Booklet CD "Margareta - 50 de ani de la primul disc - Lasa-mi toamna, pomii verzi"

Stimati si dragi ascultatori,

Sute de melodii ale celor 65 de compozitori care mi-au încredinţat lucrările lor (unii scriind special pentru mine) au apărut pe zeci de discuri de-a lungul anilor. De data aceasta am ales propriile piese, ca astfel, drepturile de autor ce mi se cuvin, sa fie directionate către campania "Artiştii pentru Artişti"- UNITER.

Pentru mine, momentul magic al creaţiei este rezultatul unor acumulări emoţionale, obsedante. Trăind stări arzătoare, cizelând lucrul până la epuizarea îndoielii, găsind exprimarea artistică a unui tumult sufletesc, formează "un tot". Melodiile care au întrunit aceste condiţii chinuitoare au avut un succes deosebit. Erau rodul pasiunii pentru meserie.

Cu excepţia noilor înregistrări, piesele au fost selecţionate la cerinţa unui public fidel. Vă redăm parfumul anilor în care ie-am compus, inclusiv acel sunet de arhivă.., cu respectul cuvenit renumiţilor muzicieni-dirijori ai Casei de Discuri "Electrecord", Teodor Cosma Alexandru Imre si Paul Ghentar. Nu i-am uitat nici pe directorii care m-au invitat an de an, Nestor Gheorghiu, Teodor Carţis, Grigore Petreanu, Cornelia Andreescu şi colaboratorii Fredi Negrescu, Luli Cristea, Cristian Păunescu, Emil Mihai.

De la această dublă sărbătoare - a discului de autor şi a jumătăţii de veac prezentă pe discuri Electrecord - nu pot lipsi o parte din aranjori, în ordinea colaborării) Alexandru Abramovici, Mircea Drăgan, Radu Goldiş, Mircea Romcescu, Dan Dimitriu, Adrian Antonescu şi Anthony Petosa, Andrei Kerestely, George Natsis.

Dăruiesc tinerilor solişti aceste compoziţii cu speranţa că le voi reasculta în noua lor interpretare originală...

Melodia pe care am compus-o cu ani şi ani în urmă, inspirată de rugăciunea «Tatăl nostru» încheie simbolic acest disc de autor, ca o pioasă recunoştinţă pentru harul primit.

Generoasele resurse artistice ale interpretei de neuitat care a fost şi este Margareta Pâslaru riscă, prin acest florilegiu de piese reprezentative să fie concurat de valenţele compozitoarei susţinute prin harul inspiraţiei, muzicalitate înăscută, şi fiorul sensibilităţii poetice de altitudine. Un set de creaţii ce farmecă, subjugă si înobilează.

Octavian Lazăr Cosma - 2010

Pentru glasul ei unic, cu sonorităţi de bucium şi harfă, pentru talentul ei impetuos şlefuit cu atâta inteligenţă şi ambiţioasă stăruinţă, Margareta a primit recompensa maximă: dragostea credincioasă şi definitivă a publicului. Câţi artişti nu şi-ar da viaţa pentru o iubire de o jumătate de secol.

Sanda Faur - jurnalist si romancier - 2010

Margareta Pâslaru, "Marea Doamnă a muzicii uşoare româneşti", în Israel. Un idol absolut al muzicii uşoare româneşti, interpretă legendară a unor şlagăre de neuitat, soseşte in Israel. (...) Mitul Margareta Pâslaru continuă să trăiască!

Ioram Segal - 5 Noiembrie 2009

"JURNALUL SAPTAMÂNII" Tel Aviv

(...)O activitate care o surprinde atât ca interpretă de muzică populară, muzică uşoară dar, în acelaşi timp, chiar şi de compozitoare.

Margareta Pâslaru figurează în Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor (...) Eu nu sunt regizor de film dar, la Margareta Pâslaru,

am senzaţia că dumneavoastră regizorii de film ii luaţi în prim plan ceva...Ochii... Exact, ochii. Dacă ar fi trăit Tonitza să ştiţi că Margareta Pâslaru i-ar fi fost într-adevar muză.

Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 2008

O legendă vie a României, o artistă cu totul specială.

