Sursa:
ucmr.org.ro, Actualitatea Muzicala 2023 nr. 9, autor Octavian Ursulescu
https://ucmr.org.ro/Texte/Actualitatea-Muzicala-2023-nr-09.pdf
O viaţă şi o carieră de exceptie
Îmi
aduc aminte cum, foarte tânăr colaborator al cotidianului ”Scânteia
tineretului”, m-am dus să văd un concert-raritate pentru acele vremuri – un
”one woman show”, pentru că până atunci existau doar concerte de ”varietăţi”,
cu numeroşi solişti cântând câteva piese fiecare, plus momente vesele. Ca şi în
alte direcţii ale carierei sale, Margareta Pâslaru a fost o deschizătoare de
drumuri, cu un recital complex alături de formaţia Rolf Albrich, cântând nu mai
puţin de 23 de piese în sala de la Casa Centrală a Armatei. Am descoperit
zilele trecute pagina îngălbenită de ziar cu cronica pe care am publicat-o
atunci şi am zâmbit, fiindcă trebuia să găsesc eu ceva de amendat, june
cronicar teribilist al vremii, probabil şi datorită show-ului inedit. Dar s-o
luăm sistematic şi să descoperim împreună priorităţile de care aminteam.
Născută
în Bucureşti pe 9 iulie 1943, Margareta Pâslaru a copilărit într-un mediu
artistic, pozând ”cap de expresie” pentru sculptorii Ion Medrea şi Ion Dimitriu
Bârlad. Cel din urmă a fost bunicul ei şi ne amintim că la una din galele
premiilor revistei noastre doamna Anca Vlad a donat UCMR un bust al lui George
Enescu realizat de acesta. Micuţa Margareta a studiat harpa, a luat lecţii de
balet cu Floria Capsali, de pian cu Lia Romaşcu şi de pictură cu prof. Tofan.
La doar 5 ani devine membru provizoriu al Sindicatului Artiştilor, jucând rolul
copilului în ”Madama Butterfly” de Puccini! A fost doar primul pas al unei
precocităţi formidabile, cu debutul strălucit în muzica uşoară. Ne amintim că
în 2008, la împlinirea a 50 de ani de la debut, a fost sărbătorită în Aula
UCMR, cu acea ocazie gravând pe CD-uri piese ale celor 65 de compozitori care
i-au încredinţat creaţiile lor, de la George Grigoriu, Temistocle Popa, Florin
Bogardo, Radu Şerban, Ion Cristinoiu la Laurenţiu Profeta, Titel Popovici şi
Vasile V. Vasilache. 65 de compozitori în 65 de ani de carieră inegalabilă, în
care înafară de muzică uşoară, inclusiv în postură de compozitoare şi textieră,
a cântat folclor, a jucat teatru, a avut roluri importante în filme. Aşadar, a debutat la 15 ani pe scena Casei de
cultură ”Griviţa Roşie”, în anul următor, 1959, apare în diverse transmisii
dedicate artiştilor amatori, pentru ca în 1960 să păşească pentru prima oară în
vechiul studio al TVR, din str. Molière. Este întrucâtva un an al consacrării,
câştigând premiul I pe Capitală la Festivalul artiştilor amatori. În 1963
devine membră a ATM (Asociaţia oamenilor de teatru şi muzică), mai ales că este
invitată să joace un rol memorabil. Regizorul Liviu Ciulei o distribuie în
rolul Polly Peachum din ”Opera de trei parale” de Bertold Brecht, avându-l ca
partener pe Toma Caragiu. Au urmat nu mai puţin de 400 de reprezentaţii pe
scena Teatrului Bulandra, cu un succes uriaş de public, dar şi în rândul specialiştilor.
Începe să abordeze şi folclor, la îndemnul Mariei Tănase, pe care a cunoscut-o
la repetiţiile de la teatru. Alături de Marina Voica lansează în duet melodia
”Pe aripa vântului”, versiune în limba română a unui cântec al Lolitei Torres,
bătând recorduri de audienţă şi fiind adoptată imediat de marele public iubitor
de muzică uşoară. La TVR apare în emisiuni semnate de numele cele mai
importante ale vremii – Valeriu Lazarov, Alexandru Bocăneţ, Tudor Vornicu –
impresionând de fiecare dată şi prin vestimentaţiile imaginate chiar de ea.
Începutul consacrării internaţionale vine în 1968, când este distinsă cu
Menţiunea juriului internaţional la prima ediţie a ”Cerbului de aur” de la
Braşov, în anul următor fiind invitată să susţină aici un recital la care şi-a
creat singură coregrafia. Discurile sale totalizează tiraje impresionante
(300.000 de discuri vândute in anii '60), fiind distinsă cu Discuri de aur, drept care în
1969 primeşte la Cannes Trofeul MIDEM (Târgul internaţional al discului şi
editurilor muzicale), alături de monştri sacri ai muzicii uşoare din întreaga
lume, fiind până azi singura artistă din ţara noastră cu o asemenea
recunoaştere. George Grigoriu, unul din compozitorii cu care a colaborat încă
din anii debutului, a numit-o ”Un mit al muzicii uşoare româneşti”, purtând
către lauri câteva melodii încă de la prima ediţie a festivalului de la Mamaia,
în 1963! Nu greşea nicidecum reputatul compozitor, fiindcă Margareta Pâslaru
lansa şlagăr după şlagăr, umplea stadioane, domina topurile, era solicitată,
”cap de afiş” garantat, de toate instituţiile de spectacol.
Aşa încât după succesele din muzică şi teatru era
inevitabil să reţină atenţia regizorilor de film. Debutul se produce în
coproducţia româno-sovietică ”Tunelul”, în regia lui Francisc Munteanu, pentru
rolul Iuliei fiind distinsă cu Diplomal pentru debut în cinematografie la
Festivalul filmului românesc ”Pelicanul de aur” de la Mamaia, ediţia a III-a,
în 1966. În 1967 este Ruxandra Vancu în ”Un film cu o fată fermecătoare”, regia
Lucian Bratu, în care îi are ca parteneri pe Ştefan Iordache şi Marin Moraru.
Peste numai un an este distribuită alături de Ştefan Bănică, Nae Roman, Cornel
Fugaru şi formaţia acestuia, Sincron, în filmul ”Împuşcături pe portativ”
regizat de Cezar Grigoriu, fratele lui George Grigoriu, care evident semnează
muzica peliculei. Micuţii se delectează şi azi cu melodiile compuse de
Temistocle Popa pentru filmele de uriaşă audienţă regizate de Elisabeta Bostan,
”Veronica” (1973) şi ”Veronica de întoarce” (1974), în care Margareta Pâslaru a
fost rând pe rând zâna, o educatoare severă sau împărăteasa furnicilor (Lulu
Mihăescu a jucat rolul Veronicăi, ea cochetând mai târziu cu muzica, ca membră
a formaţiei Timpuri Noi). Alexandru Bocăneţ o distribuie în 1976 în rolul unei
frizeriţe în filmul ”Gloria nu cântă”, în care Margareta i-a avut parteneri pe
Toma Caragiu şi pe Constantin Diplan, iar în 1978 se reîntâlneşte cu regizorul
Francisc Munteanu, cu rolul Lia din comedia muzicală ”Melodii, melodii”, în
care mai apăreau Cornel Constantiniu sau Cornel Patrichi. Cunoscutul
caricaturist Nell Cobar o solicită pe Margareta Pâslaru pentru a compune muzica
la două din episoadele serialului său TV de desene animate ”Mihaela”. Nu putem
omite nici apariţia sa în filme pentru micul sau marele ecran cum ar fi ”Omul
din umbră la soare”, ”Mens sana în corpore sano”(ambele în 1965), ”Omul şi
camera” (1966), ”Game pentru televiziune” (1968), ”Expresul de Buftea” (1978)
sau ”Clipa” (1979).
În serialele noastre consacrate festivalului de la Mamaia
sau concursului ”Şlagăre în devenire”, ca şi în articolele publicate despre ea
am trecut în revistă zecile ei de mari şlagăre, între care şi compoziţii proprii,
aşa încât nu mai revenim, oricum doar enumerarea lor ne-ar ocupa pagini bune de
revistă, mai ales că publicul le cunoaşte. După 1983 a lipsit din peisajul
autohton, stabilindu-se cu familia în SUA, dar şi dincolo de Ocean a avut o
activitate artistică demnă de laudă, ca directoare de galerii de artă, editând
discuri sau întreprinzând turnee. Prin firma sa ”M” Soul Productions a semnat
în calitate de scenaristă şi regizoare, editându-le ea însăşi, o serie de
emisiuni TV culturale, pentru care a fost distinsă cu ”The videographer award
of distinction”, ”Telly award” sau ”The communicator award”. O recunoaştere
înaltă a venit în 2002, când Union County Commission şi Senatul statului
american New Jersey i-au conferit Margaretei Pâslaru trofeul ”Women of excellence”.
Revenită
în ţară, este primită cu afecţiune şi îşi dedică activitatea editării unor
CD-uri şi DVD-uri cu finalitate caritabilă, cedându-şi drepturile de autoare
unor cauze nobile, colaborând cu Crucea Roşie, Banca de alimente (concept
importat chiar de ea, după ce s-a implicat serios în SUA), ”Artiştii pentru
artişti” (în beneficiul actorilor vârstnici cu probleme de sănătate), susţine
material, cu burse, tinerii talentaţi, pe această linie înscriindu-se şi CD-ul
”Cum să te las?”, produs de casa de discuri Eurostar în beneficiul răniţilor de
la clubul Colectiv. Începând din 2010 se înmulţesc meritatele recunoaşteri, iar
activitatea sa discografică este uimitoare. La 50 de ani de la primul disc
primeşte Trofeul Electrecord, lansează primul său album de autoare, ”Lasă-mi,
toamnă, pomii verzi”, devine ”Ambasadoare a anului european al
volunta-riatului”, lansează cartea autobiografică ”Eu şi timpul” (la editura
Curtea Veche), Fundaţia Radio România editează albumul ”Margareta 70”, ea
însăşi produce CD-ul de autoare ”Actorii cântă” în colaborare cu UNITER. Toate
aceste albume au fost înregistrate şi mixate în studiourile Jolt şi Andrei
Kerestely.
Primeşte Trofeul ”Gala Crucii Roşie” şi diploma de excelenţă
”Allegretto 40”... În 2014 donează Muzeului Naţional de Istorie propriile
creaţii vestimentare, trofee, afişe, discuri, amintiri de familie, acestea
intrând în patrimoniul muzeului. În 2015 a lansat CD-ul de autoare ”Stelele
filmului cântă”, produs de UCIN în beneficiul actorilor suferinzi, iar Muzeul Municipiului Bucureşti a sărbătorit-o prin expoziţia de
afişe rare ”Lasămi, toamnă, pomii verzi”. Complexitatea excepţională a
înzestrărilor sale a primit o nouă confirmare la gala din 2016 a UARF (Uniunea
Autorilor şi Realizatorilor de Film), unde Margaretei Pâslaru i s-a acordat
Premiul de excelenţă ”Artist plurivalent”, pentru întreaga activitate. În 2019
festivalul ”Gong” de la Sibiu i-a decernat Trofeul “Platina Valorii”, iar în
2021 UCIN (Uniunea cineaştilor) i-a conferit Premiul Academic şi Trofeul UCIN
pentru întreaga activitate înmânate de prof. univ. dr. Laurenţiu Damian la Gala
Uniunii Cineaştilor. Tot legat de film, două din melodiile lansate de ea, ”Cum e oare?” de Florin
Bogardo şi ”Chemarea mării” de George Grigoriu, au fost incluse în banda sonoră
a mult-premiatului lung-metraj ”Moartea domnului Lăzărescu”.
Margareta
Pâslaru este membră de onoare atât a UNESCO, cât şi a UNICEF. După ce în 1999
am avut bucuria de a-i înmâna premiul A.M. ”Vedete internaţionale ale muzicii
uşoare româneşti” chiar la New York. Margareta Pâslaru a reprezentat cu cinste
ţara noastră la diverse competiţii muzicale internaţionale, cum ar fi cele de
la Sopot (Polonia), Tokyo (Japonia), Ankara (Turcia) sau în Malta, unde a
cântat, fireşte, unele din piesele pe care le-a lansat, premiate inclusiv la
festivalul de la Mamaia, aşa că trebuie să-mi încalc cele scrise mai sus şi să
amintesc măcar câteva din aceste titluri mai vechi: ”Două rândunici”, ”Această
taină să rămână între noi” (ambele de Radu Şerban), ”Soarele e-ndrăgostit de
Mamaia” (Dinu Şerbănescu), ”Ochii tăi” (Gelu Solomonescu), ”Seri la malul
mării” (Sile Dinicu), ”Cu tine” (Vasile Veselovschi), ”Aici, la mine acasă”
(George Grigoriu), ”Melodiile dragostei” (Ion Cristinoiu), ”Pasărea măiastră”
(Vasile V. Vasilache), cu acesta din urmă fiind premiată în 1979 pentru
versurile proprii. Aşa cum nu pot lipsi din această foarte succintă enumerare
compoziţiile sale, în frunte cu ”Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”, ”Diamant fermecat”
- premiul la Creaţie la emisiunea-concurs “Şlagăre în devenire” 1981, dar şi
”Timpul”, câştigător la Tele-Top 1972 sau ”Păsările nu mor niciodată”.
De
altfel, Margareta Pâslaru a editat până în prezent nu mai puţin de patru
caiete-antologie conţinând partiturile şi versurile compoziţiilor sale, trei
dintre ele la Editura Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti şi al
patrulea la Editura Muzicală a UCMR. Puse sub genericul “Margareta Pâslaru şi
creaţiile ei”, ele poartă titlurile: “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”,
“Libertatea nu se învaţă”, “Providenţa – 60 de ani de activitate pe multiple
planuri”, “Timpul nu moare – 65 de ani în showbiz”.
Personalitate de mare complexitate, nu doar artistică,
remarcabilă prin generozitate şi implicare socială, Margareta Pâslaru a scris
şi scrie în continuare (în ultimii ani a lansat trei discuri cu Casa de discuri
Roton!) pagini strălucite în muzica uşoară românească. Îi dorim din toată inima
să depăşească acei 65 de ani înscrişi în dreptul carierei sale. Dincolo de
toate, ”La mulţi ani!” din partea redacţiei noastre la împlinirea vârstei de 80
de ani!
Octavian
URSULESCU
ACTUALITATEA
MUZICALĂ Nr. 9 Septembrie 2023 Eveniment Aniversare
Foto Sorin Stana
24
feb. – Site-ul Muzeului Național de Istorie a României anunta deschiderea
expoziției „O legendă … Margareta Pâslaru – 65 de ani de carieră”
11
iulie – in emisiunea “Matinal efervescent” de la National FM Margaretei Paslaru
a acordat un interviu telefonic; realizatori Oana Paraschiv si Mihai Gainusa 
oct.
2023 – artista desemneaza programul "Casuta Do Re Mi" drept
castigatoar al Premiului Margareta
Paslaru pentru Originalitate Interpretativa 2023
