Sursa:
topromanesc.ro, 17.04.2023, autor Ioana Matfeev
https://topromanesc.ro/timpul-nu-moare-cu-artisti-ca-margareta-paslaru/
„Timpul nu moare” cu artiști ca MARGARETA PÂSLARU
…
ascult și în timp ce muzica răzbate din difuzor mintea schițează desene, unele
în creion, pur și simplu. Pe altele apuc să le colorez intens. Pe unele le
termin, pe altele abia le încep, lăsându-le neterminate parcă știind că așa am
vrut de la început… cam așa am simțit eu, ascultând cele 19 melodii de pe
proaspătul album al cunoscutei, marii artiste MARGARETA PÂSLARU. Ea
însăși o sursă de inspirație pentru artiștii de azi, grație devotamentului și
dăruirii permanente în slujba muzicii, a voluntariatului și a atâtor „poeme”
pentru VIAȚĂ; aș întreba-o nevinovat, dar sincer, în clipa asta: ce putere o împinge
să compună nesfârșit, ce lumi de aici și nevăzute îi dau atâta imaginație,
atâta forță în inspirație. Rămân cu întrebarea până la prima ocazie de a primi
răspuns. Sau poate că ascultând albumul nou l-am găsit în notele apăsate cu
degetele pe clapele unui pian, dansând cu ele în coardele unei chitare…
Ce
știu sigur e că ajungi la longevitatea artistei doar prin perseverență, prin
răbdare, prin eleganță în miscare, în cântec, în vorbă, prin bun simț, printr-o
lumină pe care o aprinzi mereu în sufletul celor care te așteaptă. Și, dincolo
de asta, mai mult decât toate la un loc, printr-o serie de particularități ce
țin de fiecare artist în parte. În muzică reziști TIMPULUI care nu, nu
moare, căci e liber să zboare – cum rafinat spune artista într-un cântec lansat
anul trecut, regăsit pe albumul lansat – prin felii de personalitate oferite
generos publicului cu fiecare spectacol, cu fiecare album lansat, cu fiecare
întâlnire muzicală pe care o ai.
Spectatorul,
avid de muzică, cu dor de ARTIȘTI și dornic de a da „palme”, simte, vrea să
simtă, să audă, să râdă, să cânte o dată cu tine, să fie, SĂ REȚINĂ… o voce, un
vers, un ritm, o combinație de sunete percepută lejer de o ureche fină, nu
neapărat autorizată. Margareta, marea noastră artistă, a dat demult proba umilelor
mele vorbe, dar țin să le repet, pentru că este, nu doar o extraordinară voce
(timbrul ei grav, cald), un compozitor când jucăuș, când profund, ci poate
(fără poate) cel mai versatil artist indiferent de timpul în care o situăm:
acum, când tânăra generație își expune la rându-i propriile desene muzicale,
atunci când ai ei din generație își cântau cu săli arhipline și cozi imense
pentru autograf și flori muzicile … Știe Margareta să cânte și un refren
popular, și o melodie cu influențe jazz, și muzica ușoară autentică unde e și a
fost as. Și tot așa..
Așa
e și cu proaspătul album „Timpul nu moare” realizat în beneficiul programului
„Ambulanța pentru monumente”. 19 feluri de o privi. Acum, atunci. Piese noi
compuse chiar și anul acesta („Acum, respiră!”, „Castaniete”, „Blue, blue,
blue, blues”, „Personaje pe străzi – Fapte” sau „Neastămpăr”), piese pe care le
știam, ascultător de Radio România fiind („Era o fântână”, „Cu haina pe umeri”
– superbă poveste de dragoste -, „Ce suflet trist” (versuri Mihai Eminescu) –
difuzate la „Top Românesc”, bine poziționate de ascultători sau în emisiunile
domnului Titus Andrei). Nu mai spun de evergreenurile „Diamant fermecat”,
„Lasă-mi toamnă pomii verzi” ori folclor: „Cântec din Oaș”, „Bade, pălărie
nouă”, „S-ar găti badea de nuntă” ori „Nu-i bai” – toate scot în relief vocea,
timbrul special al Margaretei. Niciuna nu sună la fel, fiecare te surprinde cu
ceva. Compune delicat, atent, îngrijit. Ba chiar, uneori imaginația
purtată de acordurile melodiilor te trimite în decorul unui film („Personaje pe
străzi – Fapte”), te surprinde melosul jucăuș cum e, de pildă, la piesa
„Neastâmpăr” sau profunda poveste de dragoste „Cu haina pe umeri” (Dincolo de
moarte / Nimic nu ne desparte./Cu haina pe umeri/Ușor te legănai și îmi
plăceai”). Ești marcat, să spun așa, de nuanța vocii pe care o ia artista
interpretând melodia dedicată actorului Horațiu Mălăiele. Piesa intitulată
„Tehomir” după satul acestuia dintre Târgu Jiu și Turnu Severin, care în limba
slavonă înseamnă linișite și pace…
Piesele
noului album transmit fiecare în parte sau toate la un loc DRAGOSTE ceea ce
artista a oferit, fără limite și necondiționat, de când s-a lansat, frânturi de
povești sperate, cumva „furate” sau nu, mai bine spun, inspirându-se din
alte vieți ori trăite de propria ei ființă, lecții pentru noi toți („Acum,
respiră!”) și realități („Blue, blue, blue blues”) de jur împrejurul nostru…
Lansarea
acestui album înseamnă pentru artistă 65 de ani de activitate neîntreruptă. O
viață de om. Un exemplu, un model pentru noii artiști. O lecție despre reușita
adevărată ca ARTIST. Asta ne oferă Margareta de la debutul ei
într-un perfect perpetuum mobile prin muzică, teatru, film,
compoziție, folclor devenind firesc, fără forțări și obligații, fără
exercițiile promovării online de azi, „un mit al muzicii noastre”, cum a
numit-o și marele compozitor George Grigoriu.
Mai
fac o precizare. Albumul susţine şi o cauză nobilă. Toate încasările din
vânzările de albume, precum şi din drepturile de autor vor fi direcţionate
către Ambulanţa Monumentelor, un proiect non-profit care sprijină protejarea
patrimoniului imobil din România. Organizaţia „Monumentum” lucrează pentru a
securiza şi conserva obiective importante de patrimoniu care se află într-o
stare avansată de degradare sau pre-colaps. Chapeau, Margareta!