JURNALUL NATIONAL- 9 iulie 2008

(...) o Margareta care a ştiut întotdeauna care-i este drumul. Un drum, pe care şi l-a croit singură, dar cu încrederea în îndrumarea noastră, conştienţi fiind de faptul că se năştea o stea.

Ileana Pop - 2007

Margareta Pâslaru va rămâne veşnic în inimile românilor, care şi-au trăit tinereţea cu muzica ăi filmele ei. Pe vremuri i se spunea “Pâslăriţa”. A făcut performanţă în muzică la 15 ani şi a fost primită cu braţele deschise în teatru şi cinematografie. Margareta - un mit al muzicii usoare româneşti!

Discomania – 12 noiembrie 2007

SE NASTE O COMPOZITOARE -

(...)Prima ei compoziţie s-a chemat “A nimănui sunt...” şi a reţinut atenţia lui Lazarov, care a încurajat-o şi a girat recitalul ei de la “Cerbul de aur”, alături de formaţia Rolf Albricht. “Păsări” şi “Lasă-mi, toamnă!”, au confirmat acest har, creaţiile ei cucerind publicul: “Romanţa soarelui”, “Tare-am fost”, “Timpul”, “Nu!”, “Soldăţelul” (cine nu-şi aminteşte savuroasa parodie a bunului prieten, Toma Caragiu, dintr-un show tv), “Balada focului”, ”Aş vrea să fiu o stâncă”, “Alergători de cursă lungă”, “Dacă ai ghici”, “Tulburătoare primăvară”, “Bunicii mei”, “E-o luptă-n toate cele”, “Ce bine ar fi.,”, “Spune tu”, “Regret”, “Ceasu-i un vrăjitor”, “Lasă-mi toamnă, pomii verzi”, “Despotici în uimire”, “Zgâtie de fată”, “Păsările”, “Riscul”, “Diamant fermecat”, “Şi viaţa merge mai departe”, “Flăcări”, “Nu vreau să moară florile de măr”, apelând nu o dată la versurile unor poeţi cum ar fi Eminescu, Minulescu, Blaga, Virgil Carianopol, Blandiana, Constanţa Buzea, Ion Horea, Adrian Păunescu…(...)

INDEPENDENTUL - Octavian Ursulescu- 25 August 2006

Glasul ei inconfundabil, prezenţa fermecătoare dar mai ales stilul de interpretare cu totul personal o plasează în elita muzicii uşoare. Unii din cei mai importanţi compozitori ai genului printre care: George Grigoriu, Temistocle Popa, Radu Şerban, Vasile Veselovski, Camelia Dăscălescu, Florin Bogardo, Marcel Dragomir, Marius Ţeicu, ii dedică piese, iar Margareta le transformă în şlăgare. Ea însăşi s-a remarcat ca o inspirată compozitoare, multe din piesele pe care le crează obţin un mare succes de public.

Grigore Petreanu

Director Electrecord – 2000

Margareta Pâslaru - Un mit al muzicii uşoare româneşti.

George Grigoriu

SUPER MAGAZIN -1994

În ultimii ani, Margareta Pâslaru a atras în mod deosebit atenţia prin talentul ei - real - de compozitoare. Se remarcă, din ce în ce mai mult, bogata-i inventivietate melodică şi ritmică şi acea intuiţie rară de a genera mult râvnitele şlagăre, niciodată banale, întotdeauna pline de vitalitate! Margareta Pâslaru stie să dea naştere şi unui climat de suavă poezie, asociat unui timbru cu rezonanţe de violoncel, precum şi unui joc de scenă sugestiv, toate la un loc indentificându-se cu omenescul muzicii strălucind în curcubeu...


Doru Popovici - compozitor

Informaţia - 1981

(...) într-o foarte scurtă retrospectivă a activităţii dv., aş trece premiul MIDEM. “Discul de marmură” primit la Cannes în 1969 la cea de-a III-a ediţie a Târgului Internaţional al discului şi editurilor muzicale. “Discul de aur” primit în România tot în 1969. Premii la Festivalurile Internaţionale din Sopot, Tokio, Malta, 400 de reprezentaţii cu "Opera de trei parale", filme, reviste muzicale

Ce înseamnă "Alergători de cursă lungă"?...

“- Ca orice compoziţie a mea, o confesiune. Îmi cânt mie, un dor, o speranţă, un îndemn. Şi încerc apoi să le împărtăşesc celor care mă ascultă "Aleargă, aleargă / Chiar de întâlneşti obstacole în cale / Aleargă, aleargă / Rezistă oricât de greu ţi-ar fi / Aleargă, aleargă / Şi mai ales, nu te opri". Cam aşa imi cânt şi le cânt oamenilor. Amărăciuni, bucurii, reuşite, eşecuri - peste toate trebuie să treci, trebuie să le învingi.”

- Cum credeţi că poate rezista anilor, un cântăreţ de muzică uşoară?

“- Muncind enorm, devenind dintr-un bun meseriaş, un artist.”

Lucia Manolescu

Magazin -7 iulie 1973

Margareta Pâslaru mă copleşeşte, pur şi simplu mă emoţionează. Şi nu numai pe mine. Poate pentru cântecul acela frumos - atât de frumos,chiar dacă este trist - "A nimănui sânt eu" (prima ei compozitie), poate pentru acea " Balada a focului" - duioasă şi dramatică, în acelaşi timp, sau pentru "Dragoste flamânda" şi "Pasiunea" (pline de patimă), sau "Timpul" şi "Duminica fara el" (ultimele ei compozitii). Deţinătoarea a şase premii internaţionale, cunoscută în peste 20 de ţări (Canada, Anglia, Franţa, Spania, R,F a Germaniei), Margareta Pâslaru este de acum o personalitate, care cântă şi dansează la fel de bine cum compune şi-şi aşterne pe hârtie câte o fărâmă din suflet în versurile tulburatoarelor ei cântece. De cinci ani, de când revista "Flacăra" a inaugurat "top"-ul cântăreţilor de muzică uşoară, deţineţi locul întâi şi, în ultimul timp, şi al teletop-ului inaugurat la TV.

AURORA POP

Crişana - 11 iunie 1972

Cine a ascultat recitalurile din ultimul timp de la Sala Palatului şi de la grădina Boema s-a convins şi de talentul ei de compozitoare şi autoare de texte: "A nimănui sunt", "Bătrânul comisionar" "Ceasul", etc. La Festivalul de la Sopot 1968 Margareta Pâslaru a obţinut un frumos succes cu cântecul "Viva Maria, succes confirmat de acordarea Premiului III.

Almanahul Flacăra - 1969

Un început promiţător se anunţă bunăoară în conţinutul propriilor sale compoziţii: "A nimănui" şi "Ceasul", pe care le cântă în cadrul acestui recital şi care par a constitui o nouă dezvoltare a capacităţii sale de exprimare. Pentru că orice s-ar spune, la 25 de ani ai incă multe de spus!"

Nestor Gheorghiu

Director Electrecord 1968

Margareta. Cunoaşteţi acest titlu, devenit emblemă? (...) Va dovedi îndemânare şi în postura grea (atunci când nu te mulţumeşti să fii un pseudo - profesionist) de compozitoare. Margareta Pâslaru, sau mai pe scurt Margareta, asa cum işi semnează astăzi discurile, nu-şi datorează ascensiunea şi perenitatea doar talentului. Margareta este o valoare reală şi stabilă pentru că şi-a conjugat însuşirile native cu o putere de muncă exemplară şi cu o curiozitate profesională de la care mulţi ar avea de învăţat..

Saşa Georgescu - textier revista Discul 1975

"Recitalul de autor, susţinut de Margareta Pâslaru, s-a bucurat de un deosebit succes de public, cântecele ei reprezentându-i complex personalitatea. În creaţie, Margareta Pâslaru ştie să fie sensibilă şi descriptivă (melodiile: “Romanta soarelui” şi “Tare-am fost”), spirituală şi ironică (“Eu şi Timpul”), sau dinamică şi voluntară (“NU !”). Atât pitorescul moment folcloric, realizat de interpreta - autoare, cât şi includerea şlagărelor “Păsările” şi “Lasă-mi toamnă”, lansate la precedentele ediţii ale concursului "Şlagăre in devenire", au confirmat, în plus, faptul că Margareta Pâslaru este o demnă slujitoare a zeiţei Eutherpe."

Valeria Popa Dogaru - revista Muzica 1981