Sursa: Jurnalul National 21
noiembrie 2010 (varianta pe hartie); autor
Carmen Anghel-Dobre
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-fantana-nesecata-de-muzica-buna-560351.html
Margareta Pâslaru lansează albumul
de autor „50 de ani de la primul disc” – „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” –
sâmbătă, 20 noiembrie, de la ora 13:30, la Târgul de Carte Gaudeamus, la
standul Casei de discuri Electrecord. Recenta compoziţie „Era o fântână” va
deschide CD-ul de autor, iar artista a hotărât să cedeze drepturile de autor în
beneficiul UNITER – campaniei „Artişti pentru Artişti”.
Am rugat-o pe marea artistă să pună
faţă în faţă poveştile celor două albume: primul disc din cariera sa şi CD-ul
aniversar.
„De la primul disc din ebonită cu
Nr. 3002 «Chemarea mării» – melodie compusă de George Grigoriu special pentru
vocea mea – până la noul CD de autor «Lasă-mi, toamnă, pomii verzi», am avut o
colaborare trainică cu tradiţionala «Casă de discuri Electrecord». Marii
muzicieni-dirijori Teodor Cosma şi Alexandru Imre m-au îndrumat la începuturi,
apoi directorii casei de discuri Nestor Gheorghiu, Teodor Cartis, Grigore
Petreanu, Cornelia Andreescu, alături de care am trăit istoria muzicii de
calitate, au adus multă bucurie melomanilor de toate vârstele.”
Experienţa primului disc i-a rămas
întipărită în suflet. „Primul meu disc 3002 a apărut într-o copertă generală
fără fotografie. Profit de împrejurare pentru a face un apel către bunicii şi
părinţii cititorilor de azi, rugându-i să ne comunice prin intermediul
Jurnalului Naţional dacă discul 3002 se mai găseşte cumva în podul casei.... Ar
fi minunat să-l putem fotografia pentru a-l păstra în arhivă. Următorul tiraj,
de data asta pe suport din vinil – EDC 275 -, la care s-au adăugat alte trei
piese, avea pe fundal tabla neagră, amintind că era vorba despre o şcolăriţă.
«Şi-n apa mării» – cum a rămas în memoria ascultătorilor, s-a înregistrat la
Radio în 1959, apoi pe disc, în decembrie 1960. Iată ce scria (peste ani)
primul compozitor atras de timbrul meu, cel care mi-a mai compus alte 30 de
melodii, printre care muzica filmelor «Vacanţă la mare», «Tunelul» şi
«Împuşcături pe portativ».
«Chemarea mării» («Şi-n apa mării»)
– muzica George Grigoriu; text Mircea Block. Compozitorul povestea în Super Magazin
1994 – În noaptea de Revelion ‘59-’60 se dă pe postul de radio de vreo şase,
şapte ori. Pe 1 ianuarie ‘60 se cânta în Concert public, «pe viu», cu
orchestra Radio dirijată de marele Sile Dinicu şi se transmite în direct la tv.
Face tris. Lumea striga «toată de la început»... În 24 de ore se naşte un
şlagăr mare şi o şi mai mare vedetă care în două luni ajunge un mit: Margareta
Pâslaru şi cântecul ei «Chemarea mării» («În apa mării»)”
Compozitorul Elly Roman scria în
prezentarea EDC 1217: „Intensitatea mării îşi găsea în glasul acestei copile de
15 ani rezonanţele cele mai adecvate: de aceea, «Chemarea mării» a devenit
primul ei mare succes şi, în acelaşi timp, unul dintre marile şlagăre ale
muzicii uşoare româneşti”.
În 1975, în revista Discul-Electrecord,
Şasa Georgescu îşi amintea: „(..) Dar, după câteva zile, fata cânta pe micul
ecran «Chemarea mării». O voce cu o culoare aparte se revarsă ca un torent
sălbatec, chemând parcă vântul şi valurile. Un timbru grav, matur, ce
contrasta flagrant cu mutriţa de păpuşică a debutantei. După o săptămână,
puţinii – în acea epocă – posesori de televizoare nu vorbeau decât despre
şcolăriţa cu «apa mării de pe întregul litoral (...)». Iar în revista Flacăra,
din decembrie 1961, Sanda Faur îi lua un interviu proaspetei vedete:
„– Dumneavoastră aţi imprimat deci
discul care a bătut toate recordurile anului...
– Eu?
- Da, discul 3002, cu piesa
«Chemarea mării» pe una din feţe, a cunoscut cel mai mare tiraj în 1961: 26.000
exemplare de la prima ediţie... nu ştiaţi?”.
Presa avea să urmărească avidă orice
informaţie despre cariera Pâslăriţei: „Informaţia / 21 decembrie 1968:
Margareta Pâslaru a primit «Discul de Aur»/ În cadrul «Săptămânii discului», la
magazinul Muzica, Margaretei Pâslaru i s-a înmânat «Discul de aur» – premiu
acordat de C.S.C.A. pentru interpretarea compoziţiilor româneşti. Anul acesta,
o dată cu ultimul disc apărut pe luna decembrie, Margareta Pâslaru a întrunit
un număr de 100 de melodii imprimate la Electrecord”.
Discul de Aur acordat de CSCA
(Consiliul de Stat pentru Cultură şi Artă) a determinat invitaţia de a
reprezenta Casa de discuri Electrecord la M.I.D.E.M – Cannes. (Doamna Margareta
completează: totalul înregistrărilor Electrecord în prezent se ridică la 249 de
piese. Separat, la radio, tv, turnee în ţară şi festivaluri internaţionale se
adaugă cu aproximaţie alte 430 de melodii, contabilizate de fani).
CONTEMPORANUL – 1969 – „Întoarsă
zilele acestea de la Cannes, unde a fost invitată la festivităţile Târgului
internaţional al Discului (M.I.D.E.M.). Margareta Pâslaru a adus cu sine o nouă
confirmare a harului şi tenacităţii sale artistice: trofeul M.I.D.E.M., acordat
cântăreţilor celor mai populari, ale căror discuri au fost în mod constant cele
mai solicitate. Pe estrada unde defilează de obicei marile vedete ale filmului,
au putut fi de astă dată aplaudaţi «idolii» muzicii uşoare: Dalida, Mireille
Mathieu, Amalia Rodriguez, Adriano Celentano, Udo Jurgens etc. Printre ei, şi
Margareta Pâslaru. Reamintim că supertrofeul M.I.D.E.M. a fost acordat decanului
de vârsta al şansonetei franceze, Maurice Chevalier, cu prilejul aniversării a
80 de ani (...)”.
De-a lungul vremii, artista a împrumutat unele dintre
piesele sale colegelor de scenă. „Regretata Anda Călugăreanu mi-a cerut
permisiunea de a cânta «Timpul» în Germania. Povestindu-mi despre succesul avut
cu piesa mea, i-am oferit şi Păunitei Ionescu «Voroneţ» pe versurile Constanţei
Buzea, iar Evei Kiss «Spune tu care ştii atât de multe» în spectacolul
Teatrului Tănase. Într-un duet inedit – eu la pian, iar Corina Chiriac solistă
– am prezentat «Despotici în uimire» tot pe versurile Constanţei Buzea la Sala
Radio. De altfel, Corina mi-a mai interpretat cu aplomb şi compoziţia comică
«Bâlbâitul», o piesă interzisă din pricina textului... deşi nu avea legătură cu
şeful statului. În anii ‘90 i-am dăruit Angelei Similea piesa «Flăcări» pe
care, cu multă sensibilitate, a înregistrat-o. Versurile regretatului Virgil
Carianopol, în care m-am regăsit, au fost sursa inspiraţiei.”
Ajunşi la încununarea jumătăţii de
veac pe discuri Electrecord, prin intermediul CD-ului de autor, începe o altă
poveste. „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” – 1981 – inspirată de versurile marii
noastre poete Ana Blandiana, rămâne cel mai longeviv şlagăr din repertoriul
meu, fiind preluat de mulţi. În 2004, „Lasă-mi, toamnă”... intră în CLASAMENTUL
MELODIILOR NEMURITOARE – votată în primele zece pe site-ul Jurnalului Naţional,
aşa cum a apărut în Ediţia de Colecţie de luni, 25 octombrie. A fost foarte
apreciată de cititorii Jurnalului Naţional, dovadă fiind miile de răspunsuri
primite la provocarea „Alegeţi şlagărul secolului XX!”. Ne aşteptam la o
reacţie din partea dvs., dar nu credeam că vom număra peste 5.000
de voturi!
Piesele apreciate de melomani au
fost incluse şi ele pe CD-ul aniversar. „Timpul” (muzică şi text) 1972 a
rezistat în Tele-Top şase săptămâni, iar „Dacă ai ghici” (muzică şi text) a
devenit Melodia Anului 1973. Apoi „Diamant fermecat” 1981, cu text de Eugen
Rotaru, a obţinut prin Tele-voting Premiul de popularitate – creaţie – în
emisiunea „Şlagăre în devenire” realizată de Titus Munteanu. Noua compoziţie
„Fericirea mult visată” (muzică şi text) 2010 s-a clasat pe locul secund la
Radio – Top Românesc. Ascultând cele 24 de melodii, veţi descoperi o altă
Margareta. Unele au texte proprii, altele sunt izvorâte din versurile
poeţilor consacraţi, la care se adaugă încă 12, din „potpuriul creaţiilor
timpurii”. Din toate răzbat fărâme sufleteşti, dureri, bucurii, confesiuni,
tristeţi sfâşiate de speranţă, explozii rebele, iubire purificată prin flacăra
pasiunii, speranţă, rugăciune....”
Culegerea tipărită a unor compoziţii
de pe acest album aniversar va fi lansată miercuri, 24 noiembrie, ora 13:30, la
magazinul MUZICA, de pe Calea Victoriei. Aici, sesiunea de autografe va
continua.
Pasiune
Noua piesă care deschide CD-ul de
autor se numeşte „Era o fântână”. „Versurile Elenei Farago m-au obsedat
într-atât, încât mă pomeneam fredonând melodia primelor versuri. Sonorităţi
orientale seculare aduse de turci, bulgari, tătari, convieţuind paşnic la noi,
formează introducerea orchestrală; imagini dobrogene aride mi-au apărut în
pulberi spulberate de vânt, traversate de fantoma fântânilor cu cumpănă. În
videoclipul imaginat de mine, aş filma imagini suprapuse, spiritele celor
însetaţi, dezamăgiţi de «apa sălcie, şi caldă, şi rea, APA VIEŢII» prăbuşiţi
înainte de a fi ajuns să soarbă apa vie din poveste”, încheie Margareta
Pâslaru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu