Margareta Paslaru invitata la aniversarea maestrului Jolt Jerestely

 Sursa: Actualitatea Muzicala nr. 6_ iunie 2024, autor Octavian Ursulescu

https://ucmr.org.ro/Texte/Actualitatea-Muzicala-2024-06.pdf

JOLY - 90

(...) Iar Margareta Pâslaru a fost cea dintâi care, după sprinţara piesă ”Pianul năzdrăvan”, interpretată de sărbătorit la pian, s-a apropiat de el pentru a-l felicita, înmânându-i o trăistuţă ca aceea din filmul ”Veronica”. Cum ei colaborează din... 1964, în interiorul acesteia se afla un Trofeu aniversar cu următoarea inscripţie: ”Jolt Kerestely 90. Nume cu rezonanţă de patrimoniu! Distinsul autor al unor creaţii nemuritoare, care au încântat generaţii prin sensibilitate şi rafinament, este sărbătorit astăzi. LA MUŢI ANI! Margareta Pâslaru 2024”. (...)

_________________________________________  

Margareta Paslaru - Actualitatea Muzicala sept. 2023: O viata si o cariera de exceptie

Sursa: ucmr.org.ro, Actualitatea Muzicala 2023 nr. 9, autor Octavian Ursulescu

https://ucmr.org.ro/Texte/Actualitatea-Muzicala-2023-nr-09.pdf 

O viaţă şi o carieră de exceptie

Îmi aduc aminte cum, foarte tânăr colaborator al cotidianului ”Scânteia tineretului”, m-am dus să văd un concert-raritate pentru acele vremuri – un ”one woman show”, pentru că până atunci existau doar concerte de ”varietăţi”, cu numeroşi solişti cântând câteva piese fiecare, plus momente vesele. Ca şi în alte direcţii ale carierei sale, Margareta Pâslaru a fost o deschizătoare de drumuri, cu un recital complex alături de formaţia Rolf Albrich, cântând nu mai puţin de 23 de piese în sala de la Casa Centrală a Armatei. Am descoperit zilele trecute pagina îngălbenită de ziar cu cronica pe care am publicat-o atunci şi am zâmbit, fiindcă trebuia să găsesc eu ceva de amendat, june cronicar teribilist al vremii, probabil şi datorită show-ului inedit. Dar s-o luăm sistematic şi să descoperim împreună priorităţile de care aminteam.

Născută în Bucureşti pe 9 iulie 1943, Margareta Pâslaru a copilărit într-un mediu artistic, pozând ”cap de expresie” pentru sculptorii Ion Medrea şi Ion Dimitriu Bârlad. Cel din urmă a fost bunicul ei şi ne amintim că la una din galele premiilor revistei noastre doamna Anca Vlad a donat UCMR un bust al lui George Enescu realizat de acesta. Micuţa Margareta a studiat harpa, a luat lecţii de balet cu Floria Capsali, de pian cu Lia Romaşcu şi de pictură cu prof. Tofan. La doar 5 ani devine membru provizoriu al Sindicatului Artiştilor, jucând rolul copilului în ”Madama Butterfly” de Puccini! A fost doar primul pas al unei precocităţi formidabile, cu debutul strălucit în muzica uşoară. Ne amintim că în 2008, la împlinirea a 50 de ani de la debut, a fost sărbătorită în Aula UCMR, cu acea ocazie gravând pe CD-uri piese ale celor 65 de compozitori care i-au încredinţat creaţiile lor, de la George Grigoriu, Temistocle Popa, Florin Bogardo, Radu Şerban, Ion Cristinoiu la Laurenţiu Profeta, Titel Popovici şi Vasile V. Vasilache. 65 de compozitori în 65 de ani de carieră inegalabilă, în care înafară de muzică uşoară, inclusiv în postură de compozitoare şi textieră, a cântat folclor, a jucat teatru, a avut roluri importante în filme. Aşadar, a debutat la 15 ani pe scena Casei de cultură ”Griviţa Roşie”, în anul următor, 1959, apare în diverse transmisii dedicate artiştilor amatori, pentru ca în 1960 să păşească pentru prima oară în vechiul studio al TVR, din str. Molière. Este întrucâtva un an al consacrării, câştigând premiul I pe Capitală la Festivalul artiştilor amatori. În 1963 devine membră a ATM (Asociaţia oamenilor de teatru şi muzică), mai ales că este invitată să joace un rol memorabil. Regizorul Liviu Ciulei o distribuie în rolul Polly Peachum din ”Opera de trei parale” de Bertold Brecht, avându-l ca partener pe Toma Caragiu. Au urmat nu mai puţin de 400 de reprezentaţii pe scena Teatrului Bulandra, cu un succes uriaş de public, dar şi în rândul specialiştilor. Începe să abordeze şi folclor, la îndemnul Mariei Tănase, pe care a cunoscut-o la repetiţiile de la teatru. Alături de Marina Voica lansează în duet melodia ”Pe aripa vântului”, versiune în limba română a unui cântec al Lolitei Torres, bătând recorduri de audienţă şi fiind adoptată imediat de marele public iubitor de muzică uşoară. La TVR apare în emisiuni semnate de numele cele mai importante ale vremii – Valeriu Lazarov, Alexandru Bocăneţ, Tudor Vornicu – impresionând de fiecare dată şi prin vestimentaţiile imaginate chiar de ea. Începutul consacrării internaţionale vine în 1968, când este distinsă cu Menţiunea juriului internaţional la prima ediţie a ”Cerbului de aur” de la Braşov, în anul următor fiind invitată să susţină aici un recital la care şi-a creat singură coregrafia. Discurile sale totalizează tiraje impresionante (300.000 de discuri vândute in anii '60), fiind distinsă cu Discuri de aur, drept care în 1969 primeşte la Cannes Trofeul MIDEM (Târgul internaţional al discului şi editurilor muzicale), alături de monştri sacri ai muzicii uşoare din întreaga lume, fiind până azi singura artistă din ţara noastră cu o asemenea recunoaştere. George Grigoriu, unul din compozitorii cu care a colaborat încă din anii debutului, a numit-o ”Un mit al muzicii uşoare româneşti”, purtând către lauri câteva melodii încă de la prima ediţie a festivalului de la Mamaia, în 1963! Nu greşea nicidecum reputatul compozitor, fiindcă Margareta Pâslaru lansa şlagăr după şlagăr, umplea stadioane, domina topurile, era solicitată, ”cap de afiş” garantat, de toate instituţiile de spectacol.

Aşa încât după succesele din muzică şi teatru era inevitabil să reţină atenţia regizorilor de film. Debutul se produce în coproducţia româno-sovietică ”Tunelul”, în regia lui Francisc Munteanu, pentru rolul Iuliei fiind distinsă cu Diplomal pentru debut în cinematografie la Festivalul filmului românesc ”Pelicanul de aur” de la Mamaia, ediţia a III-a, în 1966. În 1967 este Ruxandra Vancu în ”Un film cu o fată fermecătoare”, regia Lucian Bratu, în care îi are ca parteneri pe Ştefan Iordache şi Marin Moraru. Peste numai un an este distribuită alături de Ştefan Bănică, Nae Roman, Cornel Fugaru şi formaţia acestuia, Sincron, în filmul ”Împuşcături pe portativ” regizat de Cezar Grigoriu, fratele lui George Grigoriu, care evident semnează muzica peliculei. Micuţii se delectează şi azi cu melodiile compuse de Temistocle Popa pentru filmele de uriaşă audienţă regizate de Elisabeta Bostan, ”Veronica” (1973) şi ”Veronica de întoarce” (1974), în care Margareta Pâslaru a fost rând pe rând zâna, o educatoare severă sau împărăteasa furnicilor (Lulu Mihăescu a jucat rolul Veronicăi, ea cochetând mai târziu cu muzica, ca membră a formaţiei Timpuri Noi). Alexandru Bocăneţ o distribuie în 1976 în rolul unei frizeriţe în filmul ”Gloria nu cântă”, în care Margareta i-a avut parteneri pe Toma Caragiu şi pe Constantin Diplan, iar în 1978 se reîntâlneşte cu regizorul Francisc Munteanu, cu rolul Lia din comedia muzicală ”Melodii, melodii”, în care mai apăreau Cornel Constantiniu sau Cornel Patrichi. Cunoscutul caricaturist Nell Cobar o solicită pe Margareta Pâslaru pentru a compune muzica la două din episoadele serialului său TV de desene animate ”Mihaela”. Nu putem omite nici apariţia sa în filme pentru micul sau marele ecran cum ar fi ”Omul din umbră la soare”, ”Mens sana în corpore sano”(ambele în 1965), ”Omul şi camera” (1966), ”Game pentru televiziune” (1968), ”Expresul de Buftea” (1978) sau ”Clipa” (1979). 

În serialele noastre consacrate festivalului de la Mamaia sau concursului ”Şlagăre în devenire”, ca şi în articolele publicate despre ea am trecut în revistă zecile ei de mari şlagăre, între care şi compoziţii proprii, aşa încât nu mai revenim, oricum doar enumerarea lor ne-ar ocupa pagini bune de revistă, mai ales că publicul le cunoaşte. După 1983 a lipsit din peisajul autohton, stabilindu-se cu familia în SUA, dar şi dincolo de Ocean a avut o activitate artistică demnă de laudă, ca directoare de galerii de artă, editând discuri sau întreprinzând turnee. Prin firma sa ”M” Soul Productions a semnat în calitate de scenaristă şi regizoare, editându-le ea însăşi, o serie de emisiuni TV culturale, pentru care a fost distinsă cu ”The videographer award of distinction”, ”Telly award” sau ”The communicator award”. O recunoaştere înaltă a venit în 2002, când Union County Commission şi Senatul statului american New Jersey i-au conferit Margaretei Pâslaru trofeul ”Women of excellence”.

Revenită în ţară, este primită cu afecţiune şi îşi dedică activitatea editării unor CD-uri şi DVD-uri cu finalitate caritabilă, cedându-şi drepturile de autoare unor cauze nobile, colaborând cu Crucea Roşie, Banca de alimente (concept importat chiar de ea, după ce s-a implicat serios în SUA), ”Artiştii pentru artişti” (în beneficiul actorilor vârstnici cu probleme de sănătate), susţine material, cu burse, tinerii talentaţi, pe această linie înscriindu-se şi CD-ul ”Cum să te las?”, produs de casa de discuri Eurostar în beneficiul răniţilor de la clubul Colectiv. Începând din 2010 se înmulţesc meritatele recunoaşteri, iar activitatea sa discografică este uimitoare. La 50 de ani de la primul disc primeşte Trofeul Electrecord, lansează primul său album de autoare, ”Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”, devine ”Ambasadoare a anului european al volunta-riatului”, lansează cartea autobiografică ”Eu şi timpul” (la editura Curtea Veche), Fundaţia Radio România editează albumul ”Margareta 70”, ea însăşi produce CD-ul de autoare ”Actorii cântă” în colaborare cu UNITER. Toate aceste albume au fost înregistrate şi mixate în studiourile Jolt şi Andrei Kerestely.

 Primeşte Trofeul ”Gala Crucii Roşie” şi diploma de excelenţă ”Allegretto 40”... În 2014 donează Muzeului Naţional de Istorie propriile creaţii vestimentare, trofee, afişe, discuri, amintiri de familie, acestea intrând în patrimoniul muzeului. În 2015 a lansat CD-ul de autoare ”Stelele filmului cântă”, produs de UCIN în beneficiul actorilor suferinzi, iar Muzeul Municipiului Bucureşti a sărbătorit-o prin expoziţia de afişe rare ”Lasămi, toamnă, pomii verzi”. Complexitatea excepţională a înzestrărilor sale a primit o nouă confirmare la gala din 2016 a UARF (Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film), unde Margaretei Pâslaru i s-a acordat Premiul de excelenţă ”Artist plurivalent”, pentru întreaga activitate. În 2019 festivalul ”Gong” de la Sibiu i-a decernat Trofeul “Platina Valorii”, iar în 2021 UCIN (Uniunea cineaştilor) i-a conferit Premiul Academic şi Trofeul UCIN pentru întreaga activitate înmânate de prof. univ. dr. Laurenţiu Damian la Gala Uniunii Cineaştilor. Tot legat de film, două din melodiile lansate de ea, ”Cum e oare?” de Florin Bogardo şi ”Chemarea mării” de George Grigoriu, au fost incluse în banda sonoră a mult-premiatului lung-metraj ”Moartea domnului Lăzărescu”.

Margareta Pâslaru este membră de onoare atât a UNESCO, cât şi a UNICEF. După ce în 1999 am avut bucuria de a-i înmâna premiul A.M. ”Vedete internaţionale ale muzicii uşoare româneşti” chiar la New York. Margareta Pâslaru a reprezentat cu cinste ţara noastră la diverse competiţii muzicale internaţionale, cum ar fi cele de la Sopot (Polonia), Tokyo (Japonia), Ankara (Turcia) sau în Malta, unde a cântat, fireşte, unele din piesele pe care le-a lansat, premiate inclusiv la festivalul de la Mamaia, aşa că trebuie să-mi încalc cele scrise mai sus şi să amintesc măcar câteva din aceste titluri mai vechi: ”Două rândunici”, ”Această taină să rămână între noi” (ambele de Radu Şerban), ”Soarele e-ndrăgostit de Mamaia” (Dinu Şerbănescu), ”Ochii tăi” (Gelu Solomonescu), ”Seri la malul mării” (Sile Dinicu), ”Cu tine” (Vasile Veselovschi), ”Aici, la mine acasă” (George Grigoriu), ”Melodiile dragostei” (Ion Cristinoiu), ”Pasărea măiastră” (Vasile V. Vasilache), cu acesta din urmă fiind premiată în 1979 pentru versurile proprii. Aşa cum nu pot lipsi din această foarte succintă enumerare compoziţiile sale, în frunte cu ”Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”, ”Diamant fermecat” - premiul la Creaţie la emisiunea-concurs “Şlagăre în devenire” 1981, dar şi ”Timpul”, câştigător la Tele-Top 1972 sau ”Păsările nu mor niciodată”.

De altfel, Margareta Pâslaru a editat până în prezent nu mai puţin de patru caiete-antologie conţinând partiturile şi versurile compoziţiilor sale, trei dintre ele la Editura Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti şi al patrulea la Editura Muzicală a UCMR. Puse sub genericul “Margareta Pâslaru şi creaţiile ei”, ele poartă titlurile: “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”, “Libertatea nu se învaţă”, “Providenţa – 60 de ani de activitate pe multiple planuri”, “Timpul nu moare – 65 de ani în showbiz”.

Personalitate de mare complexitate, nu doar artistică, remarcabilă prin generozitate şi implicare socială, Margareta Pâslaru a scris şi scrie în continuare (în ultimii ani a lansat trei discuri cu Casa de discuri Roton!) pagini strălucite în muzica uşoară românească. Îi dorim din toată inima să depăşească acei 65 de ani înscrişi în dreptul carierei sale. Dincolo de toate, ”La mulţi ani!” din partea redacţiei noastre la împlinirea vârstei de 80 de ani!

Octavian URSULESCU

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 9 Septembrie 2023 Eveniment Aniversare

Actualitatea Muzicala august 2023: Margareta Paslaru "Timpul nu moare"

Sursa:  Actualitatea Muzicala nr.8, august 2023 

https://ucmr.org.ro/Texte/Actualitatea-Muzicala-2023-nr-08.pdf

Margareta Pâslaru: „Timpul nu moare”

... aşa cum nu va muri niciodată gloria şi amintirea eroilor muzicii uşoare româneşti! În adoptarea acestui titlu, cu siguranţă protagonista a pornit de la unul din marile şlagăre compuse de ea în anii 70 si 80, “Timpul”, dar s-a referit, oarecum nostalgic, şi la cei “65 de ani în showbiz”, aşa cum este înscris pe coperta CD-ului editat în format digipack de Rotonmusic şi Sincron în colaborare cu Electrecord. Cifra este absolut reală, fiindcă Margareta Pâslaru a debutat la 15 ani, devenind în scurt timp tânăra vedetă care a impresionat la prima ediţie a festivalului de la Mamaia, în 1963. Nu este, aşa cum poate s-ar fi aşteptat unii, o selecţie între succesele ei din acest interval, a făcut acest lucru, cu un omagiu pentru compozitorii noştri, cu câţiva ani în urmă şi oricum pentru asta i-ar fi trebuit cel puţin 5 CD-uri! Practic, aici artista îşi trece în revistă doar o parte din propriile creaţii. Alături de piese vechi, cum ar fi binecunoscutele “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” sau “Diamant fermect”, mai sunt doar două creaţii de dinainte de anul 2000, “Nu!” şi “Tatăl nostru”, celelalte fiind de dată recentă, cinci dintre ele chiar din acest an. Deci nu avem de-a face cu un disc de tip “remember” sau “best of”, ci de unul în care Margareta Pâslaru îşi dovedeşte inspiraţia actuală, toate aceste cântece fiind pe versuri proprii. Dar ceva amintiri dulci tot ne propune albumul, fiind vorba de 4 melodii folclorice, înregistrate în 1964 sub bagheta dirijorului Victor Predescu. Toţi colaboratorii au participat “pro bono”, toate drepturile de autor şi din vânzări fiind direcţionate către programul “Ambulanţa pentru monumente”. Înregistrările, mixajul, masterizarea sunt semnate de Andrei Kerestely în studioul Midi Sound, acesta semnând şi orchestraţia la cele 9 compoziţii de dată recentă. Mai semnează aranjamente muzicale Mircea Romcescu, Capriel Dedeian şi Radu Goldiş. Un album de colecţie, cu o copertă foarte frumoasă, aşa cum se poate constata.

 

Actualitatea muzicala - Aniversari: Margareta Paslaru

 

Sursa: Actualitatea Muzicala nr. 7, iulie 2023, pag. 28_ Aniversari, comemorari_ autor Norela Liviana Costea

https://ucmr.org.ro/Texte/Actualitatea-Muzicala-2023-nr-07.pdf

 

În 9 iulie 2023 Margareta Pâslaru a împlinit 80 de ani, sărbătorind totodată 65 de ani de activitate, marcaţi şi la gala „România eşti tu” prin Trofeul de Excelenţă pentru 65 de ani de Carieră Artistică cu Realizări Remarcabile”. Această recunoaştere s-a alăturat palmaresului bogat al artistei, unde regăsim „Premiul Academic şi Trofeul Uniunii Cineaştilor din România” la Gala Premiilor UCIN (2021), „Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate Margareta Pâslaru – Artist Plurivalent” oferit de UARF (2016), „Trofeul Gala Crucea Roşie” (2014) şi Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler oferit de Casa Regală a României (2013), dar şi premiul revistei noastre, printre altele. Cu o voce inconfundabilă şi cu o activitate artistică greu de egalat, artista continuă să lanseze frecvent piese noi, în ultimii ani propunând publicului producţii la care a semnat atât versurile cât şi muzica, noile partituri fiind tipărite la Editura UNMB. Margareta Pâslaru a dăruit românilor şlagăre precum „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi!”, „Timpul” şi multe altele, continuând şi astăzi să aşeze pe portativ ideile muzicale ce se concretizează întrun repertoriu diversificat (cele mai recente fac parte dintr-un album aniversar intitulat „Timpul nu moare”).

 

Actualitatea muzicala: Margareta, dupa 65 de ani ...

Sursa: Actualitatea muzicala nr. 6, iunie 2023, autor Marius Gherman

https://ucmr.org.ro/Texte/Actualitatea-Muzicala-2023-06.pdf

 

Margareta, după 65 de ani ...

 

Magazinul „Muzica” a retrăit emoţia lansărilor discografice importante, un numeros public umplând până la refuz parterul magazinului. Şi în nici un caz doar cu melomani nostalgici, care au crescut cu muzica Margaretei Pâslaru, dar şi cu mulţi tineri, nemaivorbind de interesul uriaş din partea posturilor TV. Îndrăgita artistă şi-a lansat cu această ocazie un nou album discografic, “Timpul nu moare”, pe copertă fiind precizat faptul că acest CD marchează “65 de ani în showbiz”. Da, aţi citit bine, fiindcă Margareta, care împlineşte opt decenii de viaţă în luna iulie, a debutat la doar 15 ani, aşa încât o rememorare a carierei ei excepţionale se impune. Astfel, în 1958 a fost remarcată, pe scena unei case de cultură din Capitală, de dirijorul Paul Ghentzer, cu orchestra căruia cânta la concertul respectiv şi Trio Grigoriu. Evident că a fost remarcată atunci şi de compozitorul George Grigoriu, care în anul următor îi încredinţează primul mare şlagăr, “Chemarea mării”, înregistrat alături de orchestra dirijată de Sile Dinicu, cu Paul Urmuzescu la pupitrul de sunet, în studioul T6 de la Radio (peste 2 ani acest cântec va atinge, pe un disc Electrecord, tirajul de 26.000 de exemplare).

Fetiţa talentată, cu codiţe, ochi frumoşi şi aluniţă intră rapid în atenţia tuturor, dovadă că în 1960 apare pe coperta revistei “Flacăra”, iar în 1962 face parte din distribuţia filmului “Doi băieţi ca pâinea caldă”, în regia lui Andrei Călăraşu.

În acelaşi an încep repetiţiile la Teatrul Bulandra, cu “Opera de trei parale” de Bertold Brecht, a cărei premieră va avea loc în 1964 şi din distribuţia căreia Margareta Pâslaru făcea parte alături de actori reputaţi, dar şi de Maria Tănase, versurile cântecelor fiind semnate de poeta Nina Cassian. Aşa încât e total greşită afirmaţia făcută de unii cum că s-ar fi lansat la prima ediţie a festivalului de la Mamaia, în 1963, având în vedere că până atunci înregistrase, la Electrecord şi la Radio, nu mai puţin de 56 de melodii, apărute pe 9 discuri proprii (3 de ebonită şi 6 de vinil) şi pe 33 de compilaţii (3, respectiv 30). Mai mult, este remarcată şi de presa din Ungaria, Polonia, RDG şi celelalte ţări socialiste, unde discurile sale sunt exportate, articolele menţionând tirajele fabuloase, de 300.000 de unităţi încă din 1963 şi de 350.000 în anul următor.

În 1968 avea deja înregistrate 100 de creaţii de muzică uşoară, drept care CSCA (Consiliul de stat pentru cultură şi artă) şi Electrecord i-au înmânat un Disc de aur pentru vânzări CONSTANTE - şi nu doar pentru un anume exemplar, ca în zilele noastre. Aşa încât s-a luat pe drept cuvânt decizia ca Margareta Pâslaru să ne reprezinte la celebrul MIDEM (Târgul internaţional al discului şi al editurilor muzicale) de la Cannes, fiind însoţită de directorul casei de discuri Electrecord, Teodor Carţiş. Acolo, artistei i-a fost înmânat tradiţionalul “Disc de marmură”, alături de celebrităţi cum ar fi Amália Rodrigues, Maurice Chevalier, Adriano Celentano, Mireille Mathieu (cu care s-a revăzut acum câţiva ani la Sala Palatului), Udo Jürgens sau Roberto Carlos, ca să cităm doar câteva nume.

Să mai amintim doar că Magareta Pâslaru a fost laureată a primei ediţii a festivalului internaţional “Cerbul de aur” de la Braşov, în martie 1968, pentru că ulterior artista a scris pagini glorioase pe răbojul muzicii noastre uşoare. La evenimentul de la magazinul Muzica au fost remarcaţi poeta Ana Blandiana (autoarea versurilor marelui şlagăr “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”, ce figurează pe disc), compozitorii Mircea Drăgan (vechi colaborator) şi Andrei Kerestely (înregistrări, masterizare, orchestraţii la acest album de colecţie). La Muzeul Naţional de Istorie a României a putut fi admirată expoziţia „O legendă – Margareta Pâslaru – 65 de ani de carieră”. Fie că va fi prezentă, fie că nu la aniversarea a 60 de ani de la prima ediţie a festivalului de la Mamaia, în luna august, numele Margaretei Pâslaru va fi rostit întotdeauna cu imens respect, aşa cum merită această legendă a genului. (Foto: Sorin Stana)

 

Amintiri - Margareta Paslaru, Revista Actualitatea Muzicala nr. 5, mai 2023

 Sursa: Actualitatea Muzicala nr. 5, mai 2023 pag. 33, Amintiri; autor D.M

https://ucmr.org.ro/Texte/Actualitatea-Muzicala-2023-05.pdf

Amintiri (fragment)

Margareta Pâslaru nu numai că a debutat la o vârstă fragedă în muzica uşoară, dar a fost un “enfant prodige”, cum spun francezii, un copil-minune în mai multe domenii artistice, către care a fost îndrumată de mică. Cele trei imagini alăturate o surprind în câteva ipostaze grăitoare. Pentru recitalurile de pian de la sfârşit de an, profesorii îi alegeau pe cei mai talentaţi elevi. Într-o fotografie apărută în revista “Teatru şi muzică” în 1954, micuţa Margareta apare alături de profesoara sa, domna Simian. Cei care se întrebau unde îşi au rădăcinile showurile şi apariţiile sale atât de complexe, inclusiv sub raport coregrafic, explicaţia o pot găsi în lecţiile de dans din copilărie cu ilustra maestră de balet Floria Capsali (aici într-un menuet la clasa acesteia). Aşa încât premiul I acordat ei în anul 1956 (a treia fotografie) este cât se poate de firesc. Neuitând cât de importante sunt ajutorul şi sfaturile competente la vârsta speranţelor şi a visurilor, Margareta Pâslaru a sprijinit numeroşi tineri artişti, i-a îndrumat în carieră, le-a acordat premii şi burse, asta fără a mai aminti de permanenta implicare în acţiuni de binefacere şi umanitare. De altfel, motto-ul ei este mai mult decât grăitor: “În tinereţe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim acest “nume” spre binele altora”. În prezent, artista lucrează intens la un album discografic definitoriu pentru cariera sa muzicală exemplară. Aşteptăm cu nerăbdare lansarea şi nutrim speranţa că Margareta Pâslaru şi toţi eroii muzicii noastre uşoare – compozitori, interpreţi, textieri, instrumentişti – vor fi cinstiţi cum se cuvine în luna august, când se preconizează reluarea festivalului naţional de muzică uşoară de la Mamaia. Mai ales că Margareta a cântat la prima ediţie a festivalului, în 1963. (D.M.)

Octavian Ursulescu despre "Our Day, Children’s Day"' - muzica, text Margareta Paslaru

Sursa: Actualitatea Muzicala nr.6, iunie 2021_ autor Octavian Ursulescu

http://www.ucmr.org.ro/Texte/Actualitatea-Muzicala-2021-06.pdf

 

Amintiri

Încă de când locuia dincolo de Ocean, Margareta Pâslaru a călătorit în mai multe state americane în încercarea de a convinge autorităţile locale de a sărbători Ziua Copilului pretutindeni la data de 1 iunie, aşa cum reuşise s-o facă în New Jersey. De succes s-a bucurat vizita sa în acest sens la San Francisco. Cu acea ocazie, Margareta Pâslaru a lansat compoziţia sa „Our Day, Children’s Day”, care poate fi ascultată pe youtube. Remarcabil este faptul că acest cântec a devenit un adevărat imn al elevilor de la St. Bridget’s Primary School din Glasgow, Scoţia! Aceştia îl cântă an de an, începând din 2018, postând pe Twitter, iar conducerea şcolii i-a trimis un mesaj emoţionant artistei noastre: „Îţi mulţumim, Margareta Pâslaru, pentru că ne-ai oferit ocazia să interpretăm fabulosul tău cântec şi în acest an! Mulţumiri din partea părinţilor şi a comunităţii şcolii”. În altă ordine de idei, Margareta continuă să compună şi în 2021 noi compoziţii pentru viitoarele sale discuri. O surpriză a constituit-o pentru ea invitarea la Teatrul Naţional din Bucureşti la un spectacol coregrafic, unde înregistrarea ei cu piesa „Dir-la-da-da”, lansată de Dalida şi cu un text românesc de Saşa Georgescu, a inspirat un moment executat de tineri dansatori.

Margareta Paslaru "Idei" - cronica in revista Actualitatea muzicala

Sursa: Actualitatea muzicala nr.1_ ianuarie 2021, pag. 48,49; autor Dorin Manea

http://www.ucmr.org.ro/Texte/Actualitatea-Muzicala-2021-01.pdf

 

Margareta Pâslaru: „Idei”

Subintitulat, după titlul piesei ce deschide albumul, “Cu haina pe umeri”, acest album editat în formă digipack de casa Roton merită o atenţie specială. Pe de o parte deoarece, consecventă preocupărilor şi principiilor sale generoase, artista cedează toate încasările rezultate în beneficiul Programului Banca de Alimente al Crucii Roşii, iar pe de alta caracterului său aparte. Astfel, protagonista ne propune 15 frumoase compoziţii proprii, câteva noi-nouţe, altele reactualizate (pe mapă este precizată data elaborării iniţiale, în anii ’60, 70 sau chiar, într-un caz, 1950), nu o dată păstrând aranjamentul original. Dar atracţia vine, ca de obicei pe albumele recente ale Margaretei Pâslaru, de capacitatea ei de a atrage şi implica în proiectele ei muzicale personalităţi pe care nu le-ai vedea prezente pe un disc de muzică uşoară. Este cazul actorilor Horaţiu Mălăele şi Emilia Popescu, al cântăreţei de muzică populară Sofia Vicoveanca, al vedetei TV Virgil Ianţu (chiar dacă, să nu uităm, el are pregătire muzicală), al criticului de artă Marina Constantinescu, alături de care ne bucurăm a reîntâlni voci pe care cei tineri poate nu le cunosc, dar care au însemnat ceva la vremea respectivă – Păuniţa Ionescu (stabilită în Germania) sau Maria Nagy (în Ungaria – de altfel textul este adaptat în limba maghiară). O adevărată încântare este duetul dintre Margareta şi valoroasa cântăreaţă de jazz Luiza Zan, pe o temă de George Gershwin. Se înţelege, bună parte din melodii este interpretată de protagonistă însăşi, între acestea regăsind celebra “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi!” sau piese scrise în 2020, aşa cum în compania invitaţilor reascultăm în versiuni inedite titluri de succes cum ar fi “Turneul” sau “Mai bine soarta lui Sisif”. Între semnatarii aranjamentelor muzicale figurează Andrei Kerestely, George Popa, Călin Grigoriu, Mircea Romcescu, dar şi Alexandru Avramovici sau Radu Goldiş. Înregistrările au fost realizate şi masterizate la Midi Sound Studio, cu Jolt şi Andrei Kerestely. Discul se încheie cu rugăciunea “Tatăl nostru”, pe muzica Margaretei Pâslaru, cât se poate de potrivită pentru vremurile de restrişte pe care le trăim. Încă o dată plurivalenta artistă ne dăruieşte un disc în care fiecare din cele 18 piese se ascultă cu o nedisimulată bucurie sufletească ...