"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

joi, 28 iunie 2018

Margareta Paslaru de vorbă cu jurnalista si scriitoarea Loreta Popa


Sursa: Radio Clasic.ro – 27.06.2018
Joi, 28 iunie, de la ora 12:00, invitata doamnei Margareta Paslaru este doamna Loreta Popa, director Relații Publice al Muzeului Național al Literaturii Române, scriitoare și jurnalistă.
În urmă cu 25 de ani, Loreta Popa păşea pentru prima dată pe holurile Casei Presei Libere, cum i se spunea imediat după revoluţie, neştiind la ce să se aştepte, fără să cunoască lumea jurnalismului, fără să fie susţinută de cineva anume. A început de la cea dintâi treaptă, corectura. Încet, încet a prins drag de această profesie şi a simţit că fără ea i-ar fi cu siguranţă greu să respire. Zi de zi cunoştea oameni de la care avea ce să înveţe, zi de zi simţea că tot ceea ce face contează. A început la ziarul Dimineaţa, unde a cunoscut mari gazetari şi scriitori precum Mircea Ichim, Alexandru Piru, Mihai Toma, Aureliu Goci. A urmat Cronica Română, unde a făcut parte din echipa lui Horia Alexandrescu timp de doi ani, Vocea României, cotidian ce nu are evident nici o legătură cu concursul din zilele noastre, Sport XXI şi Naţional. În cele din urmă a simţit că face parte dintr-o mare familie abia când a ajuns la Jurnalul Naţional.
A reuşit ca într-un singur an să adune peste 50 de interviuri pe care le-a reunit în paginile unui volum de interviuri cu personalităţi ale culturii româneşti, valori adevărate ale poporului roman, numit „33”, editat de Tracus Arte în 2015. Acesta reprezintă suma cuvintelor însufleţite de iubirea sa pentru cei care i-au fost modele, pentru cei care înseamnă enorm pentru ea atât ca jurnalist, cât mai ales ca om, o uşă deschisă spre cunoaştere şi frumos. După o perioadă petrecută la Evenimentul zilei, unde din punct de vedere profesional a simţit că este locul potrivit să crească, să evolueze, a ales libertatea regăsirii de sine vreme de un an.
Apoi, la rugămintea actriţei Catrinel Dumitrescu, a ajutat la promovarea spectacolelor Centrului Cultural European pentru UNESCO Nicolae Bălcescu. Datorită acesteia, a prins gustul implicării în proiecte teatrale şi a ajutat la premiera spectacolului Aglaja, în regia unuia dintre cei mai promiţători actori şi dansatori ai momentului, Ştefan Lupu. Intrând în această familie a trupei de tineri actori a înţeles că fără să simţi scândura sub picioare este greu să scrii despre teatru. Din ianuarie 2017 este PR la Muzeul Naţional al Literaturii Române, probabil locul în care se simte mai mult decât bine.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu