La Festivalul International Cerbul de Aur - Brasov
1968, pentru interpretarea melodiei “Acesta e cantecul meu” juriul international a acordat Margaretei Paslaru Mentiunea Cerbul de Aur. Astfel legendara artista a inscris numele Romaniei in palmaresul editiei inaugurale.
Ca urmare, marea
artista este invitata la editia din anul urmator, trecand de la stadiul de
concurenta la cel de vedeta in recital.
Pe 8 martie 1969, acompaniata de formatia sa condusa
de Rolf Albricht, Margareta Paslaru a sustinut un recital extraordinar
interpretand 12 melodii: compozitii proprii, folclor, melodii ale unor
compozitori romani sau slagare internationale carora le-a adaptat singura
textul in limba romana. Recitalul extraordinar, in regia lui Valeriu Vazarov, a
cuprins piesele: Tarina de la Gaina – folclor, Va veni o clipa - muzica Paul Urmuzescu; text
Mihai Dumbrava- prima auditie, Doar tu imi placi – muzica George Grigoriu; text
Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu, A nimanui sunt – muzica si text Margareta Paslaru, Un baiat – muzica Sonny Bono; text Aurel Felea, Azi mai mult ca ieri – muzica Camelia Dascalescu;
text Flavia Buref; prima auditie, Azi vreau sa rad din nou – muzica Gene Raskin;
text Margareta Paslaru, Nici ploaia – muzica Pace-Panzeri; text Margareta
Paslaru, Acesta e cantecul meu – muzica Charles Chaplin;
text Margareta Paslaru, Asa e viata – text Margareta Paslaru, Viva Maria – muzica Riszard Siszard; text
Margareta Paslaru, Papusa – muzica F. Migliacci; text Matgareta
Paslaru
Recitalul Margaretei a fost deosebit prin diversitatea
repertoriului care i-a pus in valoare timbrul vocal, a propriei coregrafii
creata special pentru fiecare melodie si tinuta vestimentara. Artista a cantat
fara pauza, fara invitati, regizor fiind Valeriu Lazarov.
Este prima solista din Romania care a fost acompaniata de propria orchestra.
In acel an, pe langa marea noastra artista, au mai
sustinut recitaluri: Cliff Richard, Ilinca Cerbacev, Ghiuli
Cioheli, Tereza Kesovija, Udo Jurgens, Waldemar Matuska, Barbara, Gigliola
Cinquetti, Frankie Avalon, Mie Nakao si Juliette
Greco.
Fara dansatori si grup vocal, interpretarea si jocul
de scena al Margaretei Paslaru au atras aprecieri deosebite in presa vremii:
Mariana Parvulescu Romania libera
08.03.1969: "Numai intr-un singur an,
tanara noastra cantareata a trecut de la incercarile concursului, pe podiumul
vedetelor. Si Margareta de azi, aminteste si ea de un basm: «crestea intr-un an
… cat altii in sapte…»"
Alexandru Cornescu Romania libera 09.03.1969: "In
partea a doua, Margareta Paslaru a oferit un recital care-i rezerva fara nici
un rabat locul printre vedetele festivalului. Ea oglindeste poate cel mai bine
faptul ca, alaturi de talent, si in acest domeniu nu se poate lipsi staruinta.
Caci daca ne amintim de fetita de acum zece ani careia in afara de o voce
grava, nu avea mare lucru si o punem langa interpreta multilaterala pe care am
vazut-o ieri seara, ne dam seama cum, in acest timp a fost urcata, treapta cu
treapta, si nu fara stradanii, o buna parte din drumul spre inaltimea
succesului. Primul regizor care a lucrat cu ea, Valeriu Lazarov, i-a asigurat
aseara un decupaj inspirat."
C.F. (despre Cerbul de Aur)
- "Scanteia"-duminica 9 martie 1969: "Am
urmarit mai intai recitalul Margaretei Paslaru. Exemplu de munca asidua, de
dorinta de perfectionare, Margareta Paslaru, insusindu-si o remarcabila miscare
scenica, largindu-si repertoriul; nu este numai o actrita cu mari posibilitati
expresive, dar si o excelenta cantareata. Recitalul de aseara e, in acest sens,
o cununa de succes."
Scinteia Tineretului – 11.03.1969: Alaturi
de satisfactiile pe care nu puteau sa nu le ofere nume prestigioase ca Greco,
Barbara, Cinquetti, am avut revelatia unei Margareta Pislaru aliniata fara nici
o reticenta, fara nici un rabat, zonelor inalte ale muzicii usoare, valorii
internationale. Drumul ei - de munca, de perseverenta - este un exemplu pe care
il dorim urmat de toate tinerele noastre "sperante".
Ecaterina Oproiu – Contemporanul -
12.03.1971 “Nu stiu ce parere au altii, eu,
una, nu sunt in masura sa inteleg cum e cu putinta ca un festival ca cel de la
Brasov sa se poata lipsi doi ani in sir de singura noastra posibila vedeta
(canarete mai avem – poate chiar mai implinite – dar vedeta, adica o prezenta
moderna, adica suflu magnetic, adica sansa de a trece granita printr-un farmec
total, dupa parerea mea – fireste, subiectiva – nu e deocamdata decat ea).
Romanul are sapte vieti in pieptu-i de arama. Dar viata unei cantarete este
atat cat este, si daca am avea doua Margarete Paslaru n-as avea nimic impotriva
ca cea despre care vorbesc eu aici sa stea acasa in timpul festivalului sis a
tricoteze…”
Costin Buzdugan – „Steagul Rosu” - 9 Martie 1969: Prima
vedeta a serii a fost Margareta Pislaru - aceasta inimoasa cintareata, model de
perseverenta si seriozitate profesionala, cea care a fost in stare sa invete -
si inca mult, ne-a aratat exact la un an de atunci - din cele intamplate la
prima editie a "Cerbului de Aur". In remarcabil progres, intr-un
progres care se pare ca-i va deschide meritata cariera internationala, ea s-a
revansat in aceeasi sala, evoluand dezinvolta, ca o artista stapana pe arta ei
implinita.
Scinteia Tineretului - Marti 11
Martie 1969: Alaturi de satisfactiile pe care nu
puteau sa nu le ofere nume prestigioase ca Greco, Barbara, Cinquetti, am avut
revelatia unei Margareta Pislaru aliniata fara nici o reticenta, fara nici un
rabat, zonelor inalte ale muzicii usoare, valorii internationale. Drumul ei -
de munca, de perseverenta - este un exemplu pe care il dorim urmat de toate
tinerele noastre "sperante"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu