește din colecție. 

Interviu realizat de Simona Popescu

 

Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare - expozitie tematica la Palatul Sutu

______________________________________________

Sursa: muzeulmunicipiuluibucuresti.ro_ 26.01.2021_ autor Ana Maria Măciucă, muzeograf MMB

http://muzeulbucurestiului.ro/14289-2/

 

Motto: În tinerețe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim ‘numele’ spre binele altora… (Margareta Pâslaru)

Din 26 februarie 2021

EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU

Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare

 

La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.

Expoziția intitulată Longevitate creatoare, își propune să valorifice cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex, prezentând publicului larg de la afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu Bârlad, care a studiat la  Academia Julian de la Paris), până la propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor sale cât și în aparițiile de la TV. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă către Muzeul Municipiului București.

Expoziția propusă de Muzeul Municipiului București în acest an, va fi deschisă la Palatul Suțu din data de 26 februarie 2021, începând cu orele 10:00.

Acest proiect continuă seria de evenimente dedicate bogatei activități a Margaretei Pâslaru, ultimul eveniment având loc în anul 2015, an în care Muzeul Municipiului București a organizat expoziția „Margareta Pâslaru – Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ţi-i dau”.

Margareta Păslaru și-a făcut debutul radiofonic în 1959 cu piesa Chemarea Mării, compusă de către George Grigoriu special pentru timbrul vocal al artistei, piesă care a bătut toate recordurile de vânzare Electrecord în 1961. De-a lungul anilor, 65 de compozitori și-au încredințat creațiile artistei. Margareta Pâslaru și-a creat un repertoriu divers, ce i-a permis să își extindă paleta interpretativă, la care s-au adăugat și șlagăre internaționale. Mult iubita cântăreață a evoluat ca actriță de teatru și film, a abordat muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, a compus muzică și text. Cariera artistei continuă și în prezent, despre aceasta spunând în anul 2017 compozitorul și orchestratorul Andrei Kerestely: „Avem de-a face cu un artist foarte efervescent. Compune în continuare și este foarte, foarte activă”.

Despre creațiile acesteia, Prof. Dr. Mihai Cosma spunea în anul 2010: „(…)am considerat parcurgând paginile de creație ale doamnei Margareta Pâslaru că domia sa face parte din clasicismul muzicii românești prin valoarea compozițiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziții asupra tuturor generațiilor aș spune, de la cei mai vârstnici până la cei mai tineri.  Și atunci am fost onorat de această colaborare prin care lansăm în circuit academic și cultural niște creații ale unei persoane care întodeauna a pus pe primul plan frumosul, generozitatea și iată, acum se lansează nu numai ca un tălmăcitor de capodopere muzicale ci și ca un creator al acestora”.

Despre Margareta Pâslaru s-a scris și s-a vorbit foarte mult, însă demne de apreciat sunt cuvintele academicianului Mihnea Gheorghiu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române şi preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, care spunea despre aceasta: “(…) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artişti, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actriţa Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios şi în teatru, şi în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noştri regizori, a ocupat scena şi ecranul cu egală distincţie şi emoţie. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori preţul talentului şi al frumuseţii. Jocul şi cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare şi senzualitate (…)”.

Însă, poate cel mai frumos și sincer gând despre Margareta Pâslaru, îl adresa regizorul Liviu Ciulei, cel care a invitat-o pe tânăra artistă în 1962 să-și facă debutul actoricesc în piesa Opera de trei parale:  „(…) a început să joace şi “iepuraşul”, a dispărut şi s-a născut o actriţă: Margareta Pâslaru. Şi, sigur, glasul Margaretei şi inteligenţa ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (…) Polly devenea mai prezentă, mai conturată şi la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată şi consacrarea unui talent autentic.(…)” [extras din volumul Eu şi timpul. Viaţă, vocaţie, viziune de Margareta Pâslaru, Editura Curtea Veche, 2012].

Expoziția va fi deschisă la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2) până la data de 15 aprilie 2021.