"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 12 iulie 2014

Margareta Paslaru - Vocea succesului

Sursa:  Buna Ziua Iasi / 09.07.2014





Eleva Margareta Paslaru a debutat in muzica usoara la Casa de Cultura Grivita Rosie in 1958, acompaniata de Paul Ghentzer. Prima aparitie in public, la varsta de 4 ani si jumatate, a avut loc pe scena Operei in rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini.

Dupa o cariera de exceptie, Margareta Paslaru a fost sarbatorita la Uniunea Compozitorilor in 2008 cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la debutul sau. Īn 2010, la implinirea unei jumatati de secol de la primul disc, artista lanseaza CD-ul „Lasa-mi toamna, pomii verzi“ si i se ofera Trofeul Electrecord. Fundatia Radio Romania editeaza in 2013 CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistica.

Vom puncta succint cateva etape, activitatea in muzica, teatru, film, compozitie, folclor, a legendarei personalitati, „un mit al muzicii usoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.

Descoperita de Ileana Pop in 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 in emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toata lumea face sport" dedicata castigatorilor romani la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ in limba italiana; in studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu si Mircea Albulescu. In urmatoarea emisiune, in duet cu Marina Voica, lanseaza versiunea romaneasca a piesei "Pe aripa vantului".

In 1961 Margareta Paslaru obtine Premiul I la faza oraseneasca a celui de-al VI-lea concurs al artistilor amatori din raionul Grivita Rosie.

Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tanarul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, in 1959, „Chemarea marii“ (numit de public "Si-n apa marii"). In interpretarea originala a talentatei cantarete, piesa devine mare slagar la Radio Romania. Ca urmare a succesului, in 1960 si Casa de Discuri Electrecord inregistreaza cantecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vanzarilor de muzica usoara in anul urmator. Discul de Aur primit in 1968 o catapulteaza la Cannes in 1969 unde i se decerneaza Trofeul M.I.D.E.M. si apare pe aceeasi scena cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat: pian, balet, pictura, cursul de perfectionare de pe langa Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta (Ministerul Culturii) clasa Camelia Dascalescu.

Sculptorul Ion C. Dimitriu-Barlad a fost bunicul cantaretei Margareta Paslaru.

Vocea cu infinite posibilitati de exprimare si timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii usoare Henry Malineanu, George Sbarcea, Camelia Dascalescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au incredintat creatiile lor. Dintre sutele de melodii inregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul sau aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea marii" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Doua randunici" (Radu Serban), "Va veni o clipa" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O masca rade, o masca plange" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscuta si sub titlul "La Marea Neagra" (Ion Cristinoiu), "Cine stie" (Horia Moculescu) si cate si mai cate, difuzate si in prezent la radio. Astfel Margareta Paslaru isi creeaza un repertoriu vast, la care se adauga slagare internationale: „Trandafirii tai”, „In gradina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam ca nu-mi pasa” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreti sa dansati” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cantecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost inregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cantate in turneele din tara si strainatate, a caror evidenta a ramas doar in memoria fanilor. Apreciata cantareata-interpreta evolueaza cu aplomb ca actrita in teatru si film, abordeaza folclorul, incepe sa compuna cu originalitate muzica si text, acompaniindu-se la pian.

In 1968, juriul international al Festivalului Cerbul de Aur ii ofera Margaretei Paslaru Mentiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce inscrie numele Romaniei in palmaresul primei editii. Artista sarbatoreste 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cantand 23 de piese, unele, compozitii proprii. In 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedeta in recital, acompaniata de propria formatie (Rolf Albricht) si creadu-si coregrafia. Invitata sa cante si in strainatate, Margareta nu primeste viza timp de 10 ani.

In 1981 Margareta Paslaru prezinta primul recital de autor pe versurile unor poeti consacrati cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniata de „Romanticii“ lui Mircea Dragan, Margareta vine cu propriul concept prin care isi schimba costumatia la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o alta etapa importanta in cariera artistei.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu