Citate din presa
Eugen Florescu - Scanteia tineretului 2 iunie 1964:
"Surprinzator de buna ni s-a parut , de pilda, Margareta Paslaru in rolul
interpretei de muzica populara. Tanara solista are un timbru adecvat melodiilor
interpretate, dovedind certe calitati intr-un gen dificil, incercat acum, dupa
cate stim, pentru prima data. Dupa spectacolul de duminica, avem chiar
increderea ca, evitand unele excese de miscare, Margareta Paslaru are
suficiente posibilitati de a deveni si in acest gen al artei interpretative un
nume de valoare."
Ileana Costin - Contemporanul 5 iunie 1964:
"Margareta Paslaru a cantat travestita in Angela Moldovan (si am
inregistrat surpriza cu o satisfactie deplina). Imbracata in catrinta,
cantareata parea mai mult ca oricand o papusa mare, bine mecanizata, care
inchide ochii si spune mama, o papusa de portelan imbracata in costum national,
dintr-un galantar de magazin pentru turisti. Interpretarea nu ne-a dezamagit.
Bucatile populare au fost cantate cu un umor inteligent si modern."
MARIA TITUS - Informatia Bucurestiului 2 iunie 1964:
"Capsa" muzicala a fost fara doar si poate debutul Margaretei Paslaru
in postura de cantareata de muzica populara romaneasca.
Adina Darian - Cinema octombrie 1966:
"In prezent, Margareta Paslaru are imprimate 60 de melodii si detine
recordul vanzarii de discuri la muzica usoara. RECENT INSA SI-A BATUT PROPRIUL
EI RECORD CU DISCUL DE MUZICA POPULARA.
Elly Roman: "Neasteptata interpreta a
intonatiilor noastre folclorice, actrita de film cu posibilitati multiple,
actrita de teatru cu o prezenta scenica remarcabila si, mai ales ,
cantareata..".
Jydske Tidende - Stockholm - 1972:
"Margareta Paslaru a interpretat cu deosebit simt al umorului si cu o
mimica sugestiva cantecele populare romanesti".
EVENING NEWS - LONDON, 1974: "And
let me not forget Margareta Paslaru, a little Romanian, who sings deep down in
her boots, like Juliette Greco. She is a joy."
John Percival SOUTH
LONDON ADVERTISER: "Romanian
Dance Company at Queen Elizabeth Hall": "…The only named soloist is
Margareta Paslaru, who combines an exceptionally deep contralto voice with a
coquettish appearance and manner."
INFORMATIA BUCURESTIULUI – E.C. – 13 august 1974:
"Nu putem trece peste faptul ca, la reusita spectacolului a contribuit
substantial micro recitalul (tot folcloric, fireste ) al Margaretei Paslaru,
despre care ziarul londonez " "Morning Star", din 18 iulie scria
:…"canta cu o voce voluptoasa , asemanatoare celei a Marlenei
Dietrich."
FACLA – Tel Aviv –1977: "In "Blestemul
" vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale
prezente scenice aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost Maria
Tanase."
De cate ori intr-un interviu este rugata sa vorbeasca despre introducerea
muzicii populare in repertoriu, Margareta Paslaru aminteste de indemnul pe care
l-a primit de la Maria Tanase, de a aborda si acest gen muzical, si ii
multumeste inegalabilei artiste.
Margareta Paslaru -
Interviu Graiul Maramuresului - 2
iunie 2007: “In cadrul
repetitiilor cu piesa “Opera de trei parale”, unde eu cantam melodiile în stil
“Brechtian”, asa cum ma indruma regizorul Liviu Ciulei, am avut ocazia s-o
intalnesc pe Maria Tanase, si ea distribuita în piesa. Intr-o zi, mi-a spus in
felul ei unic: “Asculta, fa…tu trebuie sa cinti muzica populara. Asculta-ma pe
mine, ca-s vulpe batrana…” Si am inceput sa cant. N-a existat apoi turneu, mai
ales in strainătate, in care sa nu cint folclor. Pentru mine este o datorie de
onoare sa reprezint tara prin tot ce este mai valoros, mai original, izvorul si
esenta muzicii romanesti, folclorul nostru”.
Ascultand de acest sfat, in 1964 apare primul disc cu inregistrari
de muzica populara semnat Margareta Paslaru. Vinilul EPC-487 este lansat pe 28
noiembrie si cuprinde 4 melodii (Bade palarie noua, Sunt osanca bine-mi pare,
Suparat badea-i de-aseara si S-ar gati badea de nunta) care au fost
inregistrate cu acompaniamentul orchestrei conduse de Victor Predescu. Un an mai tarziu, Margareta Paslaru
este inclusa cu “Sunt osanca bine-mi pare” in distributia filmului de
televiziune “Mens sana in corpore sano” realizat de Valeriu Lazarov si premiat
la Festivalul International de
Televiziune de la Praga, 1965. Aceeasi melodie este interpretata si in filmul
“Impuscaturi pe portativ” (1967) unde marea artista joaca rolul unei debutante,
interpretand si cateva piese de muzica usoara.
Tot in 1967 Casa de discuri Electrecord editeaza discul EDC-886 cu 4 piese
stilizate in ritm modern de Richard Oschanitzky si interpretate de Margareta
Paslaru: Aseara ti-am luat basba, Valeleu, Pe deal pe la Cornatel si Tarina de
la Gaina.
La Festivalul International al Cantecului Malta 1971 Margareta
Paslaru primeste Premiul International al Presei. Pe langa compozitia lui George Grigoriu
Tam-ram-pam-pam artista interpretase si melodia Tarina de la Gaina cu
orchestratia lui Richard Oschanitzky.
In anul 2013, pe CD-ul aniversar “Margareta 70” sunt incluse si
melodiile Dragostea e ca si-o raie, S-ar gati badea de nunta si Ciuleandra.
Ca o recunoastere a valorii interpretarii melodiilor populare,
Margareta Paslaru a fost invitata sa participle la turnee in strainatate
alaturi de ansamburi profesioniste.
Astfel, impreuna cu Rapsodia Romana, in septembrie 1970, a evoluat
in Israel prezentand Cantec din Oas, Nu-i bai, Bade palarie noua, Tarina de la
Gaina, Bate Doamne lemnele.
Un alt turneu este cel din Tarile
Scandinave – Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia - (35 zile, 24 orase) cu
Ansamblul Doina in octombrie -
noiembrie 1972 cand a interpretat Tarina de la Gaina, Aseara ti-am luat basma,
Uhai bade, Marit-am-as bade.
In august 1979, tot cu ansamblul UTC, fost in turneu folcloric in
Italia.
Revine in Anglia pentru o serie de 25 de spectacole la Royal
Festival Hall in perioada 15 iulie - 5 august 1974 impreuna cu ansamblul “Doina
Bucurestiului”; interpreteaza S-ar gati badea de nunta, Cantec din Oas, Nu-i
bai, Ma dusei sa trec la Olt, Aseara vantul batea, Tarina de la Gaina.
New
York - Knitting Factory -January 1999: Romanian Sensation Margareta
Paslaru to performe with Matt Darriau's Paradox Trio Tuesday, January
26, Old Office, 8 & 9:30pm: “Multi-faceted artist Margareta Paslaru
will be performing with Matt Darriau's Paradox Trio for this unique evening.
Ms. Paslaru has recently completed a Nord American tour celebrating her 40th
anniversary as a legendary Romanian movie star, theater actress, and
singer/songwriter, and vocal interpreter of Romania folclore. Matt Darriau is
one of the most respected and hard-working musicians playing in the genre
loosely known as "klezmer," serving as a bandleader/composer for
Paradox Trio, as well as a member of the ever-popular Klezmatics. With its
unusual lineup of sax, flute, electric cello, guitar and dumbek, Paradox Trio
blends driving gypsy, Balkan, and klezmer music with jazz to create swirling
masterpieces of unprecedented beauty and melody. Matt Darriau -woodwinds;
Brad Shepik-guitars; Rufus Cappadocia-cello; Seido Salifoski-dumbeks.”
Spectacolul de Gala al Festivalului “Maria Tanase” editia a II-a
(Craiova 26-30 mai 1971) o are ca invitata de onoare pe Margareta Paslaru. Evenimentul se
repeta in 27 noiembrie 2009 cand este invitata sa cante in incheierea editiei
jubiliare XX a traditionalului festival.
Spectatorii romani au avut nenumarate ocazii de a se bucura
ascultand-o pe Margareta Paslaru in spectacole folclorice in Bucuresti sau in
tara.
In seria de
recitaluri prin care, la 25 de ani, a aniversat 10 ani de la debut, dintre cele
23 de melodii prezentate publicului au facut parte si Sunt osanca bine-mi pare,
Tarina de la Gaina, Valeleu.
Recitalul sustinut la Festivalul Cerbul de Aur 1969 a inceput cu
“Tarina de la Gaina”, continuand cu 11 melodii de muzica usoara.
Este stiut ca fiecare microrecital al legendarei artiste se
incheie cu o melodie populara.
Publicul a apreciat evolutia Margaretei Paslaru ca interpreta de muzica
populara, fapt dovedit de prezenta sa atat in Top P al revistei Saptamana cat
si in ancheta revistei Flacara 1973, in clasamentul de popularitate –
interprete de muzica populara.
Si un amanunt referitor la vestimentatia marei artiste: la toate
festivalurile si concursurile la care a participat in 29 de tari, chiar si
acolo unde a cantat doar muzica usoara, tinutele pe care le-a purtat au avut
intotdeauna elemente folclorice: ie sau cojoc sau traisciora sau broderii
inspirate din portul popular.
Click video:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu