Margareta Paslaru "Sa nu pierdem sansa de a face un bine"

"(...) Dacă muzica hrăneşte sufletul, "Banca de alimente" pune pe masa nevoiaşului pâinea cea de toate zilele." Să nu pierdem şansa de a face un bine! (...)" 

 

Margareta Paslaru invitata la "Intrebarea mesei rotunde"

Gazda emisiunii Marius Manole 6.11.2024, facebook: "Sâmbăta dimineața va astept pe ACASĂ la o noua ediție #intrebareameseirotunde. O ediție de colecție. Onorat sa sa stau de vorba cu una dintre cele mai mari artiste din Romania. Invitata mea este doamna Margareta Paslaru!"

Emisiunea a fost difuzata pe noiembrie 2024 pe canalul Acasa TV.

Margareta Paslaru onorata cu "Premiul Extraordinary Women in Promoting Arts and Culture"

Margareta Paslaru si Toader Paun                                                                       

Artistul Ovidiu Toader - creatorul premiului Extraordinary Women 2024

Sursa foto: https://margaretapaslaru.blogspot.com/

_______________________________________

Sursa: revistabiz.ro_ 07.10.2024_ Extraordinary Women Gala, recunoaștere pentru extraordinarul transformat în normal_ autor necunoscut

https://www.revistabiz.ro/extraordinary-women-gala-recunoastere-pentru-extraordinarul-transformat-in-normal/

https://www.smark.ro/articol/69702/extraordinary-women-gala-recunoastere-pentru-extraordinarul-transformat-in

"Revista de business a României, Biz a organizat vineri, 4 octombrie, o nouă ediție Extraordinary Women Gala, evenimentul emblematic care aduce împreună femeile care reușesc să schimbe lumea în bine, în business, cultură și societate. Înaintea galei, conferința Extraordiary Women a adus pe scenă povești de viață uluitoare, din care oricine are de învățat și se poate lăsa inspirat.

(...) Primul trofeu a fost oferit de Liviu Marica, PR & Marketing Manager ASUS, pentru promovarea artei și culturii. Premiul Extraordinary Women in Promoting Arts and Culture a fost primit de Margareta Pâslaru, numele său fiind legat de muzică, teatru, film, susținerea tinerelor talente, albume caritabile și numeroase acțiuni de voluntariat. (...)"

"Premiul anual Margareta Paslaru pentru Originalitate 2024" acodat Ioanei Matfeev si redactiei BUZZ

 

Sursa: monitorulbt.ro_ 01.10.2024_ Premiul de originalitate pentru redactia Buzz, autor Madalina Mihai

https://www.monitorulbt.ro/local/2024/10/01/premiu-de-originalitate-pentru-redactia-buzz/?fbclid=IwY2xjawFp4wBleHRuA2FlbQIxMQABHf0Vg1fERT8hJd1eMcZlIbu0qTPLIIKnQeLPQqNrPxFL8-ohjeXcyl-ddg_aem_ESIxT6VsR21DCtbm1YaRlQ

 

Premiu de originalitate pentru redacția Buzz

 

Autor Mădălina Mihai, 1 octombrie 2024

Margareta Pâslaru, artista care a sărbătorit recent 65 de ani în showbiz, a oferit un premiu de originalitate Ioanei Matfeev, cea care a înființat și coordonează redacția Buzz din Botoșani. Această distincție este acordată anual, încă din 2010, unor tineri valoroși din diverse domenii de activitate.

Înmânarea diplomei a avut loc în curtea Televiziunii Române din București după un tur ghidat prin studiourile instituției.

 

„Am remarcat activitățile Ioanei cu ani și ani în urmă și m-a impresionat foarte mult că și-a ales ca temă jurnalismul pentru cei mici- și asta e originalitatea din acest punct de vedere. Am lucrat cu foarte multe organizații și sunt sute de persoane care au grijă de cei mici, dar ceea ce a făcut dânsa este ceva extraordinar. Să ascultați și să fiți atenți la instrucțiunile pe care vi le dă. Felicitări pentru consistența activităților dedicate micuților”, a declarat Margareta Pâslaru.

„Mă onorează această distincție”

Cu această ocazie, Ioana Matfeev, coordonatoarea redacției Buzz, i-a oferit artistei cartea intitulată „Manualul micului jurnalist” lansată la finalul anului trecut. Copiii prezenți i-au oferit și cel mai nou număr al ziarului Buzz, publicația copiilor și a adolescenților din Botoșani.

„O cunosc personal pe doamna Margareta Pâslaru încă de când lucram, ca redactor, la Radio Meridian și aveam propria mea rubrica de interviuri cu artiști români. Mă onorează această distincție și sunt emoționată că acest proiect al nostru început în urmă cu 13 ani capătă încrederea și susținerea unor personalități pe care le-am admirat de foarte mică. Îi mulțumesc pe această cale și trebuie să recunosc că acest premiu este nu doar o încununare a muncii noastre în timp, ci mai ales o încurajare și motivație enormă să continuăm ceea ce am început pentru copiii și tinerii din județ și nu numai”, a declarat Ioana Matfeev.

Luni, la București, micii jurnaliști de la Botoșani au vizitat studiourile Televiziunii Române, după care au avut parte de un interviu cu doi dintre membrii noii formule a trupei Phoenix, Costin Adam și Cristi Gram  Materialul va fi integrat într-una din edițiile emisiunii „Remix” realizată la TVR Cultural de jurnalistul Doru Ionescu.          

– Mădălina Mihai, reporter în cadrul redacţiei BUZZ.

Albume Margareta Paslaru editate de ROTON

 

AICI putem asculta glasul Margaretei Paslaru si creatiile maturitatii artistice editate de ROTON Margareta Paslaru - Subiect

Margareta Paslaru - rolul Marta in "Soseaua Nordului" - teatru radiofonic in serial

 

4 - 9 august 1969 la Radio, Program 2, este difuzat in premiera serialul radiofonic "Soseaua Nordului". Dramatizarea romanului scriitorului Eugen Barbu a fost facuta de Virgil Stoenescu, regia Constantin Moruzan. Spectacolul a fost prezentat in 6 episoade.

Din distributie au facut parte: Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Nucu Paunescu, Ica Matache, Ion Manta, Nicolae Neamtu Ottonel, Margareta Paslaru, Al. Azoitei, Gina Trandafirescu, Mircea Albulescu, Emil Hossu, Marcel Enescu, Alfred Demetriu.

In 1975 acest spectacol a fost inregistrat la Electrecord pe disc vinil (16-EXE 01020).

Citat George Banu: “(...) Margareta Paslaru, in Marta, descopera tristetea insingurata a personajului, joaca abil disimularea si ofera parfumul desuet al unei canterete de acum un sfert de veac.” – citat din articolul “Luna dramaturgiei originale romanesti. (...)” sursa: Scanteia - 28.08.1969.

Elena Loreta Popa despre Margareta Paslaru - 9 iulie 2024

 

Sursa: Elena Loreta Popa_ facebook_ 09.07.20248

La puţină vreme după terminarea liceului avea să fie distribuită de Liviu Ciulei în „Opera de trei parale” a lui Berthold Brecht, un spectacol în care avea să strălucească. De la teatru la film nu mai era decât un pas, pe care l-a făcut cu mare succes. A jucat pe rând în „Tunelul”, cu Ion Dichiseanu (rol pentru care i s-a acordat premiul de debut în cinematografie), „Un film cu o fată fermecătoare”, care avea să nască una dintre cele mai frumoase şi durabile prietenii cu Marin Moraru, apoi, „Veronica” şi „Veronica se întoarce”, unde a interpretat nici mai mult, nici mai puţin decât trei personaje, „Gloria nu cântă”, „Împuşcături pe portativ”, „Melodii, melodii”. Cântece, filme, turnee, concerte, apariţii televizate, toate acestea i-au asigurat un loc aparte în inimile românilor. Margareta Pâslaru a avut și încă are publicul de partea sa. Respectul pe care l-a acordat acestuia i s-a întors înmiit. Nu doar o artistă, nu doar o interpretă, nu doar o femeie specială, nu doar o mamă iubitoare, ci un OM în adevăratul sens al cuvântului - Margareta Pâslaru.

Ochii mari și albaștri ca marea te privesc de pe coperţile discurilor apărute la Electrecord. O veche vorbă românească spune că ochii sunt oglinda sufletului, ceea ce mă îndreptățește să spun că ochii Margaretei Pâslaru oglindesc un suflet de excepţie, un suflet preocupat de semeni, mai ales de copii. „Pentru glasul ei unic, cu sonorităţi de bucium şi harfă, pentru talentul ei impetuos şlefuit cu atâta inteligenţă şi ambiţioasă stăruinţă, Margareta a primit recompensa maximă: dragostea credincioasă şi definitivă a publicului. Câţi artişti nu şi-ar da viaţa pentru o iubire de aproape o jumătate de secol”, spunea Sanda Faur despre Margareta Pâslaru, care la rândul său are un moto: „În tinereţe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim acest «nume» spre binele altora”. Muncă, seriozitate, respect pentru ceea ce face. Tenacitate, voinţă, pumni strânşi şi o forţă creatoare care poate răsturna munţii. Generaţii întregi au crescut având-o ca model. Este admirată pentru profesionalismul cu care şi-a făcut întotdeauna meseria. Am întrebat-o la un moment dat care este floarea preferată și răspunsul pe care mi l-a dat a venit ca o adiere: „Frezia este una dintre florile cu aromă discretă pe care le iubesc; are caracter, se usucă drept, elegant, păstrându-şi ţinuta mult după ce apa s-a evaporat”. La mulți ani, doamnă dragă sufletului meu! Pentru prietenia cu care mă onorați sunt profund recunoscătoare! La mulți ani, Margareta Paslaru!

La mulți ani, Margareta Pâslaru! - mariustuca.ro, 9 iulie 2024

Sursa: mariustuca.ro_ La multi ani Margareta Paslaru_ 09.07.2024_ autor Paul Rogojinaru

https://mariustuca.ro/calendar/la-multi-ani-margareta-paslaru-in-gradina-bucuriilor-a-inflorit-cel-de-al-81-lea-trandafir-71407.html?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR3pajl-Vije4t4MnGa3akUp4UPkCkk5xubCL57Hx2lKfEo6idTsSMct_GM_aem_u6Ejhh7dMeyx-51ehJyNcw

 

La mulți ani, Margareta Pâslaru! În grădina bucuriilor a înflorit cel de-al 81-lea trandafir

9 iulie 2024, scris de Paul Rogojinaru

Ca o zână apărută din poveştile copilăriei (de aceea i se şi potriveau rolurile făcute în seria “Veronica”), cu ochi mari, albaștri, ca “apa mării, de pe întregul litoral”, cu un chip drăgălaș, de școlăriță, care parcă a păstrat toate mirările, răsfățurile și capriciile cu botic lăsat ale copilăriei, minunata, legendara, unica Margareta Pâslaru a dominat fără drept de apel topurile și muzica ușoară românească, din anii 60-70, dând o nouă dimensiune, deschizând calea spre un nou început, revoluționând de-a dreptul acest segment muzical cu vocea sa nemaiauzită până atunci, cu timbrul său grav, vibrant. În acea vreme, nu era familie în România, care să fi cumpărat un pick-up și să nu aibă măcar un disc vinil cu Margareta!

A fost vedeta de necontestat a anilor 70-80, umplând săli de spectacol, jucând în filme şi în piese de teatru şi apărând pe micul ecran în aproape toate emisiunile de varietăţi ale televiziunii române. Păstrând şi azi aceeaşi energie juvenilă şi aceeaşi voce inconfundabilă, domnia sa este extrem de prolifică scoţând în continuare adevărate bijuterii muzicale, de cele mai multe ori făcând-o în scopuri caritabile

S-a născut la 9 iulie 1943, în București, și încă de la vârsta de trei ani, sub îndrumarea bunicului său, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, studiază dansul, pianul și pictura. Debutul în muzică îl face pe o scenă, în 58, la Casa de Cultură „Grivița Roșie”, unde fusese descoperită de Ileana Pop. În televiziune (adevărată rampă de lansare și de popularizare a tuturor artiștilor de atunci și de mai târziu) a debutat oarecum din întâmplare.

Era într-o cabină a vechii televiziuni (cu sediul în Moliere, nr.2), deoarece acceptase să filmeze o emisiune pentru copii cu „Așchiuță” și Daniela Anencov. În așteptare, începe să feredoneze câteva frânturi din „Picolissimo serenada”, a lui Vico Torriani. Vocea ei gravă îi stârnește curiozitatea lui Valeriu Lazarov, care tocmai trecea pe culoar. Crede că e o soprană, dar dă peste o școlăriță cu codițe împletite și pălărie de pai. O ia de mână, o duce în platou și-o pune să cânte cu orchestra lui Petrică Firulescu. În seara aceea intra în direct cu „Picolissimo serenada”!

După emisiune a fost contactată de George Grigoriu, care-i și compusese o piesă, piesă ce avea să devină celebră: „Și-n apa mării, de pe întregul litoral...”. Așa s-a născut legenda!

De atunci începe o carieră fulminantă: 65 de compozitori se întrec în a-i compune cântecele, radioul o difuzează permanent, Casa de Discuri „Electrecord” îi scoate disc după disc (cu vânzări record), televiziunea nu mai prididește s-o cheme la toate emisiunile de divertisment și la celebrele revelioane, cinematografia o ispitește cu roluri de zână bună (în „Veronica” și „Veronica se întoarce”), cu „Melodii-Melodii”, „Împușcături pe portativ” și alte peste 10 filme.

Începând cu anul 1961, când obține Premiul I la Concursul Artiștilor Amatori și până la începutul acestui an, obține zeci și zeci de premii naționale și internaționale, premii care răsplătesc și definesc munca ei de-o viață, cariera artistică și incredibilul talent. Se știe că, în 1983, Margareta părăsea România, urmându-și soțul în America, însă plecarea a fost numai fizică, deoarece sufletul i-a rămas permanent în țara în care a cunoscut bucuria de a cânta, dragostea și prețuirea oamenilor, gloria.

Drept dovadă, după 1989, Margareta a fost aproape tot timpul prezentă în țară, ocupându-se de tot felul de proiecte, implicându-se în plan social cât trei guverne la un loc!

În 1996, lansează o casetă audio şi un CD “The best of…” , donând Comitetului Român UNICEF toate încasările . În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul “Margareta Pâslaru – de dragul copiilor”, în coproducţie cu UNICEF, urmând ca toate încasările să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajaţi din România.

De atunci, cu energia unui veritabil perpetuum mobile, aproape an de an, a creat evenimente şi a iniţiat proiecte în scopuri caritabile. Să amintim numai că, acum câțiva ani, buna și inimoasa Margareta a lansat albumul de autor „Cum să te las?”, în beneficiul supraviețuitorilor de la Colectiv, iar, mai apoi a lansat albumul de autor “Providenţa” (prilej cu care artista a aniversat 60 de ani de activitate), album realizat în beneficul Asociaţiei Nevăzătorilor din România. Căci, aşa este Margareta! Este ca lumina, ca un cântec, ca o valoare, care se distribuie fără să se împartă! Dacă ar putea, ar fi în stare să strângă toată omenirea la piept, într-o îmbrăţişare fără de sfârşit!

Astăzi, legendara, unica, neobosita, frumoasa artistă împlinește 81 de ani, ani din care peste jumătate de secol i-am fredonat cântecele și i-am rostit cu drag numele. Să-i dăruim trandafiri din grădina bucuriilor, să-i urăm clipe minunate, liniște sufletească, energie pentru a duce mai departe proiectele pe care și le dorește și să-i lase toamna vieții pomii verzi ai anilor ce vor veni! La mulți ani, doamnă Margareta Pâslaru!

 

 

Margareta Paslaru sarbatorita in presa - 9 iulie 2024

Dintre numeroasele articolele dedicate aniversarii Margaretei Paslaru pe 9 iulie 2024 l-am selectat pe acesta.

Sursa: adevarul.ro_ 09.7.2024, autor Ana-Maria Gherghita

https://adevarul.ro/istoria-zilei/9-iulie-artista-margareta-paslaru-implineste-2372992.html

 

9 iulie: Artista Margareta Pâslaru împlinește vârsta de 81 de ani VIDEO

Ana-Maria Gherghiță

Publicat:09.07.2024 00:01

 

9 iulie 1943: S-a născut cântăreața Margareta Pâslaru

Născută la București, Margareta Pâslaru a urmat în copilărie lecții de harpă, balet, pian și pictură. La vârsta de doar 4 ani și jumătate a avut prima sa apariție în public, în rolul copilului „Madame Butterfly” de Puccini, pe Scena Operei Naționale.  

VIDEO_ Margareta Pâslaru - Azi vreau să râd din nou (Cerbul de Aur 1969)

https://www.youtube.com/watch?v=MVqet-KUe9w&t=2s

În anul 1958, la vârsta de 15 ani, a debutat în muzica ușoară pe scena Casei de Cultură Grivița Roșie, fiind acompaniată de Paul Ghentzer, iar în 1961 a avut loc debutul în film, în producţia  „Fumatul strict oprit”. 

Amintim câteva dintre creațiile sale muzicale: „Timpul”, „Dacă ai ghici”, „Diamant fermecat” și „Lasă-mi toamnă pomii verzi”. Printre filmele în care a jucat se numără: „BD la munte şi la mare”, „Veronica” şi „Moartea domnului Lăzărescu”.

Glasul Cetatii: Margareta Paslaru implineste astazi 81 de ani

 Sursa: glasulcetatii.ro_ Margareta Paslaru implineste astazi 81 de ani_ 09.07.2024

https://www.glasulcetatii.ro/articol/9814/margareta-paslaru-implineste-astazi-81-de-ani?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR25rE5M-Ma8sjscROdeIGELjag61cMD39IOg_8cmpK7i_UlzqAEX7sLqnY_aem_lz9_kIUIJhjZK8l9s2ZMDA

Marți, 9 iulie, îndrăgita cântăreaţă de muzică uşoară şi populară Margareta Pâslaru împlineşte 81 de ani.

După 65 de ani de excepțională carieră, Margareta Pâslaru este considerată una dintre cele mai valoroase şi apreciate soliste de muzică ale României, impresionând prin timbrul său grav, total aparte. 

Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, la Bucureşti.

Primii ani de viaţă i-a parcurs într-un mediu artistic, în lumea pictorilor şi sculptorilor şi a urmat lecţii de harpă, balet, pian şi pictură.

La vârsta de 4 ani şi jumătate are prima ei apariţie în public, în rolul copilului din „Madame Butterfly” de Puccini, pe scena Operei Naţionale.

În anul 1958, la vârsta de 15 ani, a debutat în muzica ușoară pe scena Casei de Cultură Grivița Roșie, fiind acompaniată de Paul Ghentzer. Acolo este remarcată de Ileana Pop de la televiziune, cea care realiza transmisiuni TV de la Casa de Cultură, iar George Grigoriu îi scrie partitura „Chemarea mării”, piesă pe care o înregistrează la Radio, în anul 1959. Melodia devine primul ei mare șlagăr şi marchează și debutul discografic al Margaretei, depăşind toate recordurile de vânzări ale anilor ’60 – 26.000 de unităţi vândute în anul 1961, la Electrecord.

La 10 iulie 1960, participă la o emisiune dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma, ”Toată lumea face sport”, în care realizatorii Valeriu Lazarov și George Mihalache o solicită să cânte melodia ”Picolissima serenada”, în limba italiană.

În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei „Pe aripa vântului”, devenită, la rându-i, un mare şlagăr.

În anul 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori şi tot în 1961 debuta în film, în producţia  „Fumatul strict oprit”, în regia lui Valeriu Lazarov.

În adolescenţă a frecventat un curs de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă – CSCA (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu şi a frecventat cursurile Facultăţii de Drept.

În 1962 era prezentă pe afişul filmului „Doi băieți ca pâinea caldă”, în regia lui Andrei Călăraş, artista fiind interpreta vocală a melodiei „București”, muzica Temistocle Popa, text Sașa Georgescu.

În anul 1963, era prezentă pe coloana sonoră a filmului „La vârsta dragostei”, în regia lui Francisc Munteanu, cântând „Te iubesc așa cum ești”, pe muzica lui George Grigoriu şi textul lui Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, iar un an mai târziu se afla în distribuţia producţiei lui Valeriu Lazarov, „Omul din umbră la soare”.

Tot în anul 1964, Margareta Pâslaru a fost distribuită de regizorul Liviu Ciulei, alături de personalităţi de excepţie precum Toma Caragiu, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă, în piesa „Opera de trei parale” de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”. Spectacolul avea să ajungă la peste 400 de reprezentaţii, în 4 stagiuni.

Numele Margaretei Pâslaru a fost prezent pe afişele altor filme şi în anii următori: 1965 – „Mens sana in corpore sano” – regia Valeriu Lazarov, premiat pentru regie la Festivalul Internațional de la Praga, 1966 – „Omul și camera” – regia Valeriu Lazarov, distins cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de la Cairo, 1966 – „Tunelul”, regia Francisc Munteanu, care i-a adus artistei diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului „Pelicanul de Aur” care a avut loc la Mamaia.

În anul 1966, Margareta juca în „Un film cu o fată fermecătoare”, regia Lucian Bratu, alături de Ștefan Iordache şi Marin Moraru, iar în 1967, în „Împușcături pe portativ”, în regia lui Cezar Grigoriu, alături de Cornel Fugaru, Ștefan Bănică, Puiu Călinescu și invitata Nancy Holloway.

Tot în anul 1967, Margareta începea o colaborare remarcabilă cu Teatrul Naţional Radiofonic, în piesa „Care din doi” de Radu Stănescu, regia Mihai Zirra. Ea a dat glas personajului Miss Barbara, fiind prezentă în spectacol alături de Victor Rebengiuc, Aurel Rogalski, Coty Hociung, Vasile Florescu, Mihai Fotino, Radu Zaharescu, Sorin Balaban, Dumitru Furdui, Cosma Brașoveanu sau Camelia Stănescu.

În anul următor, artista colabora din nou cu Teatrul Radiofonic pentru piesa „Nu sunt Turnul Eiffel“, de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, jucând rolul Manți, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă sau Cornel Coman.

Tot în anul 1968, juriul internațional al primei ediţii a Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, artista sărbătorind 10 ani de activitate printr-un veritabil „One Woman Show“, în care a interpretat 23 de melodii.

Tot în 1968 primeşte Discul de Aur, iar în anul următor primeşte, la Cannes, Trofeul M.I.D.E.M., având onoarea de a se afla pe aceeaşi scenă cu artişti consacraţi precum Ginette Reno, James Last, Patty Pravo, Joan Manuel Serrat, Amália Rodrigues, Dalida, Adriano Celentano, Mireille Mathieu sau Udo Jurgens.

Margareta Pâslaru obţinuse deja statutul de vedetă, fiind acompaniată de  propria formație – Rolf Albricht, având contribuţii importante şi la coregrafia spectacolelor sale. Artista începuse să primească multe invitaţii de a cânta peste hotare, însă autorităţile comuniste îi refuză vizele pentru următorii 10 ani.

În anul 1969, colaborează la realizarea celor şase episoade ale serialului radiofonic „Șoseaua Nordului“, după romanul lui Eugen Barbu, regia fiind semnată de Constantin Moruzan. Margareta interpreta rolul Marta alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu sau Alfred Demetriu.

Anul 1971 îi prilejuieşte apariţia în producţia pentru marile ecrane „BD la munte și la mare”, regia Mircea Drăgan, fiind interpreta vocală a piesei „La Marea Neagră”, pe muzica lui Ion Cristinoiu, iar în următorii doi ani a fost prezentă în seria de mare succes „Veronica”: 1972 – „Veronica” – regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan şi în 1973 – „Veronica se întoarce”, regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.

În 1976 este prezentă pe afişul filmului „Gloria nu cântă”, în regia lui Alexandru Bocăneț, alături de Toma Caragiu, Constantin Diplan, Horațiu Mălăele şi Tora Vasilescu, doi ani mai târziu interpretând rolul principal feminin în „Melodii, melodii”, un film în regia lui Francisc Munteanu, pe muzica Temistocle Popa, în distribuţie aflându-se Jean Constantin, Cornel Constantiniu, Cornel Patrichi, Sergiu Zagardan, Radu Goldiș, Amza Pellea şi Ion Dichiseanu.

Tot în anul 1978, Margareta juca în piesa de Teatru radiofonic „Dacă nu era el”, de Silviu Georgescu, regia Corneliu Dalu, interpretând rolul Viorica Zamatrache, alături de Dem Rădulescu, Stela Popescu, Sorin Medeleni, Constantin Băltărețu, Florian Pittiș, Alexandru Arșinel, Genoveva Preda, iar în anul 1979 a fost distribuită în două filme – „Clipa”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, şi în „Expresul de Buftea”, în regia lui Haralambie Boroș.

În anul 1980 juca la Teatrul „Ion Vasilescu” în piesa “De ce nu cade soarele”, regia Tudor Mărăscu, alături de Cristina Deleanu, Gabriela Vlad, Dimitrie Dunea. Actrița Margareta Pâslaru lansa cu acel prilej compoziția proprie “Păsările nu mor niciodată”, pe textul lui Ovidiu Dumitru.

În anul 1981, era din nou invitată la Teatrul radiofonic, pentru piesa „Gardul cu iederă”, de Lia Crișan, regia Constantin Dinischiotu, interpretând rolul Catrinel, alături de Gina Patrichi, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Mircea Albulescu, Corado Negreanu, Virgil Ogașanu şi Alexandru Arșinel.

Tot în anul 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați – Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol – , fiind acompaniată de trupa „Romanticii“ condusă de Mircea Drăgan, momentul prilejuind apariţia unui nou concept de spectacol, cu schimbarea costumaţiei la vedere.

În anul 1983, Margareta Pâslaru şi-a urmat, definitiv, soţul în America, însă sufletul i-a rămas în România, ţara în care a cunoscut bucuria de a cânta şi i-a adus dragostea și prețuirea oamenilor.

Imediat după evenimentele din 1989, ea a revenit în România, implicându-se într-un număr mare de proiecte sociale, cu o generozitate ieşită din comun.

Începând cu anul 1993, Margareta a cedat integral toate drepturile ce-i reveneau din vânzarea discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, Uniunea Cineaştilor din România – pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campaniei Naționale “Artiștii pentru Artiști” a UNITER, Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu” şi Căminului de Copii “Grădinari”. Să recunoaştem, acest gest este un unicat şi spune foarte multe despre personalitatea inegalabilă a Margaretei Pâslaru.

În anul 1996, Margareta lansa albumul “Margareta Best of …”, sub egida Electrecord, cuprinzând 22 de piese, iar în anul 2000, Electrecord lansa albumul “Margareta, 40 de ani de la primul disc”.

Tot în 1996, Margareta Pâslaru devine Membră de Onoare a UNICEF România şi Membră de Onoare a Clubului UNESCO România.

În 1998 și 1999 efectuează turnee în SUA și Canada cu recitalul „Vine, vine… Margareta” prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, fiind acompaniată de Radu Goldiș și trupa acestuia.

În anul 2000, a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București şi a devenit Membră de Onoare a Crucii Roșii din România.

În anul 2005, se află pe coloana sonoră a filmului de mare succes „Moartea domnului Lăzărescu”, regia Cristi Puiu – care a obţinut Premiul „Un certain Regard” la Festivalul de film de la Cannes, în 2006, interpretând piesele „Cum e oare?”, pe muzica lui Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu și „Chemarea mării”, muzica George Grigoriu, text Mircea Block.

Tot în 2006, Electrecord scotea albumul “Margareta forever”, în anul 2007, UNICEF producea DVD-ul “Margareta de dragul copiilor”, în acelaşi an apărând pe piaţă albumul “Muzică de colecție Margareta Pâslaru”, iar în anul 2008, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de carieră artistică, lansa albumul aniversar “Bucuria de a cânta” 2008, produs de Fundația Radio România, conţinând 26 piese.

În 2008 primea Diploma Aniversară „Radio România 80” la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public şi, în acelaşi an, Trofeul de Excelență „Zece pentru România” și Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României.

Tot în anul 2008, Margareta Pâslaru a fost sǎrbǎtorită la Uniunea Compozitorilor, iar începând cu anul 2009, Margareta Pâslaru a sprijinit tinerii talentați, în colaborare cu posturile Radio România Actualități şi Radio România Cultural.

Tot în 2009 a imprimat „Basme fermecate”, fiind povestitorul de pe audiobook-ul cu 5 basme de Hans Christian Andersen apărut la Editura Curtea Veche.

În 2010, la 50 de ani de la lansarea primul disc, Margareta lansa CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se acorda Trofeul Electrecord şi, începând cu acelaşi an, artista acordă “Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000 $, unor tineri valoroși din diverse domenii precum muzică, teatru, film, dans şi pictură.

Tot în 2010, interpreta rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „Albă ca Zăpada“, de Frații Grim, o înregistrare realizată pentru Fonoteca Radio România, iar în 2011 întruchipa rolul povestitorului în cele trei volume – carte + CD – ale Editurii Litera, care lansa titlul „Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii”.

În acelaşi an a devenit Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în Romania şi a obţinut Premiul pentru Excelență – o viață dedicată muzicii şi carității – Premiile Confidențial TV.

În 2012, Margareta îşi lansa volumul „Eu şi timpul”, un volum publicat la Editura Curtea Veche.

În mai 2013, artista a primit Ordinul Coroana României din partea Regelui Mihai I al României, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la castelul Peleş.

Tot în 2013, la împlinirea a 55 de ani de activitate artistică, Fundația Radio România a lansat CD-ul aniversar „Margareta 70“, cuprinzând 23 de piese, iar în 2014 artista a lansat albumul de autor “Actorii cântă”, produs de UNITER

În acelaşi an, Margareta iniţia programul „Vise frumoase copii“ la Spitalul Grigore Alexandrescu din București, iar în 2015 a produs albumul de autor “Stelele filmului cântă”, sub egida UCIN.

În anul 2016, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film – UARF i-a oferit Premiul de Excelență pentru întreaga activitate şi placheta „Margareta Pâslaru – Artist Plurivalent” şi tot în 2016, a lansat albumul de autor “Cum să te las?”.

De asemenea, în anul 2016 apărea pe marile ecrane producţia „Banat”, în regia lui Adriano Valerio, în care Margareta Pâslaru interpretează melodia „Să nu uităm să iubim trandafirii”, muzica Florin Bogardo, text Ovidiu Dumitru.

La 29 martie 2018, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la împlinirea a 60 de ani de carieră, prin lansarea albumului de autor “Providența”, la Magazinul Muzica din capitală.

La 28 iunie 2018, Muzeul Național al Literaturii Române a programat o sesiune de autografe a Margaretei Pâslaru, prilejuită de lansarea albumului „Providența”, la aniversarea a 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă pe multiple planuri.

Tot în 2018, obţine „Premiul publicului” la Gala Femei de succes – ediţie centenară

În anul 2019, Margareta Pâslaru a primit Premiul „Platina Valorii” oferit de Teatrul Gong din Sibiu la Festivalul Tânar şi Premiul „Femeia anului 2018” la categoria „O viaţă dedicată scenei”, la Gala revistei Avantaje.

În noiembrie 2020, a lansat albumul “IDEI” editat de Casa de discuri Roton în beneficiul Băncii de Alimente Crucea Roşie Română. Lansarea a avut loc pe Spotify, Deezer, Apple music, Roron Radio nostalgia. Printre cele 18 piese, se află  trei cântece de muzică populară, o piesă din repertoriul internaţional şi 15 compoziţii proprii.

În noiembrie 2021, Casa de discuri Roton editează şi lansează pe internet albumul “Vibraţii sufleteşti” produs în beneficiul fundaţiei World Vision Romania. Albumul cuprinde şapte compoziţii, muzică populară, trei compozitori invitaţi.

În acelaşi an, obţine „Premiul Academic” şi „Trofeul Uniunii Cineaştilor din România” oferit la Gala UCIN 2021.

La 1 martie 2023, la Muzeul Național de Istorie a României era vernisată expoziția „O legendă… Margareta Pâslaru – 65 de ani de carieră”, în prezența îndrăgitei artiste. Trebuie amintită colaborarea dintre muzeu și doamna Margareta Pâslaru, care a început în anul 2014 când, într-un gest de mare generozitate, domnia sa a donat muzeului o parte din colecția de costume de scenă, alături de afișe, obiecte personale și trofee (între care și prestigiosul Trofeu M.I.D.E.M., primit în anul 1969). De-a lungul anilor lista donațiilor a continuat să crească, iar cei care au vizitat expoziţia de la Muzeul Național de Istorie a României au avut prilejul să descopere, pe lângă creațiile vestimentare proprii ale Margaretei Pâslaru, o serie de discuri rare, afișe ale spectacolelor de teatru și concertelor de muzică ușoară, diplome și distincții primite, reviste, albume cu articole de presă etc.

În 28 martie 2023, Margareta Pâslaru lansa, la magazinul Muzica, noul album „Timpul nu moare” editat de Roton, care cuprinde compoziţii noi, muzică populară şi melodii sin arhivă. Lansarea albumului marchează 65 de ani de activitate artistică neîntreruptă și are un scop caritabil, toate fondurile din vânzarea albumului, precum şi din drepturile de autor, urmând a fi direcţionate către Ambulanţa Monumentelor, un proiect non-profit care sprijină protejarea patrimoniului imobil din România.

A colaborat cu aproape toţi copozitorii de muzică uşoară aşa-numiţi clasici, precum Henry Mălineanu, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, iar din colaborarea cu aceştia, au ieşit peste 1000 de melodii de neuitat, cum sunt „Chemarea mării” – de George Grigoriu, „Cum e oare?” – de Florin Bogardo, „Va veni o clipă” – Paul Urmuzescu, tema filmului Veronica – Temistocle Popa, „O mască râde, o mască plânge” – Vasile Veselovschi, „Mediterana”, cunoscută și sub titlul „La Marea Neagră” – Ion Cristinoiu, „Cine știe” – Horia Moculescu și altele.

Din întreg repertoriul artistei, circa 800 de melodii au fost înregistrate la Radio, pe discuri, sau la Televiziune, iar cariera sa impresionantă a fost răsplătită cu peste 80 de premii prestigioase, onoruri și diplome.

Din respect şi cu simpatie, Margareta Pâslaru a fost numită în presă vedetă, zână, regină, divă, dar mai mereu ea a răspuns la toate aceste cuvinte măgulitoare foarte simplu: „eu rămân un artist“.

 

 

Margareta Paslaru invitata de Irninis Miricioiu - "Din arhiva TVR" 09.07.2024

 

Sursa: Irninis Miricioiu_ facebook_ 09.07.2024

 

„În tinereţe ne strãduim sã ne facem un nume. La maturitate trebuie sã folosim „numele” spre binele altora”. Acesta a fost dezideratul doamnei Margareta Paslaru. Pe care l-a îndeplinit și pe care continuă să-l îndeplinească, în fiecare zi, cu zâmbetul pe buze.

Are o voce care înrobit suflete, a stârnit doruri, a dezvãluit amintiri. Şi-a croit o carierã de mai bine de 70 de ani petrecutã pe scenã, dãruind în fiecare clipã câte ceva din talentul, candoarea, bogãţia sufletului sãu. A demonstrat, şi nu o datã, ce înseamnã sã fii un artist complex, un artist care nu se dezice niciodatã de la propria-i vocaţie: aceea de a-i face pe oameni fericiţi.

La mulți ani fericiți, doamnă Margareta! Să ne fiți întru mulți ani! 

Ps. Ca un mic cadou pe care vi-l ofer din toată inima, astăzi de la ora 20.00, la TVR3, vom redifuza editia Din Arhiva TVR pe care am realizat-o împreună. Pe care o puteti urmări online accesând linkul din comentarii.

Margareta Paslaru invitata la aniversarea maestrului Jolt Jerestely

 Sursa: Actualitatea Muzicala nr. 6_ iunie 2024, autor Octavian Ursulescu

https://ucmr.org.ro/Texte/Actualitatea-Muzicala-2024-06.pdf

JOLY - 90

(...) Iar Margareta Pâslaru a fost cea dintâi care, după sprinţara piesă ”Pianul năzdrăvan”, interpretată de sărbătorit la pian, s-a apropiat de el pentru a-l felicita, înmânându-i o trăistuţă ca aceea din filmul ”Veronica”. Cum ei colaborează din... 1964, în interiorul acesteia se afla un Trofeu aniversar cu următoarea inscripţie: ”Jolt Kerestely 90. Nume cu rezonanţă de patrimoniu! Distinsul autor al unor creaţii nemuritoare, care au încântat generaţii prin sensibilitate şi rafinament, este sărbătorit astăzi. LA MUŢI ANI! Margareta Pâslaru 2024”. (...)

_________________________________________  

Donatii Margareta Paslaru incluse in expozitia DAR la Muzeul Mational de Istorie a Romaniei

 

Marti 21 mai 2024, la Muzeul National de Istorie, a fost vernisata expozitia „DAR. Donații, achiziții, recuperări, descoperiri arheologice” deschisa publicului in perioada 22 mai – septembrie 2024.

 

Prezenta la eveniment, Margareta Paslaru a fost invitata sa scrie in Cartea de Onoare a MNIR intocmai ca la vernisajele din 2014 - “Haina îl face pe om – Expoziția prietenilor muzeului” si 2023 – “O legenda ... Margareta Paslaru 65 de ani de cariera”.

____________________________________ 

Sursa: Facebook Muzeul National de Istorie a Romaniei, 22 mai 2024:

"(...) Expoziția prezintă, așa cum spune și titlul, piese excepționale care au intrat în patrimoniul cultural al muzeului și al țării, prin generozitatea de care au dat dovadă, colecționari și familiile unor personalități marcante ale României, care ne-au fost donate, prin eforturile muzeului și ale statului român de a achiziționa obiecte importante, prin munca asiduă și dedicarea specialiștilor, colegilor care au făcut descoperiri arheologice. Este un #DAR pe care ni l-am făcut unii altora, și, în același timp, un #DAR pe care-l facem publicului nostru, român și străin. (...)"

____________________________________

Sursa: mnir.ro _ https://www.mnir.ro/exhibition/dar-donatii-achizitii-recuperari-descoperiri-arheologice/

“(...) Suntem recunoscători tuturor celor care au ales să contribuie, prin donațiile lor, la creșterea patrimoniului cultural național: domnul profesor Andrei Pippidi, domnul profesor Philip Palade, doamna Sandra de Laszlo (De Laszlo Archive Trust), domnul Alexandru Enea și domnul Narcis Badea, doamna Margareta Pâslaru, doamna Corina Chiriac, domnul Dan D. Dimăncescu, domnul George Trohani, doamna Anca Buzdugan, domnul Ilie Picioruș, domnul Daniel-Cosmin Obreja, domnul Dan Schlanger, domnul Paul Basacopol, domnul Alexandru Medeleanu, domnul Șerban Lăcrițeanu, doamna Neluța Mătase, domnul Mircea Cantor, familia col. (r) Gheorghe Cojocea, domnul Emanoil Săvoiu, doamna Claudia Voiculescu, Ambasada Republicii Cuba în România, Ministerul Finanțelor (ANAF). (...)”

____________________________________

Publicul poate revedea o parte din donatia Margaretei Paslaru:

Premiul Academic al Uniunii Cineastilor acordat Margaretei Paslaru pentru o cariera impresionanta in muzica, teatru si cinema la Gala UCIN 2021, Trofeul M.I.D.E.M. primit la Gala de la Cannes – Franta 1969, discul vinil 45- STM-EDC 10.500 aparut in 1976,  un element de costum traditional primit in timpul Festivalului de la Ulan Bator – Mongolia 1978, discul de ebonita turatia 78 aparut in 1961

Nai primit de la Gheorghe Zamfir cu marca marelui naist

 

Discul aniversar EDD 1217 lansat la seria recitalurilor extraordinare din nov. 1968 prin care Margareta Paslaru aniversa 10 ani de activitate artistica la varsta de 25 de ani si instantaneu din filmul regizat de Lucian Bratu 1967

Costum de scena creat de Margareta Paslaru purtat la prima editie a Festivalului Cantecului Tokyo – Japonia 1970, la Fest. International al Cantecului Split 1970, la televiziunea din Dresda 1971, la Gala Fest. Presei Ankara 1971