Margareta Paslaru in articolul "Cantaretele si cinematograful" - Dilema veche nr. 530

CANTECUL UNEI ZANE CINEMATOGRAFICE (fragment)

Sursa: Dilema veche nr. 530 / 10-16.04.2014/ Autor Andreea Chiriac Hentea

(...) Margareta Paslaru a fost cantareata cea mai rasfatata de cinema. Dupa ce, in 1964, insusi Liviu Ciulei o distribuise in rolul lui Polly Peachum din Opera de trei parale si fusese considerata revelatia unui spectacol antologic, a avut trei melodii de success (“Marea mea iubire”, “Si tu imi placi”, “Unde esti?”) si o interpretare apreciata in coproductia Tunelul, care i-a adus diploma de debut in cinematografie, la Festivalul National al Filmului “Pelicanul de Aur”, de la Mamaia. Tot ea a fost si protagonist a doua filme cenzurate aiuritor. In primul, Un film cu o fata fermecatoare, Margareta, pentru care fusese conceput rolul, a fost cuceritoare. Filmul a rulat insa mai putin de doua saptamani, dupa care a fost scos de pe ecrane, nu din cauza cenzurii, ci a cronicilor “devastatoare”. Asa aum scrie Cristian Tudor Popescu in cartea sa Filmul surd in Romania muta, “a fost poate cel mai pe nedrept interzis film romanesc”. Al doilea film, Impuscaturi pe portativ, in care Margareta canta nevinovatul “Rata”, primul twist ajuns la noi, a starnit, si el, reactii indignate. Asa cum aflam tot din cartea de mai sus, in cadrul uneia dintre celebrele sedinte ale CC al PCR din 1968, dedicate cinematografiei, un tovaras a intervenit drastic: “Filmul Impuscaturi pe portativ isi propune sa lanseze pe scara mondiala un dans “rata”, ca si cum acesta ar fi un mesaj pasaresc al dansului din Romania. Aceasta face un prost serviciu tarii si folclorului, contrazicand sensul nobil si poetic al dansului si muzicii de inspiratie nationala”. Margareta Paslaru a mai aparut in Gloria nu canta, intr-un rol episodic pe care l-a adorat pentru ironia lui – o frizerita care ii dadea replici inepte personajului interpretat de Toma Caragiu. A cantat melodia lui Ion Cristinoiu “Pe marea neagra” (numita in original “Mediterana”) in B.D. la munte si la mare si “Melodii, melodii” in filmul omonim, incercand si rolul episodic al unei taranci in filmul Clipa. Insa rolurile pentru care va ramane in memoria publicului sunt cele din filmele Veronica si Veronica se intoarce, in care a fost Zana cea buna, Educatoarea si Imparateasa furnicilor (cine nu isi aminteste “Cantecul traistutei” …). Dupa 1981, cand a plecat din tara, orice referire la ea a fost strict interzisa, “Veronicile” nu au mai fost difuzate, iar numele i-a fost taiat pana si de pe genericul serialului de animatie Mihaela, a carui muzica o compusese ... (...)