Margareta Paslaru - coperta si interviu Formula AS 2021

 

Editia de dimineata: Margareta Pâslaru, despre viața după 63 de ani de carieră, la claviatura pianului și tastatura computerului

 Sursa: Editia de dimineata_ 21.02.2021_ autor Marina Constantiniu

https://editiadedimineata.ro/margareta-paslaru-viata-cariera-claviatura-pian-tastatura-computer/?fbclid=IwAR3o77NQgOztSlGqK3hv4lH8JA2JBhyqS1RNttlamF7nbckpeI0lXpldY_s

  

Margareta Pâslaru, despre viața după 63 de ani de carieră, la claviatura pianului și tastatura computerului

 

Există oameni și fenomene. Când ești simbol al muzicii românești, pășești în al 63-lea an de carieră artistică, iar viața ta se desfășoară într-un ritm alert, zi de zi, la claviatură – pian și tastatura computerului, Spotify și rețele de socializare, ești fenomen. Și te numești Margareta Pâslaru: figură emblematică a lumii artistice româneşti, cântăreaţă, compozitoare, actriţă şi realizatoare TV şi radio.

 

Duminică, de la 10:30, este invitata lui Lucian Mîndruță la ”Ediția de dimineață”, la Digi 24, emisiune realizată în colaborare cu site-ul editiadedimineata.ro.

Imposibil de pensionat

Plină de energie, activă în viața artistică, inclusiv în imposibilul an 2020 marcat de pandemie, Margareta Pâslaru nu are gânduri de pensionare. Nici la propriu, nici la figurat. ”N-am fost angajată niciodată, am fost liber profesionist tot timpul, deci nu am cum să mă pensionez”, îi declară lui Lucian Mîndruță. ”Eu compun potrivit vârstei mele, trăiesc la timpul prezent, respir, compun la timpul prezent”, adaugă, explicând de ce este atât de activă și de tonică.

Mai mult, este puternic implicată în acțiuni caritabile, susținând cauza Băncii de Alimente – Crucea Roșie și donând încasări și drepturi de autor. A lansat albumul ”Idei”, și, ca fiecare album pe care l-a lansat în ultimii ani, și acesta a avut o finalitate caritabilă.

”Este un album de autor, cu două excepții. O piesă de jazz, un Gershwin, pe care o interpretez cu Luiza Zan și una populară, o piesă folclorică, cu Sofia Vicoveanca. Majoritatea melodiilor sunt producții 2020, jumătate din album era gata înainte de lockdown”, precizează aceasta.

Scop caritabil

”Toate încasările și drepturile de autor ajung la Banca de Alimente Crucea Roșie. Banca de Alimente a împlinit 10 ani anul trecut și împreună cu toți cei de acolo, cu toți voluntarii s-au strâns tone de alimente și vrem să continuăm aceste lucruri”, adaugă Margareta Pâslaru.

„În acest an primejdios înlesnim hrana vitală pentru cei în impas, dăruind drepturile de autor şi încăsarile rezultate din vânzarea albumului înregistrat în Studioul Zsolt şi Andrei Kerestely. Însămânţăm binele din care rodeşte dinamica viitorului”, spune Margareta Pâslaru.

Crucea Rosie Română, prin proiectul Banca de Alimente, oferă ocazia de a se implica direct tuturor celor care doresc alinarea suferinței persoanelor vulnerabile.

Omagiată de un muzeu

Prima solistă de muzica ușoară de la noi care a primit la Cannes Trofeul M.I.D.E.M., Margareta Pâslaru este omagiată de un muzeu.  O carieră de excepţie, reflectată într-o expoziţie eveniment la Palatul Suţu: „Margareta Pâslaru. Longevitate creatoare”

La începutul primăverii,  Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziţii retrospective.

Expoziţia intitulată „Longevitate creatoare” va fi deschisă începând cu data de 26 februarie 2021, ora 10.00, la Palatul Suţu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2) şi îşi propune să pună în valoare cariera de excepţie a Margaretei Pâslaru. Publicul va putea vedea afişe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinereţe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris), până la propriile creaţii vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor cât şi în apariţiile televizate. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă către Muzeul Municipiului Bucureşti.

Cariera

Margareta Pâslaru şi-a făcut debutul pe scena unei case de cultură din Bucureşti în 1958 şi debutul radiofonic în 1959 cu piesa „Chemarea Mării”, compusă de George Grigoriu special pentru timbrul vocal al artistei, iar în anul 1960 a debutat la Televiziunea Română. Ulterior, piesa „Chemarea Mării” a bătut toate recordurile de vânzare Electrecord în 1961.

De-a lungul anilor, 65 de compozitori şi-au încredinţat creaţiile artistei. Margareta Pâslaru şi-a creat un repertoriu divers, ce i-a permis să îşi extindă paleta interpretativă, la care s-au adăugat şi şlagăre internaţionale. Mult iubita cântăreaţă a evoluat ca actriţă de teatru şi film, a abordat muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, a compus muzică şi text. Despre cariera sa compozitorul şi orchestratorul Andrei Kerestely spunea în anul 2017: „Avem de-a face cu un artist foarte efervescent. Compune în continuare şi este foarte, foarte activă”.

Dar, dincolo de toate aceste detalii stă un om cu  o dăruire ieșită din comun, pe care îl puteți descoperi și urmărind emisiunea lui Lucian Mîndruță, de la Digi 24:

 

Jurnalul national: O carieră de excepție, reflectată într-o expoziție eveniment la Palatul Suțu: „Margareta Pâslaru. Longevitate creatoare”

 Sursa: Jurnalul.ro_ 19.02.2021_ autor Magdalena Popa Buluc

https://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/o-cariera-de-exceptie-reflectata-intr-o-expozitie-eveniment-la-palatul-sutu-margareta-paslaru-longevitate-creatoare-866872.html

 

O carieră de excepție, reflectată într-o expoziție eveniment la Palatul Suțu: „Margareta Pâslaru. Longevitate creatoare”

La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63-lea an de carieră artistică, iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.

Expoziția intitulată „Longevitate creatoare” va fi deschisă începând cu data de 26 februarie 2021, ora 10.00, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2) și își propune să pună în valoare cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex. Publicul va putea vedea afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris), până la propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor cât și în aparițiile televizate. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă Muzeului Municipiului București.

Proiectul continuă seria de evenimente dedicate bogatei activități a Margaretei Pâslaru, ultimul având loc în anul 2015, an în care MMB a organizat expoziția „Margareta Pâslaru – Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ţi-i dau”.

Margareta Pâslaru și-a făcut debutul pe scena unei case de cultură din București în 1958 și debutul radiofonic în 1959 cu piesa „Chemarea Mării”, compusă de George Grigoriu special pentru timbrul vocal al artistei, iar în anul 1960 a debutat la Televiziunea Română. Ulterior, piesa „Chemarea Mării” a bătut toate recordurile de vânzare Electrecord în 1961. De-a lungul anilor, 65 de compozitori și-au încredințat creațiile artistei. Margareta Pâslaru și-a creat un repertoriu divers, ce i-a permis să își extindă paleta interpretativă, la care s-au adăugat și șlagăre internaționale. Mult iubita cântăreață a evoluat ca actriță de teatru și film, a abordat muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, a compus muzică și text. Cariera artistei continuă și în prezent, despre aceasta compozitorul și orchestratorul Andrei Kerestely spunând în anul 2017: „Avem de-a face cu un artist foarte efervescent. Compune în continuare și este foarte, foarte activă”.

Despre Margareta Pâslaru s-a scris și s-a vorbit foarte mult, însă demne de apreciat sunt cuvintele academicianului Mihnea Gheorghiu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române şi preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România: „(…) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artişti, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actriţa Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios şi în teatru, şi în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noştri regizori, a ocupat scena şi ecranul cu egală distincţie şi emoţie. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori preţul talentului şi al frumuseţii. Jocul şi cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare şi senzualitate (…)”.

La fel de impresionant este gândul pe care îl adresa regizorul Liviu Ciulei, cel care a invitat-o pe tânăra artistă în 1962 să-și facă debutul actoricesc în piesa Opera de trei parale: „A început să joace şi „iepuraşul” a dispărut şi s-a născut o actriţă: Margareta Pâslaru. Şi, sigur, glasul Margaretei şi inteligenţa ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (…) Polly devenea mai prezentă, mai conturată şi la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată şi consacrarea unui talent autentic.(…)” [extras din volumul „Eu şi timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”, de Margareta Pâslaru, Editura Curtea Veche, 2012].

 „Fiecare exponat are o istorie care oglindește epoca. Varietatea abordată privind genuri muzicale interpretate în stil „pâslăresc”, ritmuri sonore pe disc – de la rumba lentă, vals, foxtrot, tangou, cha-cha, mambo, sirtaki, până la twist, limbo, slow-rock, reggae, blues, shake – se află printre donații. Longevitatea creatoare include pasiune, inspirație, vocație, cizelarea lucrului, izbândă și suferință. Crescând într-o familie de artiști, am donat și lucrări în ulei datând din 1886 până în 1948. Cât privește recunoașterea faptelor, premiile poartă diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii. Vă așteptăm, stimați colecționari! La plecare, veți primi un afiș cu autograf și poate un disc vinil turație 33 sau 45, dacă numiți melodia care vă lipsește din colecție”, a mărturisit  Margareta Pâslaru.

 

Repere documentare pentru această expoziție:

Interviu acordat de Margareta Pâslaru ziarului MMB „București în 5 minute”: http://muzeulbucurestiului.ro/interviu-margareta-paslaru/ 

Detalii despre expoziția tematică de la Palatul Suțu: „Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare”: http://muzeulbucurestiului.ro/14289-2/

63 de ani de carieră încununată de succes: http://muzeulbucurestiului.ro/63-de-ani-de-cariera-incununata-de-succes-longevitate-creatoare/

 

Puterea: Expozitie dedicata Margaretei Paslaru, la Muzeul Municipiului Bucuresti

 Sursa: puterea.ro_ 19.02.2021_ autor Roxana Roseti

https://www.puterea.ro/expozitie-dedicata-margaretei-paslaru-la-muzeul-municipiului-bucuresti/

Expoziție dedicată Margaretei Pâslaru, la Muzeul Municipiului București

Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază, prin organizarea unei expoziții retrospective, pe Margareta Pâslaru – personalitate emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.

Expoziția intitulată „Longevitate creatoare” va fi deschisă începând cu data de 26 februarie 2021, ora 10.00, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2) și își propune să pună în valoare cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex.

Motivul omagierii artistei nu este întâmplător: la începutul primăverii, Margareta Pâslaru pășește în cel de-al 63-lea an de carieră artistică.

De la premii și până la propriile creații vestimentare

Publicul va putea vedea afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris), până la propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor cât și în aparițiile televizate.

Toate aceste obiecte au fost donate de artistă Muzeului Municipiului București.

Proiectul continuă seria de evenimente dedicate bogatei activități a Margaretei Pâslaru, ultimul având loc în anul 2015, an în care MMB a organizat expoziția „Margareta Pâslaru – Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ţi-i dau”.

 

Margareta Paslaru, Longevitate creatoare - 63 de ani de cariera incununata de succes

Sursa: revista Contemporanul nr. 2(827), februarie 2021_ supliment Bucuresti in cinci minute

63 de ani de carieră încununată de succes

Longevitatea creatoare a Margaretei Pâslaru

 

Expoziția retrospectivă a artistei plurivalente Margareta Pâslaru, care va putea fi vizitată la Palatul Suțu începând cu data de 26 februarie 2021, își propune să prezinte publicului diversitatea expresiei creației sale și contribuția impresionantă pe care și-a adus-o la istoria muzicii și a artelor spectacolului, în cei 63 de ani de carieră. Resorturile longevității transpar chiar din această diversitate practicată cu dăruire totală.

Despre „focul sacru” al Margaretei Pâslaru s-a scris extensiv. Prin publicarea volumului „Eu și Timpul. Viață, vocație, pasiune” în 2012, pe care artista îl intitulează un „minidocumentar al propriilor experiențe”, aceasta ne-a invitat să pătrundem în lumea intimă a creației sale, o galerie de „neliniști, trăiri dramatice, rebeliuni, duioșii, neastâmpăr, zbucium…”. Fiecare pagină vine să ordoneze experiențele, mult prea adesea subiectiv analizate în presă, tușe expresive care compun portretul harului.

Tot în paginile volumului găsim și „secretul” longevității artistice. „Mintea îmi lucrează fără oprire, privesc înainte, pășesc în ritmul curiozității, expir durerile și inspir mai tot ce derivă din actul artistic”. Diversitatea mijloacelor de exprimare artistică, munca asiduă, privirea îndreptată spre potențialul fiecărei clipe și datoria față de public sunt principiile ordonatoare ale dezvoltării Margaretei Pâslaru în lumea artei. 

Efervescența artistică a mediului familial, în care sculptura, pictura, muzica și dansul dialogau, s-a condensat în forța creatoare a tinerei Margareta. Astăzi, Muzeul Municipiului București are în grijă două ipostaze reprezentative care o înfățișează pe Margareta în copilărie și în primii ani ai afirmării: bustul realizat de bunicul artistei, Ion Dimitriu-Bârlad, și cel al sculptorului Corneliu Medrea. 

Afis „Opera de trei parale”, autor Liviu Ciulei, 1964

Zestrea artistică i-a dezvoltat și alimentat imaginația, iar încercările din perioada copilăriei s-au transfigurat treptat în muzică. Compozitorul Elly Roman descria în 1968 timbrul vocal al cântăreței: „…izbucniri neașteptate ale unor răzvrătiri vocale neauzite până atunci dădeau din capul locului o amprentă cu totul personală noii cântărețe și parcă prezenței vuietului mării i se adăugau hăurile munților, pădurilor, câmpiilor noastre…”. Încă de la primii pași în muzică, Margareta este solicitată de profesioniști ai domeniului, de-a lungul carierei peste 65 de compozitori încredințându-i creațiile, aproape 700 de melodii. A cântat în ritmuri variate, de la rumba lentă, vals, foxtrot, tangou, cha-cha, mambo, sirtaki până la twist, limbo, slow-rock, reggae, blue, shake şi folclor. Stilul său devine „o veritabilă știință a interpretării ce vizează conciziunea, precizia fiecărei intonații, a fiecărui gest și a fiecărei mișcări, în scopul comunicării cu maximă elocvență a conținutului cântecului”(A. Sandu, 1969). Asemeni unui sculptor, Margareta Pâslaru și-a modelat și cizelat fără încetare talentul: interpretativ, de compozitor și textier. Acel „tot” numit succes este pentru artistă, contopirea perfectă a elementelor „muzică-text-orchestrație”, „în care interpretul este mesagerul ales de compozitor pentru a prezenta creația în fața publicului.”

Pregătirea spectacolelor a captivat-o mereu, în cel mai mic detaliu, perfecționismul sau „obsesia armoniei lucrului bine făcut” fiind și o sursă de nefericire. Talentul creației vestimentare se desprinde tot din acea zestre a copilăriei, metaforică, dar și palpabilă. În turnee nu îi lipseau toaletele cu motive tradiționale, fiecare devenind un prilej de a povesti cu mândrie despre România. Costumele sunt și astăzi create special pentru textul unei melodii, o fecundare a artelor care i-a însoțit cariera.

Bustul MARGARETA
realizat de Corneliu Medrea

Datorită anilor de intensă pregătire și muncă, înfruntând nu de puține ori prejudecățile și constrângerile vremii, cântăreața câștigă numeroase premii la festivaluri, competiții naționale și internaționale (de la Sopot până în Cuba), „Discul de Aur” oferit de Casa de Discuri Electrecord și de Consiliul de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA) și „Discul de Marmură” – Trofeul MIDEM de la Cannes.

Scena și ecranul au fost alte spații ale consacrării talentului actriței Margareta Pâslaru, iar roluri precum Polly („Opera de trei parale”), Iulia („Tunelul”), Ruxandra („Un film cu o fată fermecătoare”) sau Zâna cea bună („Veronica” și „Veronica se întoarce”) rămân gravate în memoria generațiilor. Fiecare regizor i-a descoperit posibilitățile nelimitate, actrița interpretându-și rolurile cu o siguranță scenică remarcabilă. Cele 94 de afișe donate recent de artistă Muzeului Municipiului București sunt tot atâtea mărturii ale colaborărilor avute cu distinse personalități: regizorul Liviu Ciulei, Maria Tănase, Toma Caragiu, Ștefan Iordache, Marin Moraru ș.a.

O piesă vestimentară
donată muzeului

În cei 25 ani petrecuți în SUA, pe lângă activitatea artistică bogată și specializări în domenii conexe, Margareta Pâslaru a îmbrățișat și voluntariatul, oferind prin gesturile sale de caritate alinare celor uitați de lume în casele de bătrâni și copiilor din orfelinate. În ultimul deceniu, datoria față de public a transformat-o pe Margareta Pâslaru într-un veritabil artist-mecena, în înțelesul termenului care integrează toate aspectele operei de binefacere: la magnificentia (noblețea sufletească), la liberalitas (generozitatea), la donatio (donația). Prin muzică, din vânzarea discurilor, a adunat fonduri pentru instrumentiștii pensionari ai orchestrei lui Sile Dinicu, sub bagheta căruia ea a înregistrat sute de piese la radio și televiziune, dar și muzica filmelor în care a jucat, a oferit burse studenților de la Academia de Teatru și Film din București timp de doi ani, a contribuit la campaniile naționale „Banca de Alimente-România” sau „Artiști pentru Artiști” – UNITER.

„Dacă pentru noi, muritorii de rând, timpul n-are răbdare şi trece ca tăvălugul printre noi şi peste noi, de cele mai multe ori, iată, instituţia Margareta Pâslaru a încremenit într-o poză de statuie antică, în care ne-a făcut mai bine de 50 de ani nouă, românilor, şi nu numai lor, şi pe multe alte meridiane ale lumii, viaţa mai trăibilă, mai posibilă, ne-a făcut să visăm, ne-a făcut să ne identificăm cu ochii aceia frumoşi o izbândă de fiecare dată, precum farul din Alexandria. Şi nu întâmplător spun precum farul din Alexandria pentru că în spatele Margaretei Pâslaru se află o bibliotecă, o pinacotecă, un muzeu” – Ruxandra Săraru; Librăria Cărtureşti, 22.10.2012.

Articol de Alexandra Rusu, muzeograf, Casa Filipescu- Cesianu – Muzeul Municipiului București

Interviu cu Margareta Paslaru: “Premiile poarta diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii”

Sursa: muzeulmunicipiuluibucuresti.ro_ Bucuresti in 5 minute_ Contemporanul_ feb. 2021_  realizator Simona Popescu

http://muzeulbucurestiului.ro/interviu-margareta-paslaru/?fbclid=IwAR2JjBBbcOovOyQy5dfIAyfBpxOYldvyBDclR_Dzi7Jc7vR_jtjyAAeD5EA

 

Interviu cu Margareta Paslaru: “Premiile poarta diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii”

 

De cât timp colaborați cu Muzeul Municipiului București și în ce a constat această colaborare? 

Margareta Pâslaru: În 2011 căutam bustul „Margareta”, realizat de celebrul sculptor Cornel Medrea, pentru care am fost invitată să pozez cap de expresie la 19 ani. Unii mi-au spus că Muzeul Medrea s-a închis. Întrebând an de an pe unde ar putea fi, cineva mi-a sugerat Palatul Suțu. Era ultima șansă. Prin amabilitatea domnului Ioniță și a colegilor săi lucrarea a fost localizată. Drept mulțumire, am donat Muzeului Municipiului București schița bustului creată de bunicul meu, apreciatul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad. Artistul fotograf Lucian Năstase a captat momentul revederii. Incredibil, „Eu și Timpul” de atunci! Editura Curtea Veche aștepta chiar în acea perioadă titlul cărții la care lucram. Am anunțat că volumul se va intitula „Eu și Timpul”. Coincidență. Propria compoziție din 1980 inspirată de Virgil Carianopol – piesă devenită șlagăr – se numea tot „Eu și Timpul”. Lansarea cărții a avut loc în 2012 la Muzeul Municipiului București.

Cum vedeți dezvoltându-se în viitor acest parteneriat?

M.P.: Realist vorbind, pentru mine a început numărătoarea inversă. Vă reamintesc expoziția de afișe rare, pe care le-am donat în 2015. Dintre cele 96, au fost selecționate 55.

Cum, în ce context v-a venit ideea unei noi și recente donații către MMB?

M.P.: Este o continuare, mi-a fost hărăzită capacitatea de a face daruri. Daruri care să dăinuie. Cu fiecare suflare, dăruirea de sine, la pian, microfon, pe scenă sau ecran, atinge esența, comunică ideea, sentimentul pur, celor care ascultă, privesc.

Care sunt obiectele donate în 2021 și cum le-ați ales din colecția dumneavoastră personală?

M.P.: Vizitatorii vor descoperi însemnătatea lor, ar fi păcat să alterez elementul de surpriză menționându-le. Unii vor recunoaște o selecție a propriilor mele creații vestimentare, costume purtate pe scenă și în emisiuni de televiziune. Dantele cu vechime, donate de familia Ghițulescu, au fost aplicate de Maria Ferenț pe platcă, presărând pietre și mărgele; costumul pantalon, preferatul meu, îmi asigura libertarea dansului.

Care este obiectul pe care îl donați și pe care îl prețuiți cel mai mult deoarece are semnificația cea mai importantă pentru dumneavoastră?

M.P.: Fiecare exponat are o istorie care oglindește epoca. Varietatea abordată privind genuri muzicale interpretate în stil „pâslăresc”, ritmuri sonore pe disc – de la rumba lentă, vals, foxtrot, tangou, cha-cha, mambo, sirtaki, până la twist, limbo, slow-rock, reggae, blues, shake, folclor – se află printre donații. Longevitatea creatoare include pasiune, inspirație, vocație, cizelarea lucrului, izbândă și suferință. Crescând într-o familie de artiști, am donat și lucrări în ulei datând din 1886 până în 1948. Cât privește recunoașterea faptelor, premiile poartă diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii.

Pregătiți împreună cu specialiștii MMB o expoziție care va fi deschisă la Palatul Suțu. Ce fel de exponate va putea publicul să admire, care este ideea principală a conceptului expozițional?

M.P.: Apreciez nespus expertiza doamnelor Alexandra Rusu, Ana Maria Măciucă și Mădălina Manolache. Dinamica acestei colaborări cu echipa domnului Adrian Majuru, căruia îi aparține ideea expoziției, confirmă titlul „Longevitate creatoare”. Vă felicit!

Așadar, vorbim despre o viață întreagă dăruită muzeului. Vă invit să transmiteți vizitatorilor expoziției mesajul dumneavoastră, al creatorului de sentimente transmise prin muzică, prin artă, generațiilor trecute, prezente și viitoare.

M.P.: Textele propriilor compoziții transmit mesaje, inclusiv versurile poeților Ana Blandiana, Mihai Eminescu, Ion Horea, Virgil Carianopol, Nichita Stănescu, incluse pe recentul album „Idei”, editat de Casa de discuri Roton în beneficiul Băncii de Alimente – Crucea Roșie.

Vă așteptăm, stimați colecționari. La plecare, veți primi un afiș cu autograf și poate un disc vinil turație 33 sau 45, dacă numiți melodia care vă lipsește din colecție. 

Interviu realizat de Simona Popescu

 

Margareta Paslaru in suplimentul revistei Contemporanul "Bucuresti in 5 minute"

Revista Contemporanul nr. 827_ februarie 2021 include suplimentul "Bucuresti in 5 minute". 

Ziarul Bucuresti in 5 minute - februarie 2021

Pe prima pagina regasim articolul "Margareta Paslaru. Longevitate creatoare" iar in interior putem citi un interviu al legendarei artiste si un alt articol semnat de Alexandra Rusu "63 de ani de cariera incununata de succes. Longevitate creatoare".

Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare - expozitie tematica la Palatul Sutu

______________________________________________

Sursa: muzeulmunicipiuluibucuresti.ro_ 26.01.2021_ autor Ana Maria Măciucă, muzeograf MMB

http://muzeulbucurestiului.ro/14289-2/

 

Motto: În tinerețe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim ‘numele’ spre binele altora… (Margareta Pâslaru)

Din 26 februarie 2021

EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU

Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare

 

La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.

Expoziția intitulată Longevitate creatoare, își propune să valorifice cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex, prezentând publicului larg de la afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu Bârlad, care a studiat la  Academia Julian de la Paris), până la propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor sale cât și în aparițiile de la TV. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă către Muzeul Municipiului București.

Expoziția propusă de Muzeul Municipiului București în acest an, va fi deschisă la Palatul Suțu din data de 26 februarie 2021, începând cu orele 10:00.

Acest proiect continuă seria de evenimente dedicate bogatei activități a Margaretei Pâslaru, ultimul eveniment având loc în anul 2015, an în care Muzeul Municipiului București a organizat expoziția „Margareta Pâslaru – Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ţi-i dau”.

Margareta Păslaru și-a făcut debutul radiofonic în 1959 cu piesa Chemarea Mării, compusă de către George Grigoriu special pentru timbrul vocal al artistei, piesă care a bătut toate recordurile de vânzare Electrecord în 1961. De-a lungul anilor, 65 de compozitori și-au încredințat creațiile artistei. Margareta Pâslaru și-a creat un repertoriu divers, ce i-a permis să își extindă paleta interpretativă, la care s-au adăugat și șlagăre internaționale. Mult iubita cântăreață a evoluat ca actriță de teatru și film, a abordat muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, a compus muzică și text. Cariera artistei continuă și în prezent, despre aceasta spunând în anul 2017 compozitorul și orchestratorul Andrei Kerestely: „Avem de-a face cu un artist foarte efervescent. Compune în continuare și este foarte, foarte activă”.

Despre creațiile acesteia, Prof. Dr. Mihai Cosma spunea în anul 2010: „(…)am considerat parcurgând paginile de creație ale doamnei Margareta Pâslaru că domia sa face parte din clasicismul muzicii românești prin valoarea compozițiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziții asupra tuturor generațiilor aș spune, de la cei mai vârstnici până la cei mai tineri.  Și atunci am fost onorat de această colaborare prin care lansăm în circuit academic și cultural niște creații ale unei persoane care întodeauna a pus pe primul plan frumosul, generozitatea și iată, acum se lansează nu numai ca un tălmăcitor de capodopere muzicale ci și ca un creator al acestora”.

Despre Margareta Pâslaru s-a scris și s-a vorbit foarte mult, însă demne de apreciat sunt cuvintele academicianului Mihnea Gheorghiu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române şi preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, care spunea despre aceasta: “(…) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artişti, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actriţa Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios şi în teatru, şi în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noştri regizori, a ocupat scena şi ecranul cu egală distincţie şi emoţie. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori preţul talentului şi al frumuseţii. Jocul şi cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare şi senzualitate (…)”.

Însă, poate cel mai frumos și sincer gând despre Margareta Pâslaru, îl adresa regizorul Liviu Ciulei, cel care a invitat-o pe tânăra artistă în 1962 să-și facă debutul actoricesc în piesa Opera de trei parale:  „(…) a început să joace şi “iepuraşul”, a dispărut şi s-a născut o actriţă: Margareta Pâslaru. Şi, sigur, glasul Margaretei şi inteligenţa ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (…) Polly devenea mai prezentă, mai conturată şi la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată şi consacrarea unui talent autentic.(…)” [extras din volumul Eu şi timpul. Viaţă, vocaţie, viziune de Margareta Pâslaru, Editura Curtea Veche, 2012].

Expoziția va fi deschisă la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2) până la data de 15 aprilie 2021.