"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

duminică, 12 iulie 2020

9 iulie 2020 - Margareta Paslaru omagiata - stiri.tvr.ro



Sursa: stiri.tvr.ro_ 09.07.2020

LA MULȚI ANI! Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru și Angela Similea sunt născute în aceeași zi. Au avut o carieră strălucitoare, dar au trăit și drame dincolo de lumina reflectoarelor (fragment)
Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru și Angela Similea, voci inconfundabile în muzica românească.  Artistele, care păstrează un loc special în inimile tuturor românilor, au și povești de viață ca-n filme. Deși au avut o carieră strălucitoare,  au trăit și drame dincolo de lumina reflectoarelor.
Margareta Pâslaru, Angela Similea și Mirabela Dauer





MARGARETA PÂSLARU
Margareta Pâslaru este artista care a revoluţionat muzica uşoară românească şi care, în cei 60 de ani de carieră artistică neîntreruptă pe diferite planuri, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci şi prin multitudinea de valenţe ale talentului său. Marea artistă - care la 9 iulie 2020 împlineşte 77 de ani - este mereu activă, plină de idei şi iniţiative, mereu preocupată nu doar de muzică, ci şi de acţiuni caritabile.
Cântăreaţă de muzică uşoară şi populară, compozitoare şi textieră, actriţă de teatru şi film, Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. Şi-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica uşoară, în 1958, la un eveniment care a avut loc la Casa de Cultură Griviţa Roşie. Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, care realiza transmisii TV de la Casa de Cultură, în care apare şi Margareta. În acea perioadă a obţinut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiştilor amatori.
Într-o emisiune dedicată sportivilor români participanţi la Olimpiada de la Roma, ''Toată lumea face sport'', din 10 iulie 1960, este solicitată de realizatori (Valeriu Lazarov şi George Mihalache) şi cântă ''Picolissima serenada'' în limba italiană. După aceea, lansează, cu Marina Voica, un cântec care a devenit un mare şlagăr al anilor '60 - ''Pe aripa vântului''. După 15 ani, cele două artiste au lansat, la Mamaia, şlagărul ''Baladă'', potrivit site-ului artistei, margaretapaslaru.blogspot.com.
Discul de Aur - primit în 1968 - o catapultează la Cannes, anul următor, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. şi apare pe aceeaşi scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.
Urmează o ascensiune rapidă pentru tânăra cântăreaţă, care lansează şlagăr după şlagăr: ''Mandolina mea'' şi ''Polca dragostei'' de George Grigoriu, ''Două rândunici'' de Radu Şerban, ''Cum e oare?'' de Florin Bogardo, ''Margarete'' de Temistocle Popa, ''Va veni o clipă'' de Paul Urmuzescu. În acelaşi timp, realizatorul Valeriu Lazarov, o invită (pe lângă emisiunile curente de varietăţi) să cânte şi să joace în trei scurtmetraje muzicale de televiziune, pentru străinătate, premiate la Montreaux şi Cairo.
În 1983, se stabileşte în SUA, urmându-şi soţul, Gheorghe Sencovici. Margareta îşi continuă activitatea artistică pe diverse planuri. În paralel cu lucrul la galeriile de artă compune şi înregistrează la 'Q Sound Studio NY': ''Cheia'', ''Tatăl nostru'', ''Omul bun învinge'', ''Un copil uitat'', ''Un pod peste ocean'', ''Bucuria de-a cânta'', ''Sărbători fericite'', ''Listen my daughter'', ''Am cântat''. Schiţează continuu muzică şi texte pe care le definitivează la Bucureşti. În 1998 şi 1999 efectuează turnee în SUA şi Canada cu recitalul "Vine, vine... Margareta" prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, acompaniată de Radu Goldiş.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu