Aarc: Expoziție ”Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare”

 

Sursa: Aarc.ro_ 17.03.2021

http://aarc.ro/articol/expozitie-margareta-paslaru-longevitate-creatoare?fbclid=IwAR3o_RUMiBabX22tp7TSUlH4UcA5zJTa6Ka_ru2ouPVnPunoxROFHUwLZbg

 

Expoziție ”Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare”

Margareta Pâslaru se află în cel de-al 63 an de carieră artistică, iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță de teatru și film, realizatoare TV și radio.

Expoziția intitulată Longevitate creatoare, își propune să valorifice cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex, prezentând publicului larg de la afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor sale cât și în aparițiile de la TV. Se adaugă două busturi: unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă către Muzeul Municipiului București.

Expoziția propusă de Muzeul Municipiului București este deschisă la Palatul Suțu, din data de 26 februarie 2021, începând cu orele 10:00.

Jurnalul national: O carieră de excepție, reflectată într-o expoziție eveniment la Palatul Suțu: „Margareta Pâslaru. Longevitate creatoare”

 Sursa: Jurnalul.ro_ 19.02.2021_ autor Magdalena Popa Buluc

https://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/o-cariera-de-exceptie-reflectata-intr-o-expozitie-eveniment-la-palatul-sutu-margareta-paslaru-longevitate-creatoare-866872.html

 

O carieră de excepție, reflectată într-o expoziție eveniment la Palatul Suțu: „Margareta Pâslaru. Longevitate creatoare”

La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63-lea an de carieră artistică, iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.

Expoziția intitulată „Longevitate creatoare” va fi deschisă începând cu data de 26 februarie 2021, ora 10.00, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2) și își propune să pună în valoare cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex. Publicul va putea vedea afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris), până la propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor cât și în aparițiile televizate. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă Muzeului Municipiului București.

Proiectul continuă seria de evenimente dedicate bogatei activități a Margaretei Pâslaru, ultimul având loc în anul 2015, an în care MMB a organizat expoziția „Margareta Pâslaru – Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ţi-i dau”.

Margareta Pâslaru și-a făcut debutul pe scena unei case de cultură din București în 1958 și debutul radiofonic în 1959 cu piesa „Chemarea Mării”, compusă de George Grigoriu special pentru timbrul vocal al artistei, iar în anul 1960 a debutat la Televiziunea Română. Ulterior, piesa „Chemarea Mării” a bătut toate recordurile de vânzare Electrecord în 1961. De-a lungul anilor, 65 de compozitori și-au încredințat creațiile artistei. Margareta Pâslaru și-a creat un repertoriu divers, ce i-a permis să își extindă paleta interpretativă, la care s-au adăugat și șlagăre internaționale. Mult iubita cântăreață a evoluat ca actriță de teatru și film, a abordat muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, a compus muzică și text. Cariera artistei continuă și în prezent, despre aceasta compozitorul și orchestratorul Andrei Kerestely spunând în anul 2017: „Avem de-a face cu un artist foarte efervescent. Compune în continuare și este foarte, foarte activă”.

Despre Margareta Pâslaru s-a scris și s-a vorbit foarte mult, însă demne de apreciat sunt cuvintele academicianului Mihnea Gheorghiu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române şi preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România: „(…) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artişti, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actriţa Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios şi în teatru, şi în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noştri regizori, a ocupat scena şi ecranul cu egală distincţie şi emoţie. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori preţul talentului şi al frumuseţii. Jocul şi cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare şi senzualitate (…)”.

La fel de impresionant este gândul pe care îl adresa regizorul Liviu Ciulei, cel care a invitat-o pe tânăra artistă în 1962 să-și facă debutul actoricesc în piesa Opera de trei parale: „A început să joace şi „iepuraşul” a dispărut şi s-a născut o actriţă: Margareta Pâslaru. Şi, sigur, glasul Margaretei şi inteligenţa ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (…) Polly devenea mai prezentă, mai conturată şi la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată şi consacrarea unui talent autentic.(…)” [extras din volumul „Eu şi timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”, de Margareta Pâslaru, Editura Curtea Veche, 2012].

 „Fiecare exponat are o istorie care oglindește epoca. Varietatea abordată privind genuri muzicale interpretate în stil „pâslăresc”, ritmuri sonore pe disc – de la rumba lentă, vals, foxtrot, tangou, cha-cha, mambo, sirtaki, până la twist, limbo, slow-rock, reggae, blues, shake – se află printre donații. Longevitatea creatoare include pasiune, inspirație, vocație, cizelarea lucrului, izbândă și suferință. Crescând într-o familie de artiști, am donat și lucrări în ulei datând din 1886 până în 1948. Cât privește recunoașterea faptelor, premiile poartă diamantele trudei, aurul respectului, platina valorii. Vă așteptăm, stimați colecționari! La plecare, veți primi un afiș cu autograf și poate un disc vinil turație 33 sau 45, dacă numiți melodia care vă lipsește din colecție”, a mărturisit  Margareta Pâslaru.

 

Repere documentare pentru această expoziție:

Interviu acordat de Margareta Pâslaru ziarului MMB „București în 5 minute”: http://muzeulbucurestiului.ro/interviu-margareta-paslaru/ 

Detalii despre expoziția tematică de la Palatul Suțu: „Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare”: http://muzeulbucurestiului.ro/14289-2/

63 de ani de carieră încununată de succes: http://muzeulbucurestiului.ro/63-de-ani-de-cariera-incununata-de-succes-longevitate-creatoare/

 

Margareta Paslaru, Longevitate creatoare - 63 de ani de cariera incununata de succes

Sursa: revista Contemporanul nr. 2(827), februarie 2021_ supliment Bucuresti in cinci minute

63 de ani de carieră încununată de succes

Longevitatea creatoare a Margaretei Pâslaru

 

Expoziția retrospectivă a artistei plurivalente Margareta Pâslaru, care va putea fi vizitată la Palatul Suțu începând cu data de 26 februarie 2021, își propune să prezinte publicului diversitatea expresiei creației sale și contribuția impresionantă pe care și-a adus-o la istoria muzicii și a artelor spectacolului, în cei 63 de ani de carieră. Resorturile longevității transpar chiar din această diversitate practicată cu dăruire totală.

Despre „focul sacru” al Margaretei Pâslaru s-a scris extensiv. Prin publicarea volumului „Eu și Timpul. Viață, vocație, pasiune” în 2012, pe care artista îl intitulează un „minidocumentar al propriilor experiențe”, aceasta ne-a invitat să pătrundem în lumea intimă a creației sale, o galerie de „neliniști, trăiri dramatice, rebeliuni, duioșii, neastâmpăr, zbucium…”. Fiecare pagină vine să ordoneze experiențele, mult prea adesea subiectiv analizate în presă, tușe expresive care compun portretul harului.

Tot în paginile volumului găsim și „secretul” longevității artistice. „Mintea îmi lucrează fără oprire, privesc înainte, pășesc în ritmul curiozității, expir durerile și inspir mai tot ce derivă din actul artistic”. Diversitatea mijloacelor de exprimare artistică, munca asiduă, privirea îndreptată spre potențialul fiecărei clipe și datoria față de public sunt principiile ordonatoare ale dezvoltării Margaretei Pâslaru în lumea artei. 

Efervescența artistică a mediului familial, în care sculptura, pictura, muzica și dansul dialogau, s-a condensat în forța creatoare a tinerei Margareta. Astăzi, Muzeul Municipiului București are în grijă două ipostaze reprezentative care o înfățișează pe Margareta în copilărie și în primii ani ai afirmării: bustul realizat de bunicul artistei, Ion Dimitriu-Bârlad, și cel al sculptorului Corneliu Medrea. 

Afis „Opera de trei parale”, autor Liviu Ciulei, 1964

Zestrea artistică i-a dezvoltat și alimentat imaginația, iar încercările din perioada copilăriei s-au transfigurat treptat în muzică. Compozitorul Elly Roman descria în 1968 timbrul vocal al cântăreței: „…izbucniri neașteptate ale unor răzvrătiri vocale neauzite până atunci dădeau din capul locului o amprentă cu totul personală noii cântărețe și parcă prezenței vuietului mării i se adăugau hăurile munților, pădurilor, câmpiilor noastre…”. Încă de la primii pași în muzică, Margareta este solicitată de profesioniști ai domeniului, de-a lungul carierei peste 65 de compozitori încredințându-i creațiile, aproape 700 de melodii. A cântat în ritmuri variate, de la rumba lentă, vals, foxtrot, tangou, cha-cha, mambo, sirtaki până la twist, limbo, slow-rock, reggae, blue, shake şi folclor. Stilul său devine „o veritabilă știință a interpretării ce vizează conciziunea, precizia fiecărei intonații, a fiecărui gest și a fiecărei mișcări, în scopul comunicării cu maximă elocvență a conținutului cântecului”(A. Sandu, 1969). Asemeni unui sculptor, Margareta Pâslaru și-a modelat și cizelat fără încetare talentul: interpretativ, de compozitor și textier. Acel „tot” numit succes este pentru artistă, contopirea perfectă a elementelor „muzică-text-orchestrație”, „în care interpretul este mesagerul ales de compozitor pentru a prezenta creația în fața publicului.”

Pregătirea spectacolelor a captivat-o mereu, în cel mai mic detaliu, perfecționismul sau „obsesia armoniei lucrului bine făcut” fiind și o sursă de nefericire. Talentul creației vestimentare se desprinde tot din acea zestre a copilăriei, metaforică, dar și palpabilă. În turnee nu îi lipseau toaletele cu motive tradiționale, fiecare devenind un prilej de a povesti cu mândrie despre România. Costumele sunt și astăzi create special pentru textul unei melodii, o fecundare a artelor care i-a însoțit cariera.

Bustul MARGARETA
realizat de Corneliu Medrea

Datorită anilor de intensă pregătire și muncă, înfruntând nu de puține ori prejudecățile și constrângerile vremii, cântăreața câștigă numeroase premii la festivaluri, competiții naționale și internaționale (de la Sopot până în Cuba), „Discul de Aur” oferit de Casa de Discuri Electrecord și de Consiliul de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA) și „Discul de Marmură” – Trofeul MIDEM de la Cannes.

Scena și ecranul au fost alte spații ale consacrării talentului actriței Margareta Pâslaru, iar roluri precum Polly („Opera de trei parale”), Iulia („Tunelul”), Ruxandra („Un film cu o fată fermecătoare”) sau Zâna cea bună („Veronica” și „Veronica se întoarce”) rămân gravate în memoria generațiilor. Fiecare regizor i-a descoperit posibilitățile nelimitate, actrița interpretându-și rolurile cu o siguranță scenică remarcabilă. Cele 94 de afișe donate recent de artistă Muzeului Municipiului București sunt tot atâtea mărturii ale colaborărilor avute cu distinse personalități: regizorul Liviu Ciulei, Maria Tănase, Toma Caragiu, Ștefan Iordache, Marin Moraru ș.a.

O piesă vestimentară
donată muzeului

În cei 25 ani petrecuți în SUA, pe lângă activitatea artistică bogată și specializări în domenii conexe, Margareta Pâslaru a îmbrățișat și voluntariatul, oferind prin gesturile sale de caritate alinare celor uitați de lume în casele de bătrâni și copiilor din orfelinate. În ultimul deceniu, datoria față de public a transformat-o pe Margareta Pâslaru într-un veritabil artist-mecena, în înțelesul termenului care integrează toate aspectele operei de binefacere: la magnificentia (noblețea sufletească), la liberalitas (generozitatea), la donatio (donația). Prin muzică, din vânzarea discurilor, a adunat fonduri pentru instrumentiștii pensionari ai orchestrei lui Sile Dinicu, sub bagheta căruia ea a înregistrat sute de piese la radio și televiziune, dar și muzica filmelor în care a jucat, a oferit burse studenților de la Academia de Teatru și Film din București timp de doi ani, a contribuit la campaniile naționale „Banca de Alimente-România” sau „Artiști pentru Artiști” – UNITER.

„Dacă pentru noi, muritorii de rând, timpul n-are răbdare şi trece ca tăvălugul printre noi şi peste noi, de cele mai multe ori, iată, instituţia Margareta Pâslaru a încremenit într-o poză de statuie antică, în care ne-a făcut mai bine de 50 de ani nouă, românilor, şi nu numai lor, şi pe multe alte meridiane ale lumii, viaţa mai trăibilă, mai posibilă, ne-a făcut să visăm, ne-a făcut să ne identificăm cu ochii aceia frumoşi o izbândă de fiecare dată, precum farul din Alexandria. Şi nu întâmplător spun precum farul din Alexandria pentru că în spatele Margaretei Pâslaru se află o bibliotecă, o pinacotecă, un muzeu” – Ruxandra Săraru; Librăria Cărtureşti, 22.10.2012.

Articol de Alexandra Rusu, muzeograf, Casa Filipescu- Cesianu – Muzeul Municipiului București