UN FILM CU O FATA FERMECATOARE
- regia Lucian Bratu
- scenariu Radu Cosasu
- imaginea Tiberiu Olasz
- decoruri Giulio Tincu
- muzica Richard Oschanitzky, solista Puica Igirosanu
- muzica Richard Oschanitzky, solista Puica Igirosanu
- distributie: Margareta Paslaru, Stefan Iordache, Emmerich Schaffer, Marin Moraru, Grigore Gonta, Valentino Dain, Dorin Varga, Cornel Coman, Victoria Gheorghiu, Ileana Stana Ionescu, Victoria Medeea, Petre Gheorghiu-Goe
Doua luni mai tarziu, regizorul Lucian Bratu incepea filmarile la pelicula “Un film cu o fata fermecatoare”. Pentru rolul principal a fost aleasa Margareta Paslaru. Personajul Ruxandra Vancu era o tanara absolventa de liceu aspiranta la statutul de actrita.
Noul rol, total diferit de cel “Tunelul”, este un adevarat maraton actoricesc. Interpretarea foarte naturala si convingatoare a dus in final la retragerea filmului din cinematografe dupa doar cateva zile de la premiera. Motivul a fost cat se poate de clar: personajul Ruxandra putea influenta negativ tineretul anului 1967. Pentru asta, dupa foarte multe cronici care laudau filmul si interpretarea actritei Margareta Paslaru, au aparut articole de condamnare a eroinei principale si cereri de interzicere a peliculei.
Premiera filmului a avut loc la cinematograful Scala (pe atunci se numea Republica) pe 6 martie 1967. In numarul din 3 martie 1967 revista Saptamana Culturala a Capitalei scria: “Portretul unei fete cu farmec dar egoista si superficiala, preocupata sa traca prin viata fara probleme, evitand responsabilitatile si tratand totul cu tupeu si usuratate. (…) Rolul Ruxandrei Vancu nu ii solicita Margaretei Paslaru virtutile de cantareata ci, exclusiv, vocatia de actrita.”
Din fericire, “Un film cu o fata fermecatoare” a fost pastrat in Arhiva Nationala de Filme si a putut fi prezentat de mai multe posturi de televiziune. Cea mai recenta difuzare a fost pe 01.04.2012 la TVR International.
Revistele “LE FILM ROUMAIN” din noiembrie-decembrie 1966, “FILM SPIEGEL” (12.07.1967-R.D.Germana), “CINE MONDE” (11.07.1967-Franta), “MAGAZYN FILMOWY” (14.04.1968-Polonia), “GLOS WYBRZEZA” (17,18.08.1968-Polonia) publica cronici insotite fotografii din “Un film cu o fata fermecatoare”.
Alte citate din presa vremii:
CINEMA, septembrie 1966: "De ce Margareta Paslaru? Vazut din afara - spune Lucian Bratu- ar putea sa para o solutie de succes. Margareta este foarte cunoscuta. Din cauza popularitatii ei avem si necazuri. Dorim sa trecem neobservati, sa filmam prin surprindere, dar de multe ori din cauza ei nu se poate… Am ales-o pentru ca sunt convins ca ea este purtatoarea ideala a tipului de fata creat de Cosasu. Rolul Margaretei este intr-adevar foarte greu. Aceasta fata fermecatoare poarta in spate tot filmul, nu numai titlul. Trebuie sa trezeasca rand pe rand simpatie, antipatie, repulsie chiar. Sa fie dragalasa, dezarmanta, enervanta. Sa fie proasta, cu si fara farmec si sa aibe crize de inteligenta acuta."
STEFAN IORDACHE, Saptamana Culturala a Capitalei 02.09.1966: "Cu aceasta ocazie am descoperit o excelenta partenera din punct de vedere actoricesc: Margareta Paslaru."
ROMANIA LIBERA, 7 martie 1967: "In "Fata fermecatoare" Margareta Paslaru nu canta. Aflata la al doilea film al ei, interpreta are prilejul unei suite de probe cinematografice in genul celor utile inaintea incredintarii unui rol valoros, de respiratie. Daca nu acesta este rolul - nu e vina interpretei. Margareta Paslaru trece cu bine examenul cerut. Face intotdeauna exact ceea ce atunci si acolo trebuie sa exprime."
E. BOC, Apararea Patriei 08.03.1967: "In noul film romanesc, cu titlul de mai sus, rolul "fetei fermecatoare" este interpretat de Margareta Paslaru si trebuie sa spunem ca intr-adevar cu un real succes. In acest al doilea film in care joaca se impune o data mai mult prin dezinvoltura , naturalete, calitati dintre cele mai necesare unui actor de film."
TUDOR CARANFIL, Informatia 08.03.1967: "De altfel se cuvine sa adaugam ca daca exista o experienta reusita in acest film, aceasta este tocmai examenul dificil pe care l-a promovat Margareta Paslaru. Ea a avut de facut fata unui rol de rara intindere , in care nu paraseste ecranul din generic si pana la ultima intunecare a filmului, impresionand mereu prin spontaneitate, firesc, si mai ales prin farmecul, inspirat pus in valoare de fotografia operatorului Tiberiu Olasz."
CALIN CALIMAN, Contemporanul 10.03.1967: "Actrita a facut un adevarat tur de forta , demonstrand tuturor (inclusiv scenaristului) ceea ce initial nimeni nu stia: ca rolul a fost scris anume pentru ea. Pentru originalitatea acestei demonstratii, Margareta Paslaru este de felicitat. Ea a intuit cu limpezime felul de a fi al personajului si i-a infatisat pe ecran nuantat complexitatea."
FLORIAN POTRA, Luceafarul, 11.03.1967: "Despre Margareta Paslaru s-a scris, in unanimitate, ca si-a trecut examenul de actrita cinematografica si cred ca asa este, desi meritul trebuie impartit cu regizorul Bratu."
VALENTIN PETRESCU, Amfiteatru nr.5, martie 1967: "Margareta nu canta, in schimb se dovedeste a fi o veritabila interpreta de cinematograf, cu resurse actoricesti pe care nici nu le-am fi banuit, din rolul ei anterior, din Tunelul, si acela - mai mult decat meritoriu."
SILVIA CINCA, Contemporanul 17.03.1967: "Este oare acesta modul de a izbuti in viata? Sigur NU. Pot exista si exista in societate asemenea "fete". Ele insa nu apartin prin nimic societatii noastre. Nu putem decat sa condamnam calea pe care filmul ne-o indica. Ea este total straina moralei comuniste."
Peste ani, ziarul ADEVARUL 03.09.2004 publica articolul „O fata fermecatoare foarte scumpa” scris de Magda Mihailescu: „Recunoscuta in intreaga lume, scoala poloneza a graficii a innobilat si afisul de film. Multi cineasti pastreaza in colectia lor personala cel putin un exemplar semnat de un artist din Polonia. Una dintre piesele de rezistenta ale unei recente expozitii din Varsovia este afisul creatiei lui Lucian Bratu din 1967, "Un film cu o fata fermecatoare", multa vreme interzis de autoritati. Aproape jumatate din spatiul poster-ului este ocupat de un desen stilizat in care o recunoastem pe protagonista, Margareta Paslaru, care se impunea definitiv, cu acel prilej, si ca actrita de film. Afisul semnat de Wiktor Gorka se numara si printre cele mai scumpe din galerie - 230 de dolari.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu